151. CM În timpul malaxării materialelor de obturație este important să se respecte:
A. Durata malaxării
B. Malaxarea să fie cât mai lentă
C. Să se efectueze doar cu o spatulă din plastic
D. Raportul pulbere-lichid
E. Să se efectueze doar pe suprafețe din sticlă
152. CS Densitatea optimă a materialului de obturație malaxat este asigurată de:
A. Suprafața pe care se malaxează
B. Instrumentul cu care se malaxează
C. Raportul corect pulbere-lichid
D. Durata malaxării
E. Rapiditatea asistentei medicale
153. CM Printre materialele de obturație care necesită malaxare se numără:
A. Dentin-pasta
B. Dentina artificială
C. Fuji IX (GC)
D. Charisma (Heraus Kulzer)
E. Meron (VOCO)
154. CM Selectați din cele de mai jos materialele de obturație monocomponent:
A. Fuji II (GC)
B. Z100 (3M ESPE)
C. Dentin-pasta
D. Clearfil (Kuraray)
E. Dentina artificială
155. CM Din proprietățile tehnologice ale materialelor de obturație fac parte:
A. Valoarea estetică
B. Întărirea și finalul prizei
C. Fluiditatea
D. Biocompatibilitatea cu țesuturile dentare și parodontale
E. Comoditatea la malaxare
156. CM Din proprietățile de exploatare ale materialelor de obturație fac parte:
A. Rezistența
B. Fluiditatea
C. Comoditatea la malaxare și aplicare
D. Valoarea estetică
E. Durabilitatea
157. CM Din proprietățile biologice ale materialelor de obturație fac parte:
A. Fluiditatea
B. Rezistența
C. Durabilitatea
D. Reacția țesuturilor dentare și parodontale la materialele de obturație
E. Gradul de indiferență față de țesuturile dentare și cele adiacente
158. CM Aspectul estetic al materialului permite stomatologului să aleagă:
A. Transparența
B. Duritatea
C. Culoarea
D. Biocompatibilitatea
E. Fluiditatea
159. CM Soliditatea și durabilitatea obturației depinde de:
A. Culoarea materialului de obturație
B. Consistența materialului
C. Transparența materialului
D. Acțiunea fluidelor din cavitatea bucală
E. Termenul de valabilitate a materialului
160. CS Micșorarea în volum a materialelor compozite în timpul prizei e definită ca:
A. Adeziunea obturației
B. Dezintegrarea obturației
C. Tasarea la polimerizare
D. Abraziunea obturației
E. Viabilitatea obturației
161. CS Apropierea materialului de obturație de pereții cavității carioase e definită ca:
A. Abraziunea obturației
B. Adaptare marginală etanșă
C. Viabilitatea obturației
D. Limita de soliditate
E. Retracția obturației
162. CS Micșorarea în volum prin pierderea masei obturației la uzura prin frecare se definește ca:
A. Coeficient de dilatare termică
B. Tasare la polimerizare
C. Abraziunea obturației
D. Retracția obturației
163. CS Timpul de lucru ce îl are la dispoziție medicul la aplicarea obturației e definit ca:
B. Retracția obturației
C. Adaptare marginală etanșă
D. Viabilitatea obturației
E. Dezintegrarea obturației
164. CM Consistența optimă a materialului de obturație după malaxare influențează:
A. Rezistența obturației
B. Stabilitatea chimică a obturației
C. Culoarea obturației
D. Biocompatibilitatea obturației
E. Durata de priză
165. CS Legătura chimică între materialul de obturație și țesuturile dure dentare e definit ca:
A. Viabilitate
C. Adaptarea marginală etanșă
D. Adeziunea obturației
E. Biocompatibilitatea obturației
166. CM Materialele de obturație provizorie se folosesc pentru a:
A. Izolarea cavității carioase de mediul extern
B. Aplicarea temporară a preparatelor medicamentoase
C. Sigilarea definitivă a cavității
D. Stimula depunerea dentinei terțiare
E. Izolarea canalelor radiculare de mediul extern
167. CM Indicații către aplicarea obturațiilor provizorii sunt:
A. Tratamentul pulpitei prin metoda biologică
B. Tratamentul cariei superficiale
C. Sigilarea fisurilor în scop profilactic
D. Tratamentul cariei produnde (prima vizită)
E. Obturarea provizoriei coronară după obturarea canalelor radiculare
168. CM Materialele de obturație provizorii sunt aplicate pentru:
A. Pansamente (la tratarea cariei și complicațiilor ei)
B. Obturații izolatorii
C. Sigilarea fisurilor
D. Obturarea dinților temporari (când au rămas cel mult 6 luni până la înlocuirea cu permanenți)
E. Cementarea definitivă a lucrărilor protetice
169. CM Pansamentul este folosit pentru a izola pe 1-14 zile următoarele substanțe:
A. Hidroxidul de calciu
B. Rășinile diacrilice compozite
C. Pasta arsenicoasă
D. Pasta pe bază de paraformaldehidă
E. Cementul fosfat
170. CM Printre cerințele către materialele de obturație coronare provizorii se numără:
A. să fie suficient de trainice pentru un termen util necesar
B. să coloreze țesuturile dentare
C. să aibă un timp de priză convenabil
D. să inactivizeze substanțele medicamentoase ale obturațiilor curative
E. să adere relativ bine la pereții dentinare și să aibă o etanșeitate bună
171. CM În calitate de materiale de obturație provizorii, se folosesc:
B. Ceara
C. Vinoxolul
D. Cementurile zinc-oxid-eugenol
E. Rășinile diacrilice compozite
172. CM În calitate de materiale de obturație curative, se folosesc:
A. Paste cu conținut de fluor
B. Materiale cu conținut de hidroxid de calciu
C. Rășini diacrilice compozite
D. MTA
E. Gipsul
173. CM Dintre cele enumerate, selectați reprezentanții grupului de cementuri fără eugenol:
A. „Coltosol” (Coltene)
B. „Charisma” (Heraus Kulzer)
C. „Endobtur” (Septodont)
D. „Cimpat” (Septodont)
E. „Temp Bond NE” ( Kerr Hawe)
174. CM Dintre cele enumerate, selectați cimenturile policarboxilat de zinc:
A. „Cimpat” (Septodont)
B. „Clearfil” (Kuraray)
C. „Poly-F Plus” (Dentsply)
D. „Adhesor Carbofine” (Spofa)
E. „Durelon” (ESPE)
175. CM Din grupul de materiale ce conțin hidroxid de calciu, fac parte:
A. „Dycal” (Dentsply)
B. „Life” (Kerr)
C. „Cavit” (3M ESPE)
D. „Fuji IX” (GC)
E. „Calcimol” (VOCO)
176. CS Acțiunea antiseptică a materialelor curative pe bază de hidroxid de calciu se datorează:
A. Consistenței materialului
B. Adeziunii puternice a materialului
C. Alcalinității crescute a materialului
D. Culorii materialului
E. Acidității crescute
177. CS Selectați valoarea pH-ului materialelor pe bază de hidroxid de calciu:
A. 10-12
B. 3-4
C. 5-6
D. 1-2
E. 8-9
178. CM Materialele pe bază de hidroxid de calciu pot fi folosite în următoarele tehnici curative:
A. Obturarea definitivă a cavității
B. Coafaj indirect
C. Obturarea coronară provizorie
D. Coafaj direct
E. Obturarea definitivă a canalelor radiculare
179. CM Printre proprietățile negative ale materialelor pe bază de hidroxid de calciu se numără:
A. Aciditatea sporită
B. Alcalinitatea sporită poate provoca necroză pulpară
C. Formarea denticulilor și calcificatelor ce pot oblitera cavitatea dintelui
D. Crearea unei bariere antiacide
E. Neutralizarea microbilor
180. CM Printre proprietățile pozitive ale materialelor pe bază de hidroxid de calciu se numără:
A. Acțiunea antiseptică și bactericidă
B. Aciditatea sporită
C. Stimularea formării dentinei reparatorii
D. Biocompatibilitatea înaltă
E. Duritatea înaltă
