Marcați componentele complexului morfo-funcțional al parodonțiului :
Gingia
Periodonţiul
Ţesutul osos alveolar
Cementul
Adamantina
Marcați porțiunile gingivale:
Papila interdentară
Gingia marginala
Gingia alveolară
Spaţiul periodontal
Septurile interdentare
Marcați componentele morfologice gingivale:
Epiteliu
Corion sau lamina propria
Stratul submucos
Stratul adipos
Elemente glandulare
Stabiliți locul de inserţie a gingiei aderente:
Spaţiul dintre dinţii învecinaţi
Osul alveolar
Coletul dinţilor
Palatul dur
Marcați localizarea gingiei marginale:
În spaţiul dintre dinţii învecinaţi
Pe osul alveolar
În jurul coletului dinţilor
La nivelul apexului radicular
La nivelul bifurcaţiei radiculare
Marcați particularitățile structurale ale epiteliului gingival:
Este un ţesut pluristratificat
Posedă proprietăţi de keratinizare
Regenerează în permanenţă
Contribuie la secreţia salivei
Prezenţa în abundenţă a glicogenului în celule epiteliale
Selectați celulele epiteliului gingival ce formează legătură cu cristalele de apatită ale smalțului:
Epiteliului bucal
Epiteliului bazal
Epiteliului sulcular
Epiteliului aderent
Celulele fiecărui din aceste straturi se unesc cu cristalele de apatită ale smalţului
Marcați determinantele nuanței roz-pală a gingiei:
Lipsa stratului submucos
Transluciditatea epiteliului gingival faţă de vasele sanguine
Concentraţia de melanină
Tipul de alimentaţie
Concentraţia fluorului în apa potabilă
Numiți concentrația de glicogen în celulele epiteliului gingival în gingivite:
În normă celulele epiteliului gingival nu conţin glicogen sau se pot constata urme de glicogen
Cantitatea de glicogen creşte în caz de inflamaţie
Cantitatea de glicogen scade în caz de inflamaţie
Celulele epiteliului gingival în normă conţin o concentraţie considerabilă de glicogen
Concentraţia de glicogen în celulele epiteliului gingival nu se supune unor modificări în caz de procese inflamatorii ale gingiei
Precizați particularitățile şanţului gingival:
Este fanta dintre suprafaţa dintelui şi gingia care aderă la el
Este o formaţiune fiziologică
Este spaţiul dintre rădăcina dintelui şi osul alveolar
Este o formaţiune patologică
Este sinonimul termenului de „pungă parodontală”
Precizați la ce nivel se găseşte planșeul şanţului gingival:
La nivelul regiunii cervicale a adamantinei
La nivelul hotarului adamantino-dentinar
La nivelul coletului anatomic
În zona cervicală radiculară
Variază în dependenţă de vârsta pacientului, dar fără lezarea ligamentului circular al dintelui
Stabiliți profunzimea şanţului gingival în normă:
1,0 – 1,5 mm
1,5 – 2 ,0 mm
2,0 – 2,5 mm
2,5 – 3,0 mm
3,0 – 3,5 mm
Stabiliți originea lichidului gingival:
Permeabilitatea sporită a vaselor sangvine din zona şanţului gingival
Secreţiile glandulare ale epiteliului gingival
Procesele inflamatorii locale
Unele modificări ale sistemului endocrin
Hipersecreţia glandelor salivare
Marcați caracteristicile lichidului gingival:
Are o compoziţie asemănătoare cu cea a serului sangvin
Conține leucocite
Conţine aminoacizi, factori fibrinolitici, gama globuline
Exercită funcţia de protecţie a ţesuturilor parodontale subiacente
Cantitatea lichidului gingival creşte în inflamaţii gingivale
Alegeți calea de colectare a lichidului gingival:
Şanţul gingival
Spaţiile dintre rădăcina dintelui şi osul alveolar
Ducturile glandelor salivare
Cavitatea dintelui
Precizați mecanismele ce determină funcţia de apărare a gingiei:
Funcţia de apărare este realizată de proprietăţile sus numite
Keratinizarea epiteliului gingival ca o reacţie de răspuns la presiunea mecanică
Capacitatea lizozimului să depolimerizeze polizaharidele membranei celulare a microorganismelor
Producerea anticorpilor de celulele limfatice şi plasmocite
Capacitatea de fagocitoză
Precizați ce tip de fibre formează ligamentul circular:
De colagen
Elastice
Argirofile
Reticulare
Mielinice
Alegeți țesutul cu asemănările structurale și de compoziție chimică a cimentului:
Adamantinar
Osos
Dentinar
Pulpar
Fibrilar
Numiți cimentul localizat la vârful rădăcinii dintelui:
Acelular
Celular
Primar
Secundar
Periciment
Numiți cimentul localizat la nivelul bifurcaţiei radiculare:
Marcați structurile ce participă la formarea continuă a țesutului cimentoid:
Cimentul acelular
Cimentului celular
Cimentului secundar
Cimetului primar
Numiți celulele ce secretă matricea organică a cimentului:
Cimentoblaste
Odontoblaste
Cimentoclaste
Fibroblaste
Osteoclaste
Marcați lățimea spaţiului periodontal de-a lungul rădăcinii dintelui în normă:
Cea mai mare dimensiune se înregistrează la apexul radicular şi la marginea alveolei dentare
La nivelul apexului radicular spaţiul periodontal este cel mai îngust
Cea mai mare dimensiune a spaţiului periodontal se găseşte la nivelul treimii medii radiculare
La nivelul treimii medii a rădăcinii dintelui spaţiul periodontal se îngustează
Spaţiul periodontal are aceleaşi dimensiuni de-a lungul rădăcinii dintelui
Numiți elementele structurale ce formează periodonţiul:
Fibre de colagen
Mastocite
Vase sangvine
Marcați divizarea fasciculeleor fibrelor de colagen ale periodonțiului :
Fibre transseptale
Fibre oblice
Fibre circulare
Fibre paralele
Fibre perpendiculare
Numiți elementele celulare a periodonțiului:
Eritrocite
Plasmocite
Histocite
Marcați tipurile de celule ce în anumite condiţii pot fi cauza unui început de chist:
Celule epiteliale
Fibroblastele
Mastocitele
Osteoblastele
Cementoblastele
Numiți elementele structurale ale periodonţiului ce constituie baza de suport al dintelui în alveolă:
Fibrele de colagen
Elementele celulare
Fibrele elastice
Vasele sangvine
Nervii
Numiți funcţiile de bază ale periodonţiului:
Menţinerea dintelui în alveolă
Dispersarea forţei în procesul de masticaţie
Asigurarea alimentării cimentului radicular
Senzorială
De secreție
Alegeți fibrele ce participă la regenerarea periodonţiului în cazul unor deplasări ortodontice:
