Următoarele afirmații despre biopsia excizională sunt adevărate:
este indicată în tumorile cu diametru de peste 1 cm
este indicată în tumorile cu diametru de maxim 2 cm
este indicată în tumorile cu diametru de maxim 1cm, localizate superficial sau profund
se mai numește exereză-biopsie
normală, situată la aproximativ 5 mm de marginile leziunii.
Următoarele afirmații despre biopsia incizională sunt adevărate:
se indică în leziuni tumorale extinse
se indică în tumorile inoperabile dar care beneficiază de tratament radio-chimioterapeutic
se indică în tumorile localizate în regiuni anatomice cu risc vital pentru abordul chirurgical
este indicată în tumorile cu diametru de dimensiuni mici, la distanţă de regiuni anatomice cu risc vital
Biopsia prin chiuretaj trebuie să respecte următoarele principii:
să nu contamineze țesuturile din jur
să fie recoltată din centrul tumorii
să fie recoltată din marginile tumorii
fragmentul tisular să fie suficient de mare
la tumorile tegumentare se va recolta strict din tumoră, fără țesut normal
Clasificarea preterapeutică (cTNM) referitoare la cavitatea orală cuprinde:
T1 tumoră de 2 cm sau mai mică
T1 tumoră între 2 și 4 cm
T2 tumoră între 2 și 4 cm
T3 tumoră mai mare de 4 cm
T4 tumoră ce invadează structurile adiacente
N0 fără metastaze cervicale
N1 metastază într-un ganglion ipsilateral cu diametrul mai mare de 3 cm
N1 metastază într-un ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm
N2 metastază într-un ganglion sau mai mulți, cu diametrul între 3 și 6 cm
N3 metastaze în mai mulți ganglioni, cu diametrul între 3 și 6 cm.
Evidarea cervicală radicală are următoarele indicații:
adenopatii palpabile cu diametrul mai mare de 3 cm
adenopatii palpabile cu diametrul mai mic de 3 cm
ganglioni limfatici fixați ce devin mobili după radioterapie
ganglioni limfatici fixați chiar și după radioterapie
tumoră malignă primară situată în zona posterioară a cavității orale
În perioada de stare cancerul de buză poate îmbrăca următoarele forme:
forma ulcero-vegetantă, cu aspectul unui defect ulcerativ crateriform, cu margini reliefate, acoperit de burjoni tumorali
forma ulcero-distructivă, cu aspectul unui defect ulcerativ crateriform, cu margini reliefate, acoperit de burjoni tumorali
forma ulcero-vegetantă, muguri vegetanți de culoare roz-roșiatică, acoperiți cu o secreție murdară, fetidă
forma terebrantă, ulceraţie întinsă în suprafaţă şi profunzime, ce invadează pârțile moi și se extinde apoi spre periost și osul mandibular
forma terebrantă, muguri vegetanți de culoare roz-roșiatică, acoperiți cu o secreție murdară, fetidă
Pentru tumorile maligne ale limbii în T2 localizate în 2\3 anterioare ale limbii se practică:
exereză-biopsie
glosectomie parțială
glosectomie parțială extinsă
glosopelvectomie parțială
exereză
Debutul unei tumori maligne la nivelul mucoasei jugale poate îmbrăca următoarele forme:
ulcerativă
verucoasă
vegetantă
papilomatoasă
nodulară
Tumorile primare maligne odontogene sunt:
osteosarcomul
sarcomul Ewing
carcinomul odontogen
sarcomul odontogen
carcinosarcomul odontogen
Tumorile primare maligne de tip sarcomatos la nivelul mandibulei se caracterizează prin:
în stadiul de debut apar dureri nevralgiforme şi mobilitate dentară
în perioada de stare tumora se exteriorizează la nivelul cavității orale, în vestibul sau șanțul mandibulo-lingual
în perioada de stare durerile sunt absente sau moderate
în perioada de stare durerile sunt de mare intensitate și iradiate în hemicraniu
imaginea radiologică este caracteristică: foi de ceapă
Mandibula poate fi afectată prin invazia tumorală de la nivelul:
planșeului bucal
limbii
buzei
tumori endosinusale
mucoasei jugale
Extensia tumorilor maligne orale la nivelul mandibulei are următoarele semne:
implantarea dinților este compromisă, aceștia devin mobili, dureroși
implantarea dinților nu este compromisă, aceștia sunt imobili, nedureroși
durerile sunt prezente încă de la debut
în perioada de stare durerile sunt violente, nu cedează la antialgice
apare hipoestezia nervului alveolar inferior
Rezecția segmentară de mandibulă se poate practica astfel:
rezecția arcului mentonier, în localizările tumorale anterioare
rezecția laterală a mandibulei, în localizările tumorale retrocanine
rezecția corpului și a ramului, în localizările tumorale retrocanine
rezecția corpului și a ramului pentru tumori localizate în porțiunea distală a corpului și extinse în ramul vertical
e. rezecţia arcului mentonier, în localizările tumorale retrocanine
Tumorile primare de tip sarcom neodontogen sunt:
sarcomul periostal
Tumorile maligne primare de tip sarcom se manifestă prin:
la debut apar dureri nevralgiforme și mobilitate dentară
la debut apare deformarea corticalei vestibulare, de consistență variabilă
în perioada de stare apare deformarea corticalei vestibulare, cu suprafață neregulată
în perioada de stare tumora se exteriorizează la nivelul cavității orale cel mai frecvent în vestibul sau în șanțul mandibulolingual
durerile sunt de intensitate mică și nu iradiază
Despre condrosarcom sunt adevărate următoarele:
este un sarcom cu neoformare de țesut cartilaginos
afectează mai frecvent maxilarul, regiunea anterioară
afectează mai frecvent mandibula, regiunea anterioară
poate debuta în os sănătos
un factor de risc în apariția bolii este boala Paget
Carcinoamele odontogene se pot dezvolta prin:
transformarea malignă a unui ameloblastom
pot debuta în os sănătos
direct din resturile epiteliului odontogen, după dezvoltarea structurilor dentare
pot debuta al nivelul părților moi periorale
din membrana epitelială a chisturilor odontogene
Afectarea mandibulei prin extensia tumorilor maligne orale se face astfel:
în cazul osului edentat, invazia tumorală debutează la nivelul defectelor osoase ale crestei edentate
în cazul osului dentat, invazia tumorală se realizează de-a lungul ligamentelor parodontale
mandibula poate fi afectată prin invazia tumorală de la nivelul limbii, trigonului retromolar, buzei
mandibula poate fi afectată prin invazia tumorală de la nivelul mucoasei sinusale
mandibula poate fi afectată prin invazia tumorală de la nivelul mucoasei jugale, crestei alveolare
Epulisul:
Este un termen generic care definește o excrescenta cu aspect tumoral
Se dezvoltă din osul maxilarelor
Este localizat la nivelul părților moi ale crestei alveolare
Denumirea are la bază criterii clinice
Este o tumoră malignă a mucoasei orale
1. Hiperplazia fibroasă inflamatorie:
Este localizată la nivelul fundului de sac vestibular
Apare la tineri
Leziunea are consistență fluctuentă
Poate interesa întregul șanț vestibular
Apare datorită instabilității unei proteze dentare mobile
Care dintre afirmaţii sunt adevărate în privinţa epulisului:
Este o leziune de natura microbiana
Poate prezenta si zone ulcerate
Tratamentul presupune excizia în totalitate a zonei hiperplazice
Se impune purtarea protezei dentare imediat postoperator
Este obligatoriu examenul histopatologic al piesei extirpate
Este o hiperplazie reactivă a mucoasei orale
Are o etiologie infecțioasă
Este o hiperplazie cu aspect granulomatos
Trebuie diferențiat de botriomicom
Poate fi sesil sau pediculat
Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu:
Epulisul granulomatos
Epulisul cu celule gigante
Granulomul central cu celule gigante
Tumora brună
Tumori maligne ale mucoasei gingivale în perioada de debut
Melanomul trebuie diferențiat de:
fibrom
papilom
hemangiom
carcinom bazocelular pigmentat
limfangită
Osteoblastoclastomul periferic cu celule gigante:
Este o leziune hiperplazică
Nu are etiologie iritativă
Apare la orice vârstă
Este localizat pe creasta alveolară edentată
Este frecvent pediculat
Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt:
Chistul radicular
Chistul radicular lateral
Chistul rezidual
Chistul globulo-maxilar
Chistul anevrismal
Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente:
Unice sau multiple zone de radiotransparență
Cu contur neregulat
În formă de pară
Cu resorbția rădăcinilor dinților adiacenți
Conținând cantități variabile de material opac
Aspectul radiologic tipic al chistului dentiger este:
Radiotransparență uniloculară
Radiotransparență multiloculară
Înconjoară coroana unui dinte inclus
Dintele cauzal erupt
Absența dintelui cauzal
Chisturile neodontogene sunt:
Cheratochisturile
Chistul median palatinal
Chistul nazo-labial
Chistul nazo-palatin
Chistul globulo-maxilar este:
Cheratochist odontogen
Chist neodontogen
Chist radicular sau parodontal
Pseudochist
Defect osos
Chistul radicular are următorul aspect radiografic:
Radiotransparență rotundă sau ovală
Nu are relații cu dinții
Are contur policiclic
Are forma de inimă
Radiotransparență periapicală
Peretele chistului radicular este format din:
Epiteliu pavimentos stratificat
Zone de calcificare (corpi Rushton)
Strat conjunctiv fibros
Cristale de colesterină
Fibre dense de colagen
Chistul rezidual este:
Chist radicular persistent dupa extracția dentară
Chist persistent după odontectomia molarului 3 inferior
Chist radicular persistent după tratamentul endodontic
Chist parodontal
Tumoră malignă a oaselor maxilare
Diagnosticul diferențial al chistului rezidual se face cu:
Chistul periapical
Chistul osos anevrismal
Keratochist odontogen primordial
Leziuni osteogene maxilare
Formele anatomo-clinice ale ameloblastomului sunt:
Intraosos solid (multichistic)
Intraosos unichistic
Extraosos (periferic)
Angiomatos
Cucelule gigante
Factorii de risc în recidiva keratochistului sunt:
Formele multiloculare
Formele ce au erodat corticala osoasă
Formele odontogene primordiale
Formele odontogene dentigere
Localizarea la maxilarul superior
Diagnosticul diferențiat al keratochistului odontogen dentiger se face cu:
Chistul folicular
Ameloblastomul
Paradontopatie marginală cronică profundă
Fibrom osifiant
Chistul sau tumoră odontogenă adenomatoidă
Diagnosticul diferențial al keratochistului odontogen primordial multilocular se face cu:
O malformație vasculară de mici dimensiuni
Tumoră centrală cu celule gigante
Hematom post-traumatic
Malformații arterio-venoase osoase centrale
Din tabloul clinic al keratochistului odontogen se desprind o serie de elemente caracteristice a acestuia:
Nu induce tulburări senzitive în teritoriu
Are tendința de a se extinde în plan vestibulo-lingual
Induce mobilitatea dinților adiacenți
Este localizată cu precădere în zona frontală
Produce resorbția progresivă a rădăcinilor dinților adiacenți
Chistul dentiger:
Apare cel mai frecvent la unghiul mandibulei în legătură cu un molar inclus
Este practic asimptomatic când are dimensiuni mici
Aspectul radiologic tipic este de radioopacitate înconjurată de un halou radiotransparent
ectează cel mai des pacienții de sex feminin
Poate deplasa semnificativ dintele de la nivelul căruia poate deriva
Diagnosticul diferențial al chistului folicular se poate face cu:
Keratochist odontogen dentiger
Ameloblastom
Angiotoame sau malformații vasculare endoosoase
Fibromul ameloblastic
Chistul/tumoră odontogenă adenomatoidă
Chistul folicular (dentiger) se caracterizează prin următoarele:
Este un chist neodontogen
Poate să apară în urma unor fenomene inflamatorii locale
Este un chist primordial derivat din resturile celulare Malassez
Apare prin transformarea chistică a sacului folicular
Apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei
Diagnosticul diferențial al chistului folicular se face cu:
Keratochistul odontogen dentiger
Keratochistul odontogen primordial
Chistul folicular apare cel mai frecvent la:
Nivelul unghiului mandibulei
Sexul masculin
Sexul feminin
Tineri
Adulți
Diagnosticul diferențial al chistului radicular lateral se poate face cu:
Ameloblastomul solid sau multichistic
Chistul parodontal lateral
Paradontopatia marginală cronică profundă
Displazia fibroasă
Diagnosticul diferențial al chistului radicular lateral se face cu:
Chistul paradontal lateral
Parodontopatie marginală cronică profundă
În cazul tratamentului chisturilor de mari dimensiuni se va practica:
Chistectomia prin abord vestibular
Frecvent, chistectomia prin abord palatinal – la maxilar
Rezecția apicală cu tratament endodontic la dinții cu interesare chistică
Întotdeauna extracția dentară
Atitudinea față de dinți poate fi radicală sau conservatoare
Următoarele afirmații legate de chistul radicular sunt adevărate:
Este un chist inflamator endoosos care înconjoară apexul unui dinte devital, ca o complicație a patogeniei dentare
Este cel mai frecvent chist din patogenia oaselor maxilare
Poate prezenta ca formă clinică chistul radicular lateral
Este localizat doar la maxilar
Se suprainfectează întotdeauna
Chistul cervical median trebuie diferențiat de:
Lipomul laterocervical
Tumorile glomerusului carotidian
Sialolitiaza parotidiană
Abcesul de loja submandibulară
Tumori de glandă submandibulară
