Indicele de şoc Allgower se calculează prin:
Raportul indicelui frecvenţei pulsului la valoarea tensiunii arteriale sistolice
Raportul indicelui frecvenţei pulsului la valoarea tensiunii arteriale diastolice
Raportul indicelui frecvenţei pulsului la valoarea tensiunii arteriale medii
Înmulţirea indicelui frecvenţei pulsului cu valoarea tensiunii arteriale sistolice
Înmulţirea indicelui frecvenţei pulsului cu valoarea tensiunii arteriale medii
Pentru evaluarea volumului hemoragiei intraoperatorii conform formulei Gross se utilizează:
Talia (înălţimea) bolnavului
Valoarea normală a hematocritului
Masa bolnavului
Valoarea hematocritului după operaţie
Coeficientul volumului sangvin pe kilogram corp
Formulele Moore sau Nadler se utilizează pentru:
Aprecierea suprafeţei arsurii
Aprecierea gradului de severitate a hemoragiei
Aprecierea stării de nutriţie a pacientului chirurgical
Aprecierea volumului presupus de sânge circulant
Aprecierea gradului de risc operator
Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemotoracelui?
Bronhoscopia
Radiografia cutiei toracice
Toracocenteza
Laparocenteza
Electrocardiografia
Ce metodă de diagnostic este indicată pentru confirmarea hemoragiei gastrice?
Fibrogastroduodenoscopia
Colonoscopia
Examenul ultrasonografic
Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei intraarticulare?
Artroscopia
Laparoscopia
Puncţia articulaţiei
Radiografia articulaţiei
Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei intraperitoneale?
Puncţia fornixului posterior al vaginului la femei
Radiografia panoramică a abdomenului
Indicaţi cele trei faze ale procesului de coagulare a sângelui.
Adeziunea şi agregarea eritrocitelor
Liza şi degradarea cheagului fibrinic
Vasoconstricţia (spasmul vasului lezat)
Activarea cascadei plasmatice de coagulare
Adeziunea şi agregarea trombocitelor
Formarea cheagului plachetar se produce datorită acţiunii următorilor factori:
Factorul tisular (tromboplastina)
Spasmul vasului lezat
Trombocitele sângelui
Protrombina plasmatică
Fibrinogenul plasmatic
Calea intrinsecă a hemostazei plasmatice este iniţiată prin activarea:
Factorului Hageman
Factorului tisular
Factorului Stuart-Prower
Factorului fibrinostabilizant
Protrombinei
Calea extrinsecă a hemostazei plasmatice este iniţiată prin activarea:
ului tisular
Ce factor de coagulare al sângelui este activat la finele atât a căii extrinseci, cât şi a celei intrinseci de hemostază plasmatică?
Factorul Hageman
Factorul tisular
Factorul Stuart-Prower
Factorul fibrinostabilizant
Protrombina
Care dintre fenomenele enumerate se referă la calea comună a hemostazei plasmatice?
Conversia plasminogenului în plasmină
Stabilizarea cheagului fibrinic
Conversia protrombinei în trombină
Formarea fibrinei din fibrinogen
Indicaţi mecanismele fiziologice de limitare a procesului de coagulare locală şi prevenire a coagulării intravasculare.
Rolul izolant, de barieră, al endoteliului vascular
Factorii de coagulare se află în stare neactivă
Existenţa anticoagulanţilor fiziologici
Dilatarea vaselor (vasodilataţia)
Influienţa factorului fibrinodestabilizant
Sindromul de coagulare intravasculară diseminată se manifestă prin următorul fenomen:
Inflamator
Regenerativ
Proliferativ
Hemoragic
Degenerativ
Etiologia sindromului de coagulare intravasculară diseminată include:
Hemotransfuziile masive
Infecţiile bacteriene grave
Administrarea îndelungată a anticoagulantelor
Complicaţiile obstetricale: decolarea placentei, moartea intrauterină a fătului
Diabetul zaharat cu evoluţie gravă
În patogeneza sindromului de coagulare intravasculară diseminată cauza de bază a lipsei coagulării sangvine este:
Consumul masiv de factori ai hemocoagulării şi epuizarea rezervei acestora
Activarea cascadei de coagulare a sângelui de către factorii endogeni
Afectarea sistemică a endoteliului vascular
Activarea directă a sistemului de coagulare al sângelui de către toxinele microbiene
Blocajul microcirculaţiei în organele de importanţă vitală
Indicaţi formele clinice ale sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
Forma fulminantă
Forma acută
Forma subacută
Forma cronică
Forma asimptomatică
Indicaţi fazele sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
Faza hipovolemiei
Faza intravasculară
Faza de hipercoagulare
Faza de hipocoagulare
Faza de diseminare
Indicaţi simptomele clinice ale primei faze a sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
Multiple hemoragii din diferite surse
Icter exprimat
Multiple tromboze vasculare
Hemoragii în organele de importanţă vitală
Hepatosplenomegalie
Indicaţi simptomele clinice ale fazei a doua a sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
Hemoragii multiple, de la nivelul a cel puţin trei surse
Simptomele sunt dificil de stabilit în timpul examenului clinic sau acestea lipsesc
Ce modificări ale indicilor de laborator confirmă sindromul de coagulare intravasculară diseminată?
Trombocitopenie marcată
Diminuarea fibrinogenului sangvin
Trombocitoză marcată
Creşterea nivelului D-dimerilor
Sporirea fibrinogenului în sânge
Indicaţi trei componente ale tratamentului complex al bolnavilor cu sindrom de coagulare intravasculară diseminată.
Tratamentul patologiilor ce au condus spre dezvoltarea coagulării intravasculare diseminate
Antibioticoterapie masivă
Substituirea imediată a factorilor de coagulare ai sângelui
Heparinoterapie
Indicarea serurilor imune
Ce preparate sunt indicate în tratamentul pacienţilor cu sindromul coagulării intravasculare diseminate?
Administrarea heparinei
Administrarea intravenoasă a vasopresorilor (adrenalina)
Transfuzia plasmei proaspăt congelate
Transfuzia trombinei
Terapia trombolitică (urokinaza, streptokinaza)
La metodele de hemostază provizorie se referă:
Aplicarea pansamentului compresiv
Poziţia elevată a extremităţii traumate
Flexia maximală a extremităţii lezate
Ligaturarea vasului în plagă
Suturarea defectului vascular
Indicaţi metodele de hemostază provizorie.
Substituirea segmentului vascular lezat (protezarea)
Compresia digitală a vasului hemoragic în plagă
Aplicarea garoului hemostatic
Ce metode de stopare a hemoragiei se referă la cele temporare?
Embolizarea vasului lezat
Aplicarea pensei hemostatice pe vasul lezat
Ce metodă de hemostază provizorie este optimală în timpul efectuării intervenţiei chirurgicale urgente pentru ruptura anevrismului de aortă abdominală?
Aplicarea pensei hemostatice
Suturarea defectului aortei
Administrarea intravenoasă a preparatelor hemostatice
Clampajul (compresiunea) aortei cu pensă, superior de anevrism
Clampajul (compresiunea) aortei cu pensă, inferior de anevrism
Indicaţi principiile aplicării corecte a garoului hemostatic.
Garoul se aplică doar în caz de hemoragie arterială semnificativă
În cazul aplicării corecte a garoului dispare pulsul pe arterele periferice
Este necesară indicarea pe o etichetă specială a timpului cînd a fost aplicat garoul
Garoul se aplică nemijlocit pe piele pentru o compresiune mai intensă
Distal de garoul corect aplicat extremitatea devine roşietică
La ce nivel urmează a fi aplicat garoul hemostatic în caz de hemoragie arterială externă dintr-o plagă a gambei?
Treimea distală a gambei
Treimea medie a gambei
Treimea superioară a gambei
Treimea medie a coapsei
La nivelul articulaţiei genunchiului
