CM Lungimea arcadei alveolare se măsoară pe model de la:
Prostion la Alveolum
Prostion la Distomolare
Incizale la Alveolum
Prostion la un plan ce trece prin şanţul intercuspidian al PM1
Incizale la un plan ce trece prin faţa distală a MI permanent
CM Planurile medio-sagitale ale modelelor se trasează de la:
frenul buzei superioare
frenul buzei inferioare la frenul lingual
frenul lingual
cele două perechi de rugi palatine pe rafeul median
plicile labiale
CM Precizați în care din următoarele situaţii clinice nu se pot stabili indicii Pont:
absenţa M1 temporari
suma incisivă de 35 mm
absenţa 4Isup permaneţi
entopia PM1
absenţa PM2inf
CM Diagnosticul de vârstă dentară se apreciază după:
teleradiografia de profil
radiografia endo-orală simplă
ortopantomografie
examenul clinic
examenul modelelor de ghips
Bilanţul dentar radiologic constă în analiza:
dinţilor incluşi
mugurilor supranumerari
înghesuirii germenilor dentari
anodonţiilor
ocluziei dentare
CM Arcadele dentare temporare perfect aliniate şi fără spaţii la vârsta de 6 ani presupun:
prognostic bun pentru alinierea dinţilor permanenţi
dezvoltarea normală a arcadelor datorită contactelor aproximale
potenţial mare de creştere
iminenţa apariţiei incongruenţei frontale la dinţii permanenţi
indică necesitatea aplicării de aparat ortodontic pentru prevenirea incongruenţei
CM Care din următoarele elemente aparţin smalţului:
striaţiile Retius
fibrele Corff
membrana Nassmith
liniile de contur Owen
calcosferitele Beltrami
CM Pediculul mugurelui dentar dispare:
prin liză
în timpul erupţiei intraosoase a dintelui
abia după erupţia în cavitatea bucală
în stadiul de clopot dentar
prin mezodermizare
CM Mineralizarea matricii smalţului se face:
ritmic, toată viaţa
prin retragerea apei şi a unei părţi din substanţa organică
prin depunere masivă de săruri minerale
prin cristalizarea sărurilor minerale depuse
de la vârful cuspizilor şi din şanţuri, în acelaşi timp
CM Suma incisivă în cazul indicilor Pont, nu se măsoară:
în dentiţia mixtă
în dentiţia temporară
la arcada inferioară
când au erupt doar incisivii centrali permanenţi superiori
când pe arcadă e prezent doar un singur incisiv
CM Dinţii permanenţi care determină înălţări ale ocluziei sunt:
molarii de 6 ani (raportul feţelor ocluzale)
incisivii (raport pe cingulum)
primii premolari (erup în moment critic ocluzal)
molarii de 12 ani (asemănător molarilor de 6 ani)
caninii
CM Principalele stadii ale histodiferenţierii sunt:
formarea folicului dentar
formarea ameloblastelor
formarea odontoblastelor
formarea smalţului
formarea palatului secundar
CM Alimentaţia artificială prezintă unele inconveniente ca:
împiedică mişcările de propulsie ale mandibulei
determină creşterea secreţiei salivare
reduce efortul muscular
întârzierea erupţiei dentare
aerofagie
CM În plan sagital, în zona laterală, ocluzia se analizează:
la nivelul premolarilor
la nivelul molarului de 6 ani
la nivelul molarilor II temporari
la nivelul tuturor dinţilor din zona laterală
doar în dentiţia permanentă
CM Stadiul de clopot:
sunt procese accentuate de histodiferenţiere la nivelul formaţiunii epiteliale
sunt procese accentuate de histodiferenţiere la nivelul ţesutului conjunctiv
formaţiunea epitelială acoperă foarte puţin ţesut mezenchimatos
partea epitelială devine organul smalţului
ţesutul conjunctivo-vascular subiacent devine papilă dentară
CM Pregătirea pacientului pentru amprentare constă în:
anestezia bolţii palatine
explicarea tehnicii
presarea bolţii palatine cu indexul
clătirea cavităţii bucale înainte de amprentare
presarea cu indexul în şanţurile paralinguale
CM Ocluzia în ceară se utilizează pentru:
soclarea corectă a modelelor pe ghips
montarea modelelor în articulator
construirea ocluziei eugnate
construcţia aparatelor ortodontice
testul de deglutiţie
CM Punctele antropometrice alveolare pe model sunt:
Prostion
Infradentale
B Down
Distomolare
Incizale
CM Stabiliți în care din următoarele situații clinice nu se pot stabili indicii Pont:
suma incisivă de 28 mm
distrucţia coronară a M1 inf permanent
incluzia PM1 inf
mezializarea accentuată a M1 sup permanent
ectopia Cinf
CM Mineralizarea comparativă a smalţului şi dentinei constă în:
ambele încep de la nivelul cuspizilor
începe mai întâi în smalţ şi apoi se depun în dentină
concentraţia în săruri minerale este mult mai mare în smalţ
în ritm lent, continuă toată viaţa
la ambele este precedată de etapa de formare a tramei organice
CM Enumerați formele de arcade îngustate:
arcada în “U”
arcada asimetrică transversal
arcada în “V”
arcada în “W”
arcada în “omega”
CM Mineralizarea matricei smalţului se face:
prin retragerea apei
începând din zona coletului
ca un proces ritmic
prin retragerea unei părţi din substanţa organică
prin depunerea sărurilor minerale
CM Suma interincisivă pentru indicii Pont, reprezintă:
suma lăţimilor maxime a celor 4 incisivi, permanenţi sau temporari
suma lăţimilor maxime a celor 4 incisivi superior permanenţi
suma lăţimilor maxime a celor 4 incisivi inferior permanenţi
suma lăţimilor maxime a celor 4 incisivi superiori sau inferiori permanenţi, în funcţie de arcada măsurată
un etalon pentru indicii arcadă/dinţi
CM Dinţii natali:
în primele 3-4 săptămâni de la naştere
după 2 luni
la vârsta de 4 luni
la vârsta de 12 luni
până la vîrsta de 2 luni
CM Respiraţia orală intervine asupra dezvoltării aparatului dento-maxilar prin:
lipsa stimulilor naturali de creştere la nivelul ansamblului nazal
hipertonia limbii cu acţiune nefavorabilă pe pereţii laterali ai bolţii palatine
acţiunea musculaturii obrazului pe pereţii laterali ai maxilarului superior
acţiune directă a aerului inspirat asupra bolţii palatine
prin modificări ce favorizează poziţia anterioară a mandibulei şi limbii
CM Care dintre următoarele elemente nu aparţin dentinei:
fibrele Korff
striaţiile Retzius
fibrele Sharpey
spaţiile Czermack
CM Dinţii permanenţi nu se formează din:
lama dentară primară
lama dentară primitivă
lama dentară secundară
lama epitelială primitivă
lama epitelială vestibulară
CM La nivelul caninului, în plan sagital, putem întâlni următoarele situaţii:
rapoartele vestibularizate
angrenaje inverse
raport mezializat
raport distalizat
raport lingualizat
CM Caninul superior permanent, în normă, erupe la:
8 ani
9 ani
10 ani
11 ani
poate erupe după molarul de 12 ani
CM Modelele în ortodonţie:
reprezintă o hemiarcadă
reprezintă integral ambele arcade dento-alveolare
reprezintă un document medico-legal
au valoare strict orientativă
sunt necesare numai pentru analiza ocluziei
CM Punctele de osificare ale maxilarului superior sunt:
nazal intern
nazal extern
incisiv
palatin
os malar
CM Numiți dezavantajele alimentaţiei sugarului cu biberonul:
nu produce prima înălţare de ocluzie
scade secreţia salivară
nu produce prima mezializare a mandibulei
produce hipertonicitatea buzei superioare
favorizează retropulsia mandibulei
CM Deglutiţia infantila determină:
hipertonicitatea muşchilor suprahioidieni
nedezvoltarea maxilarului
stimularea creşterii mandibulare
anchiloglosia
hipertonicitatea muşchiului orbicularis oris
CM Amprentele se trimit în laborator pregătite astfel:
spălate
într-un tifon umed
uscate
într-un bol de apă
desprinse din portamprentă
CM Indicați reperele dentare utilizate pe modelul de studiu:
vârful caninilor dreapta-stânga
foseta centrală a MI sup dreapta-stângă
foseta centrală a MI inf dreapta-stângă
faţa mezială a MI inf dreapta-stânga
punctul interpremolar superior dreapta-stânga
CM Determinați când se indică radiografia pumnului:
neconcordanţă dintre vârsta dentară şi vârsta cronologică
dezvoltare îngreunată a maxilarelor
dezvoltare osoasă îngreunată
anomalie dento-maxilară scheletală
condensare osoasă
CM Determinați la ce nivel se analizează ocluzia în plan transversal:
la nivelul zonei frontale
la nivelul grupului lateral
la nivelul molarilor de minte
CM Indicați situațiile când indicele Pont nu este valabil:
macro sau microdenţia premolarilor
dentiţie mixtă
ectopia incisivilor laterali superiori
mezializări de grup
ectopia primilor premolari şi a molarilor de 6 ani
CM Indicați în care situaţii clinice nu se poate stabili indicele Pont:
distrucţia coronară a dintelui 36
incluzia dintelui 46
mezializarea accentuată a dinților 16;26
ectopia caninului inferior
CM În plan transversal, în zona laterală rapoartele de ocluzie pot fi:
“cap la cap”
parţial lingualizate
total lingualizate
inverse
ocluzie prăbuşită
CM Maxilarului superior i se descriu:
sutura mentonieră
apofiza coronoidă
sutura incisivo-canină
baza maxilară şi procesul alveolar
canalul mandibular
CM Formarea rădăcinii dintelui:
începe după ce a străpuns mucoasa cavităţii bucale
începe după ce coroana a atins dimensiunile sale definitive
începe după formarea parţială a coroanei
începe la baza clopotului dentar
începe odată cu formarea coroanei dintelui
CM Ortodonţia se ocupă de:
corectarea anomaliilor de poziţie a dinţilor
corectarea anomaliilor oaselor maxilare
corectarea anomaliilor de poziţie a proceselor alveolare
corectarea anomaliilor de structură a dinţilor
corectarea defectelor de dezvoltare a oaselor maxilare
CM Determinați ce denotă apariția diastemelor și tremei la vîrsta de 4-5 ani denotă:
creşterea în exces a proceselor alveolare
creşterea în exces a bazelor maxilare
dezvoltarea normală a arcadelor
dimensiunea prea mică a dinţilor temporari
parţial posibilitatea celei de-a doua lunecări meziale a mandibulei
CM Indicați tipul de creştere transversală a maxilarului superior:
suturală
encondrală
prin resorbţie şi apoziţie
prin pneumatizare
datorită diasteminizării
CM Foliculul dentar este definit:
sac folicular
organul smalţului
pulpa smalţului
organul dentinei
stratul intermediar
CM Indicați la ce niveluri se analizează ocluzia în plan transversal:
la nivelul de incisiv cu devierea centrului estetic
CS În dentiția permanentă, fenomenul reincluziei dentare interesează cel mai frecvent:
molarii de minte
molarii de 12 ani
molarii de 6 ani inferiori
premolarii doi inferiori
caninii inferiori
CM Reincluzia dentară:
poate fi parțială
afectează cel mai frecvent dinții permanenți
poate fi totală
la dinții temporari, afectează frecvent molarul doi
nu poate apare decât la un singur dinte
