Care semn clinic nu este caracteristic în moartea subită cardiacă?
moartea naturală
moartea de cauză cardiacă
pierderea bruscă a stării de conștiență
survine în maximum o oră de la debutul simptomelor acute
survine timp de două ore de la debutul simptomelor acute
Identificați în definiția morții subite cardiace elementul care nu se succede:
prodroamele
debutul evenimentului final
insuficiența respiratorie
stopul cardiac
moartea biologică
Selectați pentru moartea biologică afirmația incorectă:
este o consecință imediată a stopului cardiac
reprezintă eșecul resuscitării
reprezintă lipsa activității mecanice/electrice a cordului/a sistemului nervos central după resuscitare
reprezintă numai lipsa activității mecanice/electrice a cordului după resuscitare
apare, de obicei, în câteva minute după stopul cardiac
Alegeți ce este caracteristic pentru simptomele premonitorii în moartea subită cardiacă:
adesea lipsesc sau sunt nespecifice
adesea sunt bine exprimate și specifice
au un debut insidios
nu conduc la stop cardiac iminent
survin la un interval mai lung de o oră
Selectați afirmația corectă pentru moartea subită cardiacă:
a. constituie aproximativ 60% din totalul deceselor de cauză cardiacă
constituie aproximativ 75% din totalul deceselor de cauză cardiacă
constituie aproximativ 65% din totalul deceselor de cauză cardiacă
constituie aproximativ 50% din totalul deceselor de cauză cardiacă
constituie aproximativ 80% din totalul deceselor de cauză cardiacă
Numiți frecvența cazurilor de moarte subită cardiacă în funcție de sex:
este mai frecventă la sexul masculin
este mai frecventă la sexul feminin
are aceeași frecvență la ambele sexe
este mai frecventă la populația vârstnică
crește progresiv proporția populației tinere care decedează subit
Care afirmație este incorectă pentru moartea subită cardiacă?
prevalența pe grupe de vârstă are două vârfuri
prevalează în perioada de nou-născut
prevalează la populația vârstnică (75-85 de ani)
în ultimii ani crește progresiv proporția femeilor care decedează subit
Care factor nu este de risc pentru moartea subită cardiacă ?
cardiopatia ischemică
hipertensiunea arterială
fumatul
obezitatea
prolapsul de valvă mitrală
Menționați cea mai importantă cauză a morții subite cardiace:
cardiomiopatiile
bolile cardiace mecanice
boala coronariană aterosclerotică
anomaliile electrice cardiace
bolile cardiace congenitale
Selectați cel mai important predictor al riscului de moarte subită cardiacă:
diabetul zaharat
alungirea repolarizării ventriculare
disfuncția sistolică ventriculară stângă severă (FE<35%)
statusul socioeconomic scăzut
factorii genetici
Numiți ce relevanță anatomopatologică determină anomaliile electrice (sindromul QT prelungit, sindromul Brugada) la pacienții cu moarte subită cardiacă:
zone cicatrizate
hipertrofie ventriculară stângă
plăci de aterom fisurate
cord structural normal
trombusuri ocluzive
Selectați afirmația incorectă în cazul asocierii diabetului zaharat cu moartea subită cardiacă:
prezența unor forme accelerate de ateroscleroză
creșterea trombogenicității
cardiomiopatia diabetică
intervalul QT prelungit la pacienții diabetici
Notați care antiaritmice pot fi utilizate pentru prevenirea pe termen lung a morții subite cardiace:
chinidina
disopiramida
propafenona
amiodarona
flecainida
Selectați la care categorie de bolnavi sunt eficace ß-blocantele în prevenirea morții subite:
tineri
vârstnici
după infarctul miocardic
cu endocardită infecțioasă
cu sindromul WPW
Notați care este cea mai superioară metodă pentru evaluarea eficienței terapiei antiaritmice:
ECG în 12 derivații
ECG Holter
EcoCG
coronaroangiografia
rezonanța magnetică cu pozitroni
Evidențiați cauza nonaritmică a apariției morții subite cardiace:
tahicardia ventriculară
disociația electro-mecanică
asistolia
bradiaritmiile
fibrilația ventriculară
Selectați ce nu este caracteristic pentru testele de efort în moartea subită cardiacă:
sunt teste invazive
sunt utile pentru stratificarea prognosticului bolnavilor
evaluează capacitatea funcțională
identifică aritmia ventriculară
sunt utile pentru ghidarea atitudinii terapeutice
Care din cele enumerate nu sunt elemente-cheie în stabilirea diagnosticului de moarte subită cardiacă?
caracterul traumatic
caracterul natural (netraumatic)
rapid (maximum 1 oră)
insidios
neașteptat (subit)
Selectați care tahiaritmii ventriculare maligne pot produce moarte subită cardiacă:
fibrilație ventriculară
disociație electro-mecanică
ritm idioventricular
bradicardie
tahicardie ventriculară susținută
Numiți patologiile ce pot cauza moartea subită cardiacă:
cardiomiopatia hipertrofică
cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept
sindromul Brugada
stenoza aortică
punțile miocardice
Menționați mecanismele prin care leziunile aterosclerotice coronariene determină instabilitate electrică, tahiaritmii ventriculare maligne și moarte subită cardiacă:
transformarea unei plăci aterosclerotice stabile în placă activă instabilă, care conduce la ischemie acută sau subacută cu producerea anomaliilor electrice la nivelul miocardului
creșterea consumului de oxigen în prezența unor stenoze coronariene semnificative
prezența cicatricelor postinfarct miocardic la apariția unor circuite de reintrare
remodelarea ventriculară din boala cardiacă ischemică cu disfuncție ventriculară stângă progresivă, cu activarea căilor neurohormonale din insuficiența cardiacă
afectarea difuză a miocardului, modulată de anomalii metabolice (anoxie, acidoză, șoc, insuficiență renală)
Enumerați cele trei clase de moarte subită cardiacă după Hinkle:
moartea subită aritmogenă
apariția ectopiilor ventriculare
moartea subita cu insuficiență circulatorie
moartea subită fără precizarea cauzei
instalarea stopului cardiac
Enumerați ce modificări anatomopatologice determinate de boala cardiacă ischemică pot fi identificate la pacienții cu moarte subită cardiacă:
Indicați simptomele prodromale prezente în moartea subită cardiacă:
durere toracică
dispnee
fatigabilitate
palpitații
sincopă
Selectați afirmațiile corecte referitor la debutul evenimentului final în moartea subită cardiacă:
instalarea unui episod ischemic acut
modificări lente în statusul clinic al pacientului
modificări dinamice în activitatea electrică a cordului (creșterea frecvenței cardiace, apariția ectopiilor ventriculare)
apariția aritmiilor ventriculare maligne
Notați semnele ce caracterizează stopul cardiac:
oprirea bruscă a funcției de pompă, care conduce rapid la moarte
pierderea stării de conștiență ca urmare a reducerii debitului cerebral
pierderea circulației efective
hipertensiune
presincopă
Selectați în care intervale de timp apar leziunile cerebrale ireversibile:
după 4-6 minute de la oprirea circulației cerebrale în lipsa oricărei intervenții
după aproximativ 8 min., dacă sunt aplicate măsuri bazale de susținere a vieții
după aproximativ 16 min., dacă sunt aplicate măsuri avansate conform protocolului de resuscitare
după 20 minute de la oprirea circulației cerebrale în lipsa oricărei intervenții
după aproximativ 20 min., dacă sunt aplicate măsuri bazale de susținere a vieții
Enumerați semnele clinice caracteristice morții cardiace subite:
oprirea gradată a respirației – „semnul oglinzii”
lipsa pulsului la vasele mari (carotide)
midriază (2-3 minute)
pierderea cunoștinței
Selectați cauzele cardiace ale morții subite la copii:
fibrilație ventriculară idiopatică
sindromul intervalului QT congenital
hemoragiile
miocardita
accesul de astm bronșic
Selectați ce modificări poate înregistra electrocardiograma de suprafață la pacienții cu risc crescut de moarte subită cardiacă:
modificări ischemice
hipertrofie ventriculară dreaptă
sindromul intervalului QT lung
modificări asociate cu anomalii ale electroliților serici
Enumerați cauzele noncardiace ale morții subite la copii:
intoxicațiile
Notați metodele neinvazive de evaluare a pacienților cu risc de moarte subită cardiacă:
teste elecrofiziologice
EcoCG Doppler
ECG
CT cordului
cateterizare cardiacă
Notați metodele invazive de evaluare a pacienților cu risc de moarte subită cardiacă:
coronarografie
stimulare programată