De ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros;
de starea sfincterului piloric;
de calitatea si cantitatea continutului intestinului subtire;
de gradientul de presiune dintre intestinul subtire si gros;
de starea valvulei iliocecale;
de starea sfincterului Oddi;
Substantele organice comune din saliva si sucul gastric sunt:
lizozimul;
mucina;
amilaza si lipaza;
ureea,acidul uric;
pepsina;
In ce consta rolul de protectie al salivei;
reglarea pH-ului mediului intern;
lavajul cavitatii bucale de resturi alimentare;
actiunea antimicrobiana;
umectarea mucoasei cavitatii bucale;
scindarea amidonului;
Scindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv:
cavitatea bucala;
stomac;
intestinul subtire;
intestinul gros;
esofag;
Hormonul intestinal enterogastronul indeplineste urmatoarele functii:
intensifica secretia pancreatica;
inhiba secretia gastrica;
intensifica motilitatea intestinului;
inhiba motilitatea stomacului;
contribuie la absorbtia grasimilor;
Care din factorii umorali stimuleaza secretia pancreatica:
gastrina;
adrenalina;
pancreozimina;
secretina;
tiroxina;
Colesterolul endogen este un component al:
salivei;
sucului gastric;
bilei;
sucului pancreatic;
sucului intestinal;
Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:
hiposalivatie;
hipersalivatie;
xerostomie;
sialoree;
bulemie;
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
deglutitia este un act pur voluntar absolut (complet);
bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin miscari segmentare;
saliva contine o enzima, care degradeaza amidonul;
pH-ul salivar creste odata cu cresterea ratei secretiei;
bila nu contine enzime digestive;
factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice;
colecistokinina inhiba secretia gastrica;
secretia gastrica nu este declansata, pana cind alimentele nu ajung in stomac;
HCl este secretat de catre celulele parietale (oxintice);
In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si pepsinogen;
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte
celulele acinoase pancratice contin tripsina;
pancreozimina inhiba secretia exocrina a pancreasului;
in absenta enzimelor proteolitice pancreatice, utilizarea proteinelor de catre organism este scazuta;
Introducerea de acid in duoden stimuleaza secretia pancreatica;
continutul de Cl al sucului pancreatic scade, daca rata secretiei creste la actiunea secretinei;
70% din fluxul sanguin hepatic este dirijat prin vena porta;
canalul cistic dreneaza vezicula biliara;
bila este mai diluata in colecist;
in icterul mecanic, materiile fecale sunt decolorate si grase;
miceliile formeaza suspensii instabile de saruri biliare;
sarurile biliare sunt produsi de degradare ai hemoglobinei;
reabsorbtia sarurilor biliare in intestin stimuleaza secretia biliara;
cea mai mare parte a sarurilor biliare sunt reabsorbite in ileonul terminal;
scaderea sarurilor biliare duce la scaderea absorbtiei vitaminei E;
sarurile biliare sunt moleculehidrofobe;
sarurile biliare sunt moleculehidrofobe; --------------------------------------------------------------------
Proteinele glandulare din saliva sunt urmatoarele:
amilaza;
HCl;
substantele de grup sanguin (aglutinogenele din sistemul ABO);
acidul lactic;
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia faptului ca:
pH-ul sau este aproximativ 8,0;
are un continut ridicat de bicarbonat;
se secreta in jur de 1000 ml/zi;
contine colesteraza;
secretia sa este numai sub control nervos;
Secretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia uneia:
acetilcolina;
cafeina;
histamina;
noradrenalina;
Dupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma sa activa, tripsina prin
enterokinaza;
procarboxipeptidaza;
lipaza pancreatica;
tripsina secretata anterior;
un pH alcalin;
Protectia tesutului pancreatic de autodigestie se explica prin:
secretia de proteaze sub forma de proenzime inactive;
secretia de antienzime ca antitripsina;
inactivarea pepsinei;
continutul crescut de bicarbonat;
actiunea lenta a enzimelor proteolitice;
Motilina:
este hormon tisular;
inhiba motilitatea gastrica;
stimuleaza motilitatea duodenala;
are actiuni similare glucagonului;
stimuleaza tranzitul alimentelor;
Formarea de micelii este necesara pentru absorbtia:
fierului;
colesterolului;
sarurilor biliare;
alcoolului;
vitaminei B 12;
Stimularea eliminarii de suc pancreatic in conditii normale nu necesita:
colecistokinina;
stimulare nervoasa parasimpatica;
Substantele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru:
neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden;
digestia hidratilor de carbon;
digestia lipidelor;
reglarea nivelului glucozei in singe;
reglarea absorbtiei intestinale;
Acidifierea duodenului va determina:
scaderea secretiei de suc gastric prin intermediul secretinei;
cresterea secretiei de suc gastric;
scaderea evacuarii gastrice;
cresterea contractiei colecistuluiprin intermediul secretinei;
cresterea contractiei sfincterului Oddi;
Secretia de HCl de catre mucoasa gastrica este corect descrisa prin urmatoarele:
se realizeaza in celulele principale;
este inhibata prin acetilcolina;
este inhibata prin histamina;
se realizeaza prin transport activ de H +;
necesita eliberarea de HCl din granulatiile zimogene;
Dintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si absorbite in cantitati semnificative fac parte:
vitamina K;
vitamina B1;
riboflabina B2;
acidul folic;
nici un raspuns corect;
Gazele de la nivelul colonului apar din :
CO2 eliberat din interactiunea HCO3 si H+;
difuziunea din singe;
fermentatia bacteriana a oligozaharidelor nedigerate;
aerul atmosferic inghitit (aerofagie);
Care faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie:
bazala;
cefalica;
gastrica;
intestinala;
toate raspunsurile corecte;
Vitmina B12 se absoarbe maximal (preponderent) in:
duoden;
jejun;
ileon;
colon;
Vezica biliarǎ este contractatǎ cel mai puternic de:
enterogastron;
insulinǎ;
secretinǎ;
glucagon;
Gastrina este fi secretatǎ de:
neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian;
celulele principale ale glandelor gastrice;
celulele G de la nivelul antrului piloric;
epiteliu duodenal;
celulele argentofile din mucoasa intestinului subţire;
Hormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilitǎţii gastrice sunt.
motilina;
colicistokinina;
substanţa P;
somatostatina
Masticaţia:
este un act reflex cu centrul on bulb;
este iniţiatǎ de stimularea proprioreceptorilor din muşchii masticatori;
poate fi controlatǎ cortical;
este coordonatǎ de SN vegetativ;
nu stimuleazǎ secreţia salivarǎ;
Care din urmǎtoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului?
s În formarea HCl de cǎtre celulele parietale, transportul H + prin celulele parietale este cuplat cu transportul de:
K+;
Cl-;
HCO -;
H+;
Na+;
Digestia gastricǎ la adult este cea mai importantǎ, pentru una din urmǎtoarele substanţe:
proteine;
grǎsimi;
glucide;
vitamine;
minerale;
Factorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastricǎ de cǎtre:
celulele principale;
celulele parietale (oxintice);
celulele "clare" din regiunea antralǎ;
celulele auxiliare;
celulele G şi D;
Factorul intrisec Castle:
activeazǎ vitamina B12;
stimuleazǎ secreţia de HCl;
inhibǎ secreţia de mucus;
stimuleazǎ absorbţia fierului în ileon;
nu are nici unul din rolurile enumerate;
Contracţiile de foame:
apar întotdeauna dupǎ minimum 40 ore de post alimentar;
continuǎ aproximativ 30 min dupǎ umplerea stomacului;
sunt percepute on mod normal ca forme "dureroase";
dispar dupǎ administrare de glucagon;
dispar dupǎ administrare de insulinǎ;
Bila, prin acizii biliari, are rol:
coleretic;
în neutralizarea aciditǎţii chimului gastric;
absorbţia unor metale grele;
emulsionarea lipidelor;
activarea lipazei pancreatice;
Care din urmǎtoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros?
absorbţia apei;
formarea de acid folic, vitamina B1;
formarea de NH3;
secreţia de mucinǎ şi K+;
resorbţia de Fe2+;
Prin mecanisme active se absorb:
monozaharidele de tipul pentozelor;
glicerina;
vitaminele hidrosolubile;
acizii graşi cu lanţ de atomi de carbon;
aminoacizii şi derivaţii nucleotidici;
În cursul absorbţiei:
creşte nivelul insulinei plasmatice;
creşte captarea de aminoacizi în celule;
creşte oxidarea acizilor graşi şi cetogeneza;
creşte glicogeneza hepaticǎ;
insulina stimuleazǎ captarea glucozei în neuroni;
Care sunt asemǎnǎrile reflexelor de deglutiţie şi defecaţie?
sunt declanşate de mecanoreceptori;
implicǎ participarea unor muşchi netezi şi striaţi;
implicǎ mecanisme nervoase voluntari şi involuntari somatici;
sunt coordonate de centrii nervoşi din bulbul rahidian;
sunt procese controlate voluntar, on totalitate;
previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari dealimente;
permite amestecarea alimentelor cu salivǎ şi mucus şi lubrifierea dupǎ deglutiţie,
faciliteazǎ atacul enzimelor gastrice şi intestinale, asupra particuleleor alimentare fragmentate;
faciliteazǎ funcţia de depozit alimentar a stomacului (relaxarea receptivǎ);
este ultima etapa a procesului digestiv;
Funcţia de depozit a ficatului se referǎ la:
stocarea parţialǎ a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de exemplu morfina, stricnina, curara;
depozitarea de fier sub forma feritinei;
reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic;
depozitarea albuminelor;
depozitarea fosfolipidelor (12-14 g/100 g ţesut hepatic);
Referitor la funcţia hematopoeticǎ a ficatului, este adevǎrat cǎ
ficatul este un organ hematopoetic, care produce hematii, granulocite şi megacariocite în perioada hepatosplenicǎ a hematopoezei, care predominǎ prenatal în luna a 6-a şi a 7-a;
ficatul este un organ hematopoietic şi postnatal;
ficatul produce 5-10% din cantitatea totalǎ de eritropoetinǎ de la adult;
în insuficienţa renalǎ sau dupǎ nefrectomii, ficatul asigurǎ doar 1/2 sau 1/3 din eritropoezǎ;
nu este sursa majorǎ de eritropoetinǎ în perioada fetalǎ;
Factorii plasmatici produşi de ficat, cu rol în limitarea coagulǎrii în sistemul vascular normal sunt:
antitrombina III;
heparina şi cofactorul II al heparinei;
precalkreina;
sistemul proteinei C (proteina C şi proteina S);
cofactorii proteazelor şi proteazele;
Enzimele proteolitice din sucul enteric sunt:
aminopeptidazele;
colagenaza;
elastaza;
enteropeptidaza;
peptidaze diverse;
Undele peristaltice primare:
apar în timpul esofagian al deglutiţiei;
sunt iniţiate în cursul timpului bucal al deglutiţiei;
sunt iniţiate în cursul timpului faringian;
apar la contactul peretelui esofagian cu bolul alimentar;
favorizeazǎ deplasarea bolului alimentar prin esofag;
În compoziţia materiilor fecale, în reziduu uscat, predominǎ:
bacteriile;
lipidele;
proteinele;
produşii nedigeraţi, celule descumate, mucus, leucocite, pigmenţi;