(3) Examen Fiziologie 101-150

A. 1500 ml ;

B. 2000 ml ;

C. 2500 ml ;

D. 25,00 l ;

E. 2,000 l ;

A. III;

B. II;

C. I;

D. IV;

E. V;

A. uree ;

B. acid uric;

C. creatinină;

D. amoniac;

E. catecolamine;

A. potențarea post sinaptica și fatigabilitatea;

B. inexcitabilitatea electrica a membranei postsinaptice;

C. întârzierea sinaptica;

D. uniderectionalitatea;

E. transmiterea bilaterala;

A. dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin ligaturarea nervului;

B. dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin atingerea cu obiect incandescent;

C. dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține la acțiunea cu lidocaină;

D. dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține la acțiunea atropinei;

E. dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin secționarea nervului și suturarea lui;

A. factorii renali hemodinamici și fizici;

B. sistemul renină-angiotensină-aldosteron;

C. sistemul prostaglandinic şi kininic renal;

D. nervii renali parasimpatici;

E. nervii renali simpatico;

A. potențialul plăcutei motorii este rezultatul eliminării de neuromediator;

B. potențialul plăcutei motorii este rezultatul acțiunii unei singure molecule de neuro-mediator;

C. potențialul plăcutei motorii este rezultatul creșterii conductanței ionilor de Ca2+ în terminațiile
postsinaptice;

D. potențialul plăcutei motorii este rezultatul creșterii conductanței ionilor de K+ în terminațiile post sinaptice;

E. potențialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;

A. tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;

B. tensiunea musculară este maximă la creșterea Mg2+ intracelular;

C. tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;

D. tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;

E. tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;

A. contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la lanțurile ușoare ale miozinei;

B. contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;

C. contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;

D. contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;

E. contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale miozinei;

A. fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;

B. fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;

C. fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;

D. fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;

E. sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;

A. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un răspuns
local;

B. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă potențialul de acțiune;

C. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid canalele
de K+;

D. nivelul critic de depolarizare este vârful potențialului de acțiune;

E. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează canalele de Na+;

A. mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;

B. mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;

C. mediatorul este eliminat de spațiul sinaptic al sinapsei neuromusculare;

D. mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;

E. mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;

A. viteza de propagare a excitației prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;

B. viteza de propagare a excitației prin fibrele A-alfa este de 70-120 m/s;

C. viteza de propagare a excitației prin fibrele A-alfa este de 15-40 m/s;

D. viteza de propagare a excitației prin fibrele A-alfa este de 3-18 m/s;

E. viteza de propagare a excitației prin fibrele A-alfa este de 5-15 m/s;

A. fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - perioada latentă, relaxare, contracție;

B. fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - perioada latentă, contracție,
relaxare;

C. fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - relaxare, contracție, perioada latentă;

D. fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - contracție, relaxare, perioada latentă;

E. fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - contracție, perioada latentă, relaxare;

A. reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

B. cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

C. catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

D. timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

E. anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

A. membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Na+;

B. membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru K+;

C. membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Ca2+;

D. membrana postsinaptică conține canale chemodependente;

E. membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Cl-:

A. sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;

B. sarcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;

C. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul jonctiunii
neuromusculare;

D. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;

E. sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;

A. sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;

B. sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;

C. sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;

D. sarcomerul este unitatea morfofunctională a mușchiului;

E. sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;

A. mușchiul striat are cea mai lungă durată de contracție;

B. mușchiul neted are cea mai lungă durată de contracție;

C. mușchiul cardiac are cea mai lungă durată de contracție;

D. mușchiul striat și mușchiul neted au aproximativ aceeași durata de contracție;

E. mușchiul neted și mușchiul cardiac au aproximativ aceeași durata de contracție;

A. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;

B. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;

C. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;

D. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;

E. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sânge;

A. mușchiul striat posedă cea mai mare viteză de contracție;

B. mușchiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contracție;

C. mușchiul neted posedă cea mai mare viteză de contracție;

D. mușchiul striat și mușchiul neted au aceeași viteză de contracție;

E. mușchiul cardiac și mușchiul neted au aceeași viteză de contracție;

A. oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul cardiac;

B. oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul scheletic;

C. oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul neted din viscere;

D. oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul neted vascular;

E. toți mușchii obosesc la fel;

A. ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în sarcoplasmă;

B. ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în sarcolemă;

C. ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;

D. ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în mitocondrii;

E. ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în ribozomi;