CS Care este proiecţia optimală pentru examenul porţiunii distale a esofagului in poziţia verticală a pacientului:
anterioară
laterală
oblică anterioară dreaptă
oblică anterioară stângă
in toate proiecţiile menţionate se vizualizează la fel
CS Poziţia optimală pentru examinarea porţiunii cervicale a esofagului este incidenţa:
în profil
în toate proiecţiile menţionate se vizualizează la fel
CS Radiografia faringelui si a porţiunii cervicale a esofagului in poziţia laterală fără contrastare artificială mai frecvent se foloseşte in caz de:
tumoare a faringelui si a esofagului
corp străin esofagian
tumoare a glandei tiroide
dereglări de deglutiţie
în nici una din situaţiile menţionate
CS Esofagul terminal formează cu stomacul un unghi (unghiul Hiss) care in norma este:
ascuţit
dreptunghiular
obruz
variabil
dependent de poziţia corpului
CS Esofagul prezinta 3-5 dilatari localizate si simetrice, separate deincizuri stenozate cu localizare in treimea medie si inferioară. Se poate presupune:
contracţii secundare esofagiene
contracţii terţiare esofagiene
spasme etajate
ahalazia cardiei
diverticuloza
CM Reflux-esofagita este rezultatul:
micşorării tonusului sfincterului inferior esofagian
dereglării motorice gastrice şi esofagiene
micşorării activitătii propulsive a stomacului
nu este corect nici un raspuns
nu este corect nici un raspuns mentionat
CM Ingustarea portiunii superioare a esofagului este caracteristică pentru:
cancer esofagian
consecinţe ale combustiei esofagiene
esofagita stenozantă
varice esofagiene
CM Ingustarea lumenului esofagului este caracteristică pentru:
cancer de foma endofită
consecinţele ulcerului esofagian
tumoare benignă
sunt corecte toate raspunsurile
CS Dilatarea opacităţii mediastinale cauzată de patologia esofaguluise întâlneşte in caz de:
cancer a treimii medii a esofagului
combustii esofagiene
acalazie a cardiei
in caz de reflux esofagită
CS Starea pacientului este satisfăcătoare. Pe fondul mediastinului se determină opacitate cu nivel orizontal. In primul rând este necesar:
de examinat pacientul in lateropoziţie
de efectuat tomografia mediastinului
de examinat esofagul cu substanţa opacă
de efectuat radiografia cutiei toracice in 2 incidenţe
de examinat abdomenul
CM Nivel orizontal de lichid pe fondul mediastinului se poate întâlni in următoarele afecţiuni ale esofagului:
diverticul
esofag scurt de origine congenitală
CS La pacientii cu "stomac toracal" esofagul ca regulă este:
dilatat
scurtat
deformat
alungit
ondulat
CM Cauzele care aduc la apariţia varicelor esofagiene sunt:
ciroza hepatica
tromboza venei splenice
neoplasm hepatic
ateroscleroza
CS In combustiile esofagiene stenoza esofagului mai frecvent se formează la nvelul:
treimii superioare
treimii medii
porţiunii distale (abdominale)
ingustărilor fiziologice
porţiunii cervicale
CS Simptomul radiologic de bază al atreziei esofagiene este:
îngustarea esofagului
dilatarea esofagului
determinarea unui "sac orb"
deformarea esofagului
deformarea sau alungirea esofagului
CS Portiunea abdominală a esofagului descrisă sub forma simptomului "coada de soarece" este caracteristică pentru:
sclerodermie
cancer cardioesofagian
achalazie a cardiei
diverticul epifrenic
CS Bula cu aer gastrică la pacienţii cu achalazie de gradulIII-IV:
este deformată
lipseşte
este micşorată
este marită
nu este schimbată
CM După examinarea esofagului cu substanţă de contrast este depistat defectde contur prin minus de umplere, lumenul îngustat, pliurile lipsesc. Concluzii diagnostice posibile:
diverticul esofagului
formaţiune tumorală malignă
consecinţele combustiei caustice
leiomiomul
CM Hernia axiala difera de hernia paraesofagiana prin:
lungimea esofagului
poziţia porţiunii abdominale a esofagului faţă de diafragma
poziţia cardiei faţă de diafragma
poziţia fornixului gastric
sunt radiologic identice
CS Ulcerul esofagian mai frecvent se întâlneşte la nivelul:
treimii inferioare
apare cu frecvenţa egală în toate porţiunile esofagiene
CS Cea mai frecventa complicatie a ulcerului esofagian este:
malignizarea
îngustarea cicatricială
perforaţia peretelui esofagian
hemoragia
penetraţia
CS Mai frecvent dintre tumorile benigne ale esofagului se intilneste:
adenomul
papilomul
fibromul
carcinomul
CS Cancerul esofagian se localizează mai frecvent in porţiunea:
superioară toracală
medie toracală
inferioară toracală
abdominală
apare cu frecventa egală în toate porţiunile esofagiene
CS Dilatarea suprastenotică a esofagului mai frecvent se întâlneşte la cancerul esofagian cu forma de creştere:
endofită
exofită
nu depinde de forma de creştere
nu depinde de forma de creştere, depinde de forma histologică a tumorii
nu depinde de forma de creştere, depinde de segmentul esofagian afectat
CM Tumorile intestinului gros mai frecvent se localizează la nivelul:
rectosigmoidian
colonului descendent
colonului transvers
cecului si colonului ascendent
apare cu frecvenţa egală in toate porţiunile ale intestinului gros
CM La tip longilin-astenic pozitia gastrică se caracterizează prin urmatoarele:
unghiul ascuţit la curbura mică
punctul decliv gastric jos situat
bulbul duodenal apare alungit şi cu margini drepte
bulbul mic cu margini convexe in afara segmentului distal
unghiul deschis al micii curburi
CM La tip picnic si atletic poziţia gastrică se caracterizează prin următoarele:
unghiul ascuţit al micii curburi
direcţie de sus in jos a pilorului şi bulbului duodenal
bulbul duodenal mic cu margini convexe in afara
CM Modificările de poziţie ale stomacului sunt:
ptoza
alungire
volvulus
dislocare
stenoza
CM Stomacul ortoton radoilogic se caracterizează prin următoarele:
se umple de sus in jos
bula de aer are forma rotundă
suspensia baritată de forma prăsadei cu vârful in sus
apare plin cu substanţa opacă pină la fornix independent de cantitatea de continut
substanta opacă încet coboară în jos
CM Stomacul hipoton se întâlneşte in caz de:
dureri abdominale
multiple nasteri
afecţiuni gastrice cronice
vegetoneuroze
afecţiuni endocrine