1. Care reacţie imună se manifestă morfologic prin lărgirea centrilor germinativi şi creşterea numărului de plasmoblaşti şi plasmocite:
reacţia imună de tip celular
reacţia imună mixtă
reacţia autoimună
reacţia imunodeficitară
reacţia imună de tip umoral
2. Toate semnele enumerate caracterizează reacţiile alergice de tip imediat, cu EXCEPȚIA:
se dezvoltă peste cîteva minute
predomină limfocitele şi macrofagele
inflamaţie sero-hemoragică
necroza fibrinoidă a pereţilor vasculari
tromboza vaselor
3. Complicația cea mai gravă a edemului Quincke este:
dureri spastice în abdomen
pneumotorax
edemul laringian
hipersecreția de mucus
insuficiența cardiacă
4. Care reacție de hipersensibilitate se dezvoltă după introducerea intradermică a tuberculinei (testul Mantoux):
reacția Arthus
boala serului
reacția de hipersensibilitate de tipul III
reacția de hipersensibilitate de tipul IV
șocul anafilactic
5. În care din afecţiunile enumerate are loc reacţia de hipersensibilitate de tip imediat:
astmul bronşic atopic
şocul anafilactic
reacţia de tip tuberculinic
dermatita de contact
boala hemolitică a nou-născutului
6. Care din semnele enumerate caracterizează sindromul de deficienţă a imunităţii umorale:
hipoplazia timusului
absenţa imunoglobulinelor în sânge
absenţa centrilor germinativi în nodulii limfatici
numărul de plasmocite este normal
frecvenţa înaltă a infecțiilor grave şi a sepsisului
7. Care din tumorile maligne enumerate se observă mai frecvent în SIDA:
cancerul de piele
sarcomul Kaposi
nefroblastomul
limfoamele nonhodgkiniene
mielomul multiplu
8. Care din semnele enumerate caracterizează reacţiile imune de tip umoral:
antigenul este distrus prin mecanismul de citoliză imună
participă limfocitele B
participă limfocitele T
antigenul este distrus prin mecanismul de fagocitoză imună
celula efectoare este plasmocitul
9. Care din semnele enumerate caracterizează reacţiile imune de tip celular:
celule efectoare sunt limfocitele T-killer şi macrofagul
Care din bolile enumerate fac parte din bolile autoimune organospecifice:
lupusul eritematos sistemic
artrita reumatoidă
tiroidita Hashimoto
orhita autoimună
sclerodermia
11. Pentru care din bolile autoimune enumerate sunt caracteristici autoanticorpii anti-nucleari:
polimiozita
anemia hemolitică autoimună
12. Ce modificări se observă în stadiul al 3-lea al artritei reumatoide:
artroza
calcinoza
proliferarea țesutului de granulație
anchiloza fibro-osoasă
intumescența fibrinoidă a vilozităților sinoviale
13. Complicația frecventă a artritei reumatoide este:
endomiocardita
amiloidoza
valvulopatie cardiacă
intumescența mucoidă
abces cerebral
14. Care sunt leziunile pielii în lupusul eritematos sistemic
dermatită alergică
eritem nodos
eritem în formă de fluture
hiperkeratoză
atrofia glandelor sudoripare și sebacee
15. Leziunea caracteristică a splinei în lupusul eritematos sistemic este:
hialinoza arterelor centrale ale foliculilor
scleroza "bulbară" periarterială
splina "porfirică"
splina "sago"
splina "slăninoasă"
16. Leziunile caracteristice în poliarterita nodoasă sunt:
arterioscleroza
ateroscleroza
necroza fibrinoidă
vasculita proliferativă
17. Leziunile pielii în sclerodermia sistemică sunt:
scleroza și hialinoza
dermatita
inflamația purulentă
lipoidoza
18. Care factori etiologici pot cauza lupusul eritematos sistemic:
infecția virală
fumatul
expunerea la lumina ultravioleta
intoleranța medicamentoasă
predispoziție ereditară
19. Complicațiile artritei reumatoide sunt:
subluxaţiile şi luxaţiile articulaţiilor mici
subluxaţiile si luxaţiile articulaţiilor mari
osteodisplazia fibroasă
anchiloza fibroasă și osoasă
amiloidoza renală
20. Care variantă de endocardită valvulară se observă în lupusul eritematos sistemic:
verucoasă acută
difuză
verucoasă cronică
verucoasă abacterială
polipoasă ulceroasă
21. Semnele caracteristice ale sclerodermiei sistemice sunt:
fața amimică
erupţii hemoragice pe piele
mobilitatea redusă a pielii
densitatea crescută a pielii
22. Care elemente caracteristice se pot depista în lichidului sinovial în primul stadiu al artritei reumatoide:
exsudat cataral
corpusculi riziformi
corpusculi Babeş-Negri
ragocite
lichid hemoragic
23. În care afecțiune se observă fenomenul „anselor de sârmă”:
reumatism
24. Cauzele posibile de deces în lupusul eritematos sistemic sunt:
infarctul pulmonar
meningita purulentă
sepsis
uremia
25. În care din afecţiunile enumerate se poate dezvolta amiloidoza AA:
apendicita acută
abcese cronice
tonzilita
boala bronșiectatică
colecistita cronică
26. Care modificări macroscopice ale organelor se observă în amiloidoză:
dimensiunile micşorate
dimensiunile mărite
consistenţa densă
consistenţa flască
aspect de ceară sau slăninos
27. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru amiloidoza AA:
absenţa unei afecţiunii antecedente
leziunile au caracter generalizat
afectarea predominantă a creierului, pancreasului, arterelor, inimii
prezenţa unei afecţiuni antecedente
afectarea predominantă a splinei, rinichilor, ficatului, suprarenalelor, intestinului
28. În care din afecţiunile enumerate se poate dezvolta amiloidoza AL:
sifilisul
discrazia plasmocitară
hipertensiunea arterială
cardiopatia ischemică
29. În care din afecţiunile enumerate se poate dezvolta amiloidoza AA:
tuberculoza
pneumonia francă lobară
osteomielita cronică
30. Care organe se afectează mai frecvent în amiloidoza secundară (reactivă):
splina, ficatul, rinichii
creierul
suprarenalele, timusul???
inima, plămânii
pancreasul, prostata, hipofiza
31. Cauza mai frecventă de deces în amiloidoza secundară (reactivă) este:
infarct cerebral
anemia
apendicita flegmonoasă
infarct miocardic
32. În care din următoarele structuri renale se depozitează cu predominanță amiloidul:
peretele vascular
capilarele și mezangiul glomerular
citoplasma nefrocitelor
lumenul vascular
membrana bazală a tubilor renali
33. Amiloidul este o proteină care se depozitează în:
celule
focarele de necroză
nucleul celulei
focarele de calcificare
țesutul interstițial
34. Care colorant poate fi utilizat pentru identificarea amiloidului:
hematoxilina-eozina
picrofuxina
roșu de congo
toluidina
sudan 3
35. Care dintre următoarele patologii se pot complica cu amiloidoză:
pneumonia
boala hipertensivă
dizenteria
36. Care din următorii reagenți pot fi utilizați pentru identificarea amiloidului:
10% acid sulfuric
soluția Lugol
10% acid clorhidric
10% acid osmic
albastru de toluidină