51.Din punct de vedere biologic, sănătatea poate fi definită drept...
A. o stare a unui organism neatins de boală, în care toate organele, aparatele şi sistemele funcţionează normal (organism în homeostazie).
B. armonia dintre comportamentul cotidian şi valorile fundamentale ale vieţii asimilate de individ, reprezentând starea organismului în care capacitatea sa de a munci, a studia sau a desfăşura activităţile preferate este optimă.
C. o stare a organismului în care capacităţile individuale sunt optime pentru ca persoana să îşi îndeplinească în mod optim rolurile sociale (de prieten, vecin, cetăţean, soţ, părinte, cetăţean etc.).
D. capacitatea optimă a unui individ de a îndeplini eficient rolurile şi sarcinile pentru care a fost socializat.
E. o stare de echilibru a organismului dată de adaptarea individului la mediul de viaţă.
52. Din punct de vedere psihic, sănătatea poate fi înţeleasă drept....
53. Din punct de vedere social sănătatea poate fi înțeleasă...
54. Din ce sistem medical fac parte modelele medicale Sovietic, Francez, American?
A. Tolerant.
B. Inclusiv.
C. Integrativ.
D. Exclusiv.
E. Interacționist.
55. Din ce sistem medical fac parte modelele medicale Britanic, German?
56. Din ce sistem medical fac parte modelele medicale Indian, Chinez și modelele medicale din țările „lumii a treia”?
57. În ce model medical este posibilă crearea de asociații profesionale pentru reprezentanții oricărui sistem medical, precum și crearea unor colegii speciale?
A. German.
B. Francez.
C. American.
D. Britanic.
E. Chinez.
58. În ce model medical a fost creat un sistem medical de stat și mixt în care Statul acorda licențe numai școlilor medicale calificate?
E. Indian.
59. În ce model medical au fost interzise toate grupurile de vindecători ai medicinei tradiționle, rămânând o singura asociație profesională - Uniunea Lucrătorilor Medicali?
E. Sovietic.
60. În ce model medical osteopatia ca sistem alternativ de tratament a fost parțial lăsată sub auspiciile bisericii?
61. În ce model medical statul licențiază medicii care reprezintă medicina tradițională și ei trebuie doar să susțină examene de stat pentru cunoașterea legislației cu privire la reglementarea practicii medicale?
62. În ce model medical aproape toate sistemele medicale de vindecare se dezvoltă pe bază religioasă?
63. În ce model medical medicina tradițională a fost recunoscută și integrată în medicina spitalicească de stat?
C. Chinez.
D. American.
E. Britanic.
64. În ce model medical vindecătorii din medicina populară încearcă să se organizeze în asociații profesionale și să se integreze ca personal medical auxiliar în sistemul medical spitalicesc?
E. Modele medicale din țările „lumii a treia”.
65. Etnoiatria este:
A. Domeniu, care redă cunoștințele şi practicile medicale empirice, arhaice, tradiționale, preștiințifice ale popoarelor despre vindecare.
B. Domeniu, care studiază procesele culturale și sociale, ce se află în legătură cu boala.
C. Domeniu, care studiază procesele culturale și sociale, ce se află în legătură cu sănătatea.
D. Știință care studiază medicina sau terapeutica modernă, cu ansamblul nesfârșit al diagnosticelor şi remediilor experimentate, izvorâte din experiența practică a științelor.
E. Toate variantele.
66. Biomedicina este:
A. Sistem medical occidental sau o ramură a științei medicale, care aplică principii biologice și fiziologice în practica clinică.
B. Sistem, care îmbină metode de tratament convenționale cu cele complementare.
C. Sistemul local de credințe și practici indigene în sănătate și boală.
D. O ramură a medicinei populare, care aplică principii tradiționale în practica clinică
E. Sistem medical occidental care combină principii biologice și tradiționale în practica clinică.
67. Etnomedicina se referă la:
A. Sistemul local de credințe și practici indigene în sănătate și boală.
B. Ramură a științei medicale, care aplică principii biologice și fiziologice în practica clinică.
C. Sistem, care îmbină metode de tratament convenționale cu cele complementare.
D. Medicina tradițională chineză.
E. Nici o variantă.
68. Sistemul biomedical include:
A. Instituțiile formale ce au la bază cunoașterea și practicile specifice medicale.
B. Toate atitudinile privitoare la boală și sănătate.
C. Mijloacele laice de identificare și interpretare a simptomelor cunoscute de biomedicină.
D. Automedicația folosită în anumite cazuri.
69. Caracteristica sistemelor medicale ale societăților complexe include:
A. Medicina populară.
B. Medicina profesionistă.
C. Medicina folk.
D. Toate variantele.
70. Caracteristica sistemelor medicale locale (conform clasificării lui Frederick L. Dunn) sunt:
A. Răspândite în regiuni culturale geografice mari (Ayrveda, medicina tradițională chineză).
B. Caracteristice comunităților de culegători, agricultori și păstori.
C. Reprezentate de așa-numita „medicină științifică” sau „biomedicină”, care a apărut în Occident.
71. Caracteristica sistemelor medicale regionale (conform clasificării lui Frederick L. Dunn) sunt:
D. Nici o variantă.
72. Caracteristica sistemelor medicale cosmopolite (conform clasificării lui Frederick L. Dunn) sunt:
C. Reprezentate de așa-numita „medicină științifică” sau „biomedicină” care a apărut în Occident.
73. Sindemia este:
A. Metodă de terapie medicamentoasă a medicinei clasice, prin care se utilizează doze active farmaco-dinamicece combat cauzele, modificările patogenice și simptomele bolilor.
B. Complexul a două sau mai multe epidemii concurente sau secvențiale.
C. Extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc.
D. Epidemie, care se extinde pe un teritoriu foarte mare, într-o țară, în mai multe țări sau continente.
74. Hegemonia medicală poate fi caracterizată prin:
A. Conducerea (gestionarea, manipularea) indivizilor prin impunerea anumitor norme, valori, concepte și credințe despre sănătate și boală.
B. Domeniu de cercetare în științele biomedicale.
C. Tendința medicinei de a se plasa drept lider printre științele exacte.
D. Privarea pacienților de dreptul la autonomie în contextul deciziilor cu privire la tratament.
E. Dreptul medicului de exercitare a profesiei pe cont propriu, fără a fi angajat al unei instituții medicale.
75. Medicalizarea se referă la:
A. Aprovizionarea instituțiilor medicale cu medicamente.
B. Procesul de răspândire a controlului medical asupra vieții individului și societății.
C. Controlul strict al producerii, distribuției și utilizării medicamentelor în societate.
D. Utilizarea concomitentă în tratamentul bolilor a două sau mai multe preparate farmaceutice cu același efect terapeutic.
76. Etnomedicina este domeniul care studiază:
A. Corpul cunoștințelor despre credințele și practicile de sănătate în societățile tradiționale.
B. Studiul bolilor mintale în raport cu faptele sociale proprii culturilor primitive şi societăţilor industriale.
C. Ramură a medicinei, care se ocupă de supravegherea sănătății populației din zonele rurale și comunitățile isolate.
77. Etnofarmacologia este:
A. Domeniu al chimiei, care studiază medicamentul din perspectiva definirii acestuia ca substanță, utilizată pentru profilaxia, tratamentul sau diagnosticarea bolilor.
B. Direcție de cercetare, care se concentrează asupra utilizării medicamentelor de către popoare ale căror percepții asupra sănătății și bolii diferă de cele bazate pe principiile științei occidentale și ale biomedicinei.
C. Un domeniu ce nu are legătură cu botanica medicală, fitochimie, sistematica plantelor etc.
D. Analiza filosofică a plantelormedicinalece include studiulacestora ca obiecte ale culturii.
78. Pluralismul medical se referă la:
A. Coexistența mai multor subsisteme medicale în cadrul sistemului medical sau posibilitatea existenței concomitente a sistemelor locale, regionale și cosmopolite în cadrul aceluiași sistem.
B. Existența concomitentă atât a serviciilor medicale publice, cât și a celor private.
C. Utilizarea concomitentă a conceptelor biomedicale și a celor complementare / alternative despre boală și vindecare.
79. Cine din autori a formulat pentru prima dată conceptul de „comunicare interculturală”:
A. Denis McQuail.
B. Leonard Saules.
C. Shanon-Weaver.
D. T. H. Hall
E. Samuel C. Serto.
80. Bifați anul în care a fost formulat conceptul de „comunicare interculturală”:
A. 1879
B. 1897
C. 1903
D. 1932
E. 1959
81. În afară de sintagma „comunicare interculturală”, în literatura de specialitate se folosește ce noțiune?:
A. Comunicare interstatală,
B. Comunicare interetnică,
C. Comunicare interumană,
D. Comunicare internațională,
E. Comunicare intercomunitară.
82. Ca disciplină, comunicarea interculturală face parte din cadrul căror ştiinţe?:
A. științele sociale.
B. științele politice.
C. științele juridice.
D. științele umanistice,
E. științele culturii,
83. Cine din autoriau descoperit 164 de definiţii ale culturii, aparţinând diferitor filosofi, antropologi, culturologi, istorici etc:
A. Clyde Kluckhohn, Alfred Kroeber.
B. William Haviland, Denis McQuail.
C. Michael Howard, Samuel C. Serto.
D. Shanon, Weaver
E. Leonard Saules,Fernando Ortiz,
84. Cine din autori abordează cultura ca un „mod obişnuit în care grupurile umane învaţă să-şi organizeze comportamentul şi gândirea în relaţia cu mediul lor înconjurător”:
A. Leonard Saules.
B. Shanon-Weaver.
C. Samuel C. Serto.
D. Michael Howard.
E. Fernando Ortiz.
85. Cine din autori abordează cultura drept „o serie de reguli sau standarde împărtăşite de membrii unei societăţi şi care acţionează asupra acestora, dă naştere la comportamente ce sunt considerate potrivite sau acceptabile”:
C. William Haviland
D. Samuel C. Serto.
E. Michael Howard.
86. Ce se înțrelege prin noțiunea de multiculturalitate?:
A. convieţuirea unor culturi diferite în cadrul unui sistem societal indiferent dacă această con-vieţuire este paşnică sau conflictuală,
B. convieţuirea paşnică a unor culturi diferite în cadrul unui sistem politic,
C. convieţuireaconflictuală a unor culturi diferite în cadrul unui sistem politic,
D. convieţuirea unor culturi complementare în cadrul unui sistem societal indiferent dacă această convieţuire este paşnică sau conflictuală,
E. convieţuirea unor culturi identice în cadrul unui sistem societal indiferent dacă această convieţuire este paşnică sau conflictuală.
87. În ce an și unde a fost formulat pentru prima dată termenul de multiculturalitate ?:
A. 1848, Franța.
B. 1865, Anglia.
C. 1893, Germania.
D. 1904, Italia.
E. 1941, SUA.
88. În ce an și unde a fost formulat pentru prima dată termenul de societate multiculturală ?:
A. 1844, Franța.
B. 1875, Anglia.
C. 1912, Germania.
D. 1936, SUA.
E. 1964, Canada.
89. Indicați modelele de societate multiculturală:
A. Modelul integrativ, Modelul interactiv, Modelul transcendental,
B. Modelul asimilaţionist, Modelul transcultural, Modelul Apartheid,
C. Modelul policultural, Modelul intercultural, Modelul intracultrural
D. Modelul cosmopolit, Modelul intercilizațional, Modelul acultural,
E. Modelul extracultural, Modelul intracivilizațional, Modelul extracivilizațional.
90. Precizați intervalul cronologic când a fost formulat termenul de transculturalitate:
A. Începutul aa. 50 ai sec. XIX,
B. Mijlocul aa. 60 ai sec.XIX,
C. Sfârșitul aa. 90 ai sec.XIX,
D. Începutul aa. 20 ai sec. XX,
E. Începutul aa. 40 ai sec. XX.
91. Bifați autorul care a formulat termenul de transculturalitate:
C. Fernando Ortiz.
D. Shanon-Weaver.
92. Ce percepție se remarcă printr-o importanță deosebită în comunicarea interculturală?
A. percepţia culturală.
B. percepţia rasială.
C. percepţia etnică.
D. percepţia socială.
E. percepţia axiologică.
93. Enunțați cea mai des invocată formă de comunicare interculturală nonverbală în literatura de specialitate:
A. gestica.
B. prosodica și exralingvistica.
C. takezica.
D. mimica.
E. proxemica.
94. Notați autorul care a formulat termenul de proxemică:
A. A. Gilgen.
D. Edward T. Hall.
E. Larry Samovar.
95. Disciplina care studiază utilizarea timpului în comunicarea intercultrurală nonverbală se numește:
A. oculezica.
D. cronemica.
96. Evidențiați două modele de bază de utilizare a timpului în diferite culturi:
A. monocronă, policronă.
B. monocronă,bicronă.
C. bicronă,tricronă.
D. tricronă,policronă.
E. monocronă,tricronă.
97. Cărui model de utilizare a timpului aparțin europenii?:
A. monocron.
B. bicron.
C. tricron.
D. cvadricron.
E. pentacron.
98. Cărui model de utilizare a timpului aparțin africanii?:
E. policron.
99. Ce țări se referă la societățile monocronice moderate?:
A. Marea Britanie, SUA.
B. Franţa, Italia.
C. Grecia, Serbia,
D. Turcia, Siria.
E. Olanda, Belgia.
100. Ce țări se referă la societățile monocronice cu o componenta policronică destul de prezentă?:
A. Germania, Franţa, Elveţia, Spania,
B. Iran, Azerbajan, Armenia.
C. Argentina, Brazilia, Peru,
D. Mexic, SUA, Canada,
E. Japonia, India, China.
