A. filtrarea glomerulară;

B. reabsorbția tubulară de Na+;

C. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului collector;

D. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal;

E. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal;

A. diureticele tiazidice şi de ansă;

B. micșorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal;

C. acidoza acuta;

D. dietă bogată în K+;

E. secreţia crescută de aldosteron;

A. inervația parasimpatica a arteriolei eferente;

B. presiunea coloid-osmotică a plasmei;

C. concentrația crescută a glucozei sanguine;

D. concentrația CI‾ și Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa;

E. clearance-ul inulinei;

A. permeabilitatea membranei filtrante glomerulare;

B. schimburile în contracurent din vasele recta;

C. suprafaţa de filtrare;

D. presiunea efectivă de filtrare;

E. transportul maxim tubular;

A. Endoteline;

B. Catecolamine;

C. Kinine;

D. Urokinază;

E. Prostaglandine;

A. permeabilității apei în porțiunea distala a tubul distal și collector;

B. permeabilităţii apei în portiunea initiala al tubul distal şi collector;

C. reabsorbției izoosmotice a apei în tubul proximal în proporție de 1/3;

D. reciclării ureei;

E. reabsorbției de apă în porțiunea terminală a nefronului prin acțiune pe receptorii purinergici;

A. Na+;

B. Ca2+ Mg2+ şi HC03‾;

C. Aminoacizii;

D. K+;

E. Proteine;

A. inhibă secreția de vasopresină;

B. stimulează secreția de aldosteron;

C. determină scăderea ratei filtrării glomerulare;

D. determină creșterea diurezei;

E. stimulează secreția vasopresinei;

A. volum mai mare;

B. osmolaritate mai mică;

C. majoritatea anionilor sunt anorganici;

D. concentrație molară a sodiului mai mare decît a potasiului;

E. pH mai mic;

A. tubul contort proximal;

B. porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului;

C. porțiunea groasă a ansei Henle;

D. tubul contort distal;

E. tubul colector medular;

A. tubul contort proximal;

B. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului;

C. porţiunea groasă a ansei Henle;

D. tubul contort distal;

E. tubul collector;

A. cantitatea filtrată;

B. capacitatea de transport a celulelor;

C. concentratia apei in urina primara;

D. metabolizarea rapidă a glucozei;

E. insulin;

A. maximă în tubul contort proximal;

B. minimă în ansa Henle şi maximă în tubul collector;

C. maximă în ansa Henle;

D. minimă în tubul contort distal și tubul collector;

E. maximă în tubul contort distal și în tubul collector;

A. este nelimitată;

B. este limitată de o capacitate maximă de transport tubular;

C. se realizează în cotransport cu Na+;

D. necesită prezența insulinei;

E. are loc pe cale paracelulară;

A. eliminarea de proteine;

B. autoreglarea circulaţiei renale;

C. eliminarea de substanţe inutile şi toxice;

D. menținerea echilibrului acido-bazic;

E. menţinerea echilibrului osmotic;

A. participă la metabolizarea unor hormoni sterolici;

B. este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25 dihidroxicolecal-ciferol;

C. participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, parathormon, calcitonină;

D. secretă substanțe cu proprietăți de hormoni: renina, prostaglandine, kinine;

E. participă la metabolizarea catecolaminelor;

A. sinteza de mono și bicarbonate;

B. eliminarea unei urini alkaline;

C. creșterea aminogenezei;

D. inversarea raportului fosfaţilor;

E. reducerea reabsorbţiei bicarbonatului;

A. vasoconstricție pe arteriola aferentă;

B. vasoconstricţie pe arteriola eferentă;(nu ati fost atent la lectie VC arteriola eferenta creste RFG)

C. creșterea presiunii în capsula Bowman;

D. cresterea usoara a presiunii arteriale;

E. vasodilatație pe arteriola aferentă;

A. Hipodiureza;

B. scăderea presiunii efective de filtrare;

C. creşterea clearance-ului PAH;

D. creșterea clereance inulină;

E. scăderea clereance inulină;

A. provine în principal din dieta glucidică și lipidică; (corect ar fi proteica)

B. este secretată în tubul contort distal;

C. are un clearance mai mare ca al inulinei;

D. are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat creşte;

E. prezintă reciclaj medular;

A. aparține de subcompartimentul transcelular;

B. are valoarea de 4-5% din masa corpului;

C. are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apei extracelulare;

D. aparține subcompartimentului intravascular al apei extracelulare;

E. conține drept cation majoritar ionul de K+ și drept anioni majoritari ionii de Cl-, HCO3- ;

A. filtrarea glomerulară;

B. secreția tubulară a ionului de H+;

C. reabsorbţia aproape în totalitate a ionului bicarbonic;

D. concentraţia urinii prin contracurentul multiplicator;

E. acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic;

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;

B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția ;

C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbției;

D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției;

E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) favorizează reabsorbției;

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbției;

B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției ;

C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;

D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția;

E. presiunea oncotică a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) se opune reabsorbției;

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbtiei;

B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbtiei ;

C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;

D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția;

E. presiunea oncotică a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) se opune reabsorbției;