1. C.S. În etiologia parodontitelor marginale pot fi implicaţi mai mulţi factori, precizaţi factorii determinanţi:
Tartrul dentar
Trauma ocluzală
Caria dentară
Placa bacteriană
obiceiuri iobnutie
. Formarea plăcii bacteriene începe după periaj la
1 oră
2 ore
3 ore
12 ore
6 ore
Placa bacteriană realizează o acumulare maximă de microorganisme după
10 zile
15 zile
20 zile
30 zile
40 zile
Un rol determinant în producerea leziunilor parodontale îl joacă
Trauma gingivală
Avitaminoza E
Afecţiunile gastrice
Precizaţi rolul tartrului dentarîn producerea leziunilor parodontale
Factor favorizant
Factor determinant
Factor favorizant şi factor determinant
Nu reprezintă factor etiologic
Toate cele menţionate
Pelicula ca etapă în formarea plăcii bacteriene apare după periaj peste:
30 minute
Imediat după periaj
Pelicula conține:
Glicoproteine
Imunoglobuline
Carbohidrați
Factori de inhibiție ai hemaglutinării
toate enumerate mai sus
Care sunt argumentele privind rolul etiologic primordial al placii bacteriene în declanşarea gingivitelor şi parodontitelor:
Întreruperea igienei bucale contribuie la inflamaţia gingivală
Restabilirea igienei bucale reduce inflamaţia
La animalele cu cavitatea bucală sterilă nu s-au produs leziuni parodontale
La animalele cu cavitatea bucală sterilă prin traume s-au produs leziuni parodontale
Reproducerea experimentală la animale a unor leziuni parodontale
Precizaţi care sunt argumentele rolului plăcii bacteriene în etiopatogenia leziunilor parodontale:
Acţiuniea benefică a unor antiseptice în reducerea inflamaţiei gingivale
Reducerea inflamaţiei parodontale sub acţiunea unor antibiotice
Apariţia leziunilor parodontale la animale în condiţii de sterilitate a cavităţii
Apariţia inflamaţiei gingivale la anilelele „germ-free” în urma traumelor mecanice
Reproducerea experimentala la animale a inflamaţiei parodontale în urma extirpării unor organe
Precizaţi mecanismele de aderenţă a bacteriilor la pelicula
Prin mecanism electrostatic
Prin mecanisme hidrofobe
Prin structuri bacteriene specializate
Prin receptori de suprafaţă specifici
Prin enzime
Indicaţi factorii de apărare ai organismului gazdă în controlul plăcii bacteriene: A. Fluxul salivar
Fluxul salivar
Mişcările părţilor jugale
Mişcările limbii
Alimentele moi
Băuturile carbogazoase
În salivă există o serie de factori care se opun formării şi maturării plăcii bacteriene supragingivale, indicaţi-le:
Factori ai imunităţii nespecifice
Sistemele tampon salivare
Lactoferina
Lizozimul
Acidul lactic
Care sunt mecanismele de patogenitate bacteriană în leziunea parodontală
Trauma parodontală
Factorii bacterieni
Raspunsul imun al gazdei
Precizaţi mecanismele directe de patogenitate bacteriană în leziunile parodontale
Aderenţa bacteriilor în zona subgingivală
Acţiunea nocivă a unor factori din structura celulei bacteriene
Acţiunea nocivă a unor factori sintetizaţi şi eliberaţi de bacterii
Epiteliul joncţional
Epiteliul sulcular
. Precizaţi mecanismele indirecte de patogenitate bacteriană în leziunile parodontale
Acţiunea nocivă a unor factori sintetizaţi de bacterii
Epiteliul joncţional şi sulcular
Lichidul bucal şi gingival
Factorii celulari
Precizaţi rolul factorului gazdă în leziunile parodontale: A. Factorii celulari din tesut
Factorii celulari din tesut
Factorii sociali
Integritatea anatomică a parodonțiului
În lichidul şanţului gingival sunt prezenţi factori de apărare, precizaţii:
Complementul
Anticorpii din clasa IgG
Celulele polimorfonucleare
Lipaze
Colagenaze
Precizați valorile indicelui de placă bacteriană:
Depuneri neânsemnate
Absența plăcii
Placă supragingivală în treimea de colet a dintelui
Placă în treimea mijlocie a coroanei
Placă în treimea incizală sau ocluzală a coroanei
Precizați valorile indicelui de tartru
Tartrul în treimea de colet a dintelui
Tartrul în treimea incizală sau ocluzală a dintelui
Tartrul supragingival în treimea de colet a dintelui
Tartrul pe toată coroana dintelui
Absența tartrului
Valorile indicelui de placă sunt:
0
1
4
2
3
Valorile indicelui de tartru sunt:
Precizați care soluții colorante se utilizează pentru evidențierea plăcii bacteriene
Nitratul de argint de 2 %
Albastru de metil de 2%
Violet de genţiană de 1%
Sol. Iodo-iodurată Lugol
Comprimate cu eritrozină
Care sunt examenele complementare în diagnosticul parodontitelor:
Evidenţierea plăcii bacteriene
Examenul radiologic
Teste reumatoide
Teste bacteriologice
Rezonanța magnetic
Depunerile dentare nemineralizate sunt:
Microorganismele
artrul dentar supragingival.
Resturile alimentare
Tartrul dentar subgingival
Depunerile dentare mineralizate reprezintă:
Materia albă.
Resturile alimentare.
Pelicula dobândită.
O masă densă şi coerentă de microorganisme într-o matrice intermicrobiană, care aderă la dinţi sau la suprafeţele restaurărilor reprezintă
Tartrul dentar subgingival.
Placa bacteriană.
O peliculă acelulară formată din saliva şi lichidul gingival reprezintă:
Un complex de bacterii şi detritus celular aderent lax reprezintă:
Pelicula dobândită se poate elimina prin:
Clătire viguroasă cu apă.
Prin periajul dinţilor.
Profilaxia profesională.
Cu ultrasunet
Prin intermediul activităţii musculare
Placa bacteriană se poate elimina prin
Prin periajul dinţilor
Prin intermediul unei profilaxii profesionale
Prin intermediul irigaţiilor.
Prin intermediul activităţii musculare.
Materia albă se poate elimina prin:
Clătire viguroasă cu apă
Periaj dentar.
Irigaţii ale cavităţii orale.
Activitate musculară
Resturile alimentare se pot elimina prin:
Irigaţii ale cavităţii orale
Grefare
Materia albă se acumulează dacă:
Nu se respectă igiena orală.
Se consumă alimente dure.
Se consumă alimente moi şi laxe.
Nu se consumă alimente bogate în fluor.
Se utilizează numai dentifrişe igienice
În placa bacteriană procesele de demineralizare apar la un pH mai mic de:
5,2
5,5
6
6,5
7
Care este acidul organic cu rol esenţial în scăderea pH-ului cavităţii bucale
Acidul propionic
Acidul formic
Acidul acetic
Acidul hialuronic.
Principalii acizi organici care se formează în timpul fermentaţiei acide a hidraţilor de carbon sunt:
Acidul hialuronic
Acidul succinic
Acidul propionic.
Pentru aprecierea stării igienei orale se estimează indicele:
co.
COA
CPITN
OHI-S (Green-Vermillion).
Fiodorov-Volodkin
Indicele Green-Vermillion, OHI-S se apreciază în regiunea
Suprafeţelor vestibulare ale 36, 46, 31 şi suprafeţelor linguale ale 16, 11, 26.
Suprafeţelor vestibulare ale 16, 41, 31 şi suprafeţelor linguale ale 16, 11, 26.
Suprafeţelor vestibulare ale 16, 11, 26, 31 şi suprafeţelor linguale ale 36, 46.
Suprafeţelor linguale ale 36, 41, 46 şi suprafeţelor vestibulare ale 11, 26, 36.
Suprafeţelor vestibulare ale 16, 11, 21, 26 şi suprafeţelor linguale ale 46, 41, 31, 36
Valoarea „3" a indicelui de igienă orală Green-Vermillion (OHI-S) este acordată dacă:
Depozitele moi acoperă cel puţin 1/3 din suprafaţa dentară.
Se determină depozite moi pe feţele cervicale şi aproximale.
Depozitele moi acoperă între 1/3 şi 2/3 din suprafaţa dintelui.
Se observă un depozit gros pe aproape toată suprafaţa dentară.
Depozitele moi acoperă peste 2/3 din suprafaţa dintelui.
Valoarea „2" a indicelui de igienă orală Green-Vermillion (OHI-S) este acordată dacă:
Depozitele moi acoperă mai mult de 2/3 din suprafaţa dintelui.
Valoarea „1" a indicelui de igienă orală Green-Vermillion (OHI-S) este acordată dacă:
Depozitele moi acoperă mai mult de 2/3 din suprafaţa dintelui
Soluţia care conţine 1 g iod, 2 g iodură de potasiu, 40 ml apă distilată - reprezintă:
sol. Lugol
sol. Fucsină
soluţia Shiller-Pisarev
soluţia albastru de metilen
Iodinol
Indicaţi soluţiile utilizate pentru evidenţierea plăcii bacteriene
Sol. fucsină bazică 0,2-0,3%.
Sol. eritrozină 5%.
Sol. violet de toluidină 1%.
Sol. albastru de metil 2%.
Sol. violet de genţiană 1%.
Indicaţi soluţiile utilizate pentru diferenţierea plăcii bacteriene recent formate de placa veche:
Sol Chayes Beta-Rose
Sol. Butler.
Sol. 2-Tone
Sol. Snyder.
Sol. Rapp.
Este necesar de a înlătura placa bacteriană de la vârsta
5-6 ani (când erup primii molari permanenţi).
12-13 ani (din momentul erupţiei tuturor dinţilor permanenţi).
3-4 ani
2 ani.
din momentul erupţiei primilor dinţi temporari (se efectuează de către părinţi).
Rezorbția osoasă se realizează în principal prin celule mari, multi nucreate
a. Osteoclaste
b. Mastocite
c. Cementoblaști
d. Fibroblasti
e. Osteoblasti
Numarul si activitatea osteoclastelor cresc sub influnța
Hormonului paratiroidian
Dihidroxicolecalciferol
Calcitonina
Progesteton
Testosteron
Zonele cele mai bogate în os medular sunt la:
a. Zona mentonieră
b. Tuberozitatea maxilară
c. Molarii si premolarii inferiori
d. Corpul maxilei
e. Ramul mandibulei
Măduva osoasă are funcție hematopoietica și în raport cu vîrsta este:
a. Roșie, cu o degenerescența avansată de tip fibros și calcară la vîrstnici
b. Roșie bine vascularizată , activă la copii și tineri
c. Galbenă, mai slab vascularizată , cu fenomene de degenerescență grasă la adulți
d. Cenușie cu o degenerescență avansată de tip fibros și calcară la vîrstnici
e. Galbenă , bine vascularizată, activă la vîrstnici
Corticala externă este acoperită de:
a. Periost
b. Os alveolar propriu-zis
c. Os medular
d. Osteon
e. Corticala internă