Enumerați datele relevante depistate prin EcoCG Doppler la pacienții cu risc sporit de moarte cardiacă subită:
fracția de ejecție < de 30-35%
sechele postinfarct
alternanța undei T
valvulopatii
boli congenitale
Enumerați în care cazuri este utilă monitorizarea ECG Holter pentru pacienții cu risc dovedit de moarte subită cardiacă:
în evaluarea tahiaritmiilor ventriculare
în alterarea funcției ventriculare stângi
un răspuns anormal al tensiunii arteriale la efort poate identifica pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică
în evaluarea bradiaritmiilor ventriculare
în sincope
Enumerați în care cazuri este util testul ECG de efort pentru pacienții cu risc crescut de moarte subită cardiacă:
în identificarea tahicardiei ventriculare polimorfe catecolaminergice
Selectați ce investigații vor efectua supraviețuitorii morții cardiace subite:
Holter-Monitoring
EcoCG Doppler
coronarografia
testul ECG de efort
teste biologice (hipokaliemie, acidoză metabolică, creșterea nivelului enzimelor de necroză miocardică).
. Selectați cazurile în care se efectuează stimularea electrofiziologică:
cardiopatie ischemică
cardiomiopatii
bradiaritmii
supraviețuire după moarte subită
sincope
Selectați afirmațiile corecte referitor la resuscitarea cardiacă:
asigură suportul bazal al vieții (BLS – basic life support)
asigură suportul avansat al vieții (ALS – advanced life support)
include folosirea unui defibrilator extern automat
începutul manevrelor de resuscitare cardiopulmonară
resuscitarea trebuie inițiată de specialiști
CM. Suportul bazal al vieții (BLS) include:
verificarea stării de conștiență a victimei
telefon la serviciul de urgență
deschiderea căilor respiratorii, verificarea respirației
verificarea pulsului (doar personalul medical)
stop cardiac >5 minute, cu martori, defibrilator extern automat disponibil
Selectați afirmațiile corecte referitor la masajul cardiac extern:
compresiile eficiente, susținute (fără pauză)
decompresiile complete
compresiile se efectuează cu o frecvență de 50/min
compresiile se efectuează cu o frecvență de 100/min
compresii în jumătatea inferioară a sternului, ca să-l deprime cu 4-5 cm
CM: Notați ce include suportul avansat al vieții (ALS):
resuscitarea cardiopulmonară (cicluri de 30 compresii:2 ventilații sau 100 compresii/min și 8-10 ventilații/min)
atașare defibrilator
administrare de vasopresoare (adrenalină, vasopresină, înainte/ după șoc)
administrare de antiaritmice: amiodaronă, lidocaină, sulfat de Mg (în torsada vârfurilor)
este posibilă administrarea endotraheală
CM. În care situații este util defibrilatorul implantabil? CM. În care situații este util defibrilatorul implantabil?
stop cardiac resuscitat
tahicardie ventriculară susținută (TVS) documentată
boală cardiacă structurală și TVS spontană
disfuncție de ventricul stâng semnificativă și sincopă neexplicată
sindrom WPW
CM. Ce prevede prevenirea primară nonfarmacologică a morții subite cardiace?
schimbarea modului de viață
controlul riguros al factorilor de risc ai aterosclerozei
reducerea efortului fizic
administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
administrarea statinelor și betablocantelor
Ce prevede prevenirea primară farmacologică a morții subite cardiace?
administrarea statinelor
administrarea antiaritmicelor
administrarea betablocantelor
administrarea blocantelor receptorilor de aldosteron
Enumerați cauzele cardiace ale morții subite la copii:
fibrilație ventriculară idiopatică
sindrom QT congenital
hemoragii
intoxicații
acces de astm bronșic
Enumerați date relevante depistate prin EcoCG Doppler la pacienții cu risc sporit de moarte cardiacă subită:
fracția de ejecție > 30-35%
Selectați cazurile în care nu este utilă monitorizarea ECG Holter pentru pacienții cu risc dovedit de moarte subită cardiac:
în alterarea funcției ventriculului stâng
Selectați cazurile în care nu este util testul ECG de efort pentru pacienții cu risc înalt de moarte subită cardiacă:
identifică tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminergică
Ce nu prevede prevenirea primară nonfarmacologică a morții subite cardiace?
Selectați afirmațiile corecte privind moartea subită:
moarte naturală, rapidă și neașteptată
apare în prima oră de la debutul simptomelor unei boli la persoanele cu boli cunoscute
apare în prima oră de la debutul simptomelor unei boli la persoanele cu boli necunoscute
moarte violentă ca urmare a unor accidente, traumatisme
moarte violentă ca urmare a intervenției unor factori fizici
Enumerați afirmațiile corecte privind epidemiologia morții subite:
incidența este de 10 ori mai mică la cei cu risc coronarian crescut
incidența este de 10 ori mai mare la cei cu risc coronarian crescut
este mai frecventă la bărbați
morțile subite au distribuție circadiană
survine, de obicei, în primele ore ale zilei
Selectați cauzele morții subite:
bolile cardiace
bolile pulmonare
neoplaziile
disecția de aortă
accidentele auto
Cele mai frecvente boli cardiace care provoacă moartea subită cardiacă sunt:
bolile arterelor coronare
cardiomiopatiile
sindromul WPW
sindromul intervalului QT prelungit
hemoragiile cerebrale
Care din următoarele stări pot provoca moartea subită cardiacă prin mecanism aritmic?
extrasistolele ventriculare polimorfe
cardiomiopatia ischemică
sindromul Eisenmenger
Notați care din următoarele tulburări hidroelectrolitice cresc riscul de moarte subită:
hiperkaliemia
hipokaliemia
hipomagneziemia
hipercalcemia
hipocalcemia
Selectați factorii de risc ai morții subite cardiace:
ereditatea
nivelul înalt al catecolaminelor
consumul de alcool
obezitatea
statutul social
Enumerați factorii majori ai apariției morții subite cardiace:
febra <40o
capacitatea vitală scăzută
tulburările de ritm ventriculare complexe
anomaliile neurohormonale ale funcției cardiace
factorii psihosociali
Enumerați care din următoarele stări pot cauza apariția morții subite cardiace prin mecanisme nonaritmice:
disociația electromecanică
tamponada cardiacă
tahicardia ventriculară
asistolia
Referitor la evaluarea riscului morții subite sunt adevărate următoarele concepții:
se realizează în 4 etape
în prima etapă se determină cauza bolii și factorii favorizanți asociați
în etapa a doua se realizează stratificarea riscului, folosind metode invazive și/sau noninvazive
în ultima etapă se stabilesc criteriile și markerii pe baza cărora se va aprecia eficacitatea tratamentului
se realizează în 5 etape
Selectați ce vom evalua pentru stratificarea riscului morții subite:
funcția ventriculului stâng
prezența și severitatea ischemiei miocardice
funcția ambelor ventricule
mecanismul aritmiilor ventriculare
tulburările neurohormonale ale funcției cardiace
Selectați afirmațiile corecte referitor la testele de efort în moartea subită cardiacă:
sunt teste invazive
sunt utile în stratificarea prognosticului bolnavilor
evaluează capacitatea funcțională
identifică aritmia ventriculară
sunt utile pentru ghidarea atitudinii terapeutice
Selectați afirmațiile corecte referitor la prevenirea aritmiilor cu potențial letal și a morții subite:
este simplă
se poate utiliza terapie medicamentoasă
pot fi folosite mijloace chirurgicale
pot fi implantate defibrilatoare
are ca scop reducerea riscului morții subite
Profilaxia morții subite prin tratament medicamentos administrat cronic se face cu:
ß-blocante
chinidină
amiodaronă
flecainidă
propafenonă
Selectați metodele chirurgicale utilizate în prevenirea morții subite cardiace:
excizia ganglionului stelat stâng la bolnavii cu intervalul QT prelungit
ventriculotomie subendocardică
anevrismectomie
by-pass aortocoronarian
by-pass aortofemural
