Ce trebuie de intreprins pentru a proteja de poluare apa din fântâni
Se scoate cu găleata individuală;
Se scoate cu găleata comună;
Se scoate cu pompa;
Fântânile se alimentează din apele superficiale;
În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă
Metodele de dezinfecţie a apei
Coagulare
Clorinarea
mbogăţirea apei cu fluor;
Ozonarea;
Tratarea cu raze ultraviolete
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească orice metodă de dezinfecție a apei potabile
Alegerea corectă a dozei de clor;
Respectarea duratei de contract a apei cu clorul
Coagularea prealabilă a apei;
Filtrarea apei;
Îmbogăţirea apei cu fluor
Metodele și mijloacele fizice de dezinfecție a apei
Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte
Tratarea cu radiaţii ionizante;
Fierberea
Sursele pentru aprovizionarea centralizată a populației cu apă potabilă
Apele atmosferice
Sursele deschise;
Apele freatice
Apele interstratulare;
Apa desalinizată a mărilor
Subnutriţia reprezintă:
patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive in raţia alimentară;
patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
maladii acute, apărute in rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme
Hiperalimentaţia reprezintă:
patologie cauzată de alimentaţia abundentă
patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă
Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:
maladii acute, apărute in rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme.
Alimentaţia neechilibrată reprezintă:
Consecinţele hiperalimentaţiei sunt
obezitatea;
ncetinirea ritmului de creştere la copii
fluoroza;
incetinirea metabolismului;
scăderea in greutate.
Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
reducerea masei musculare;
micşorarea productivităţii muncii;
unele hepatite cronice
diabet zaharat;
scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de mediu.
Tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS
Cauzate de hiperalimentaţie;
Cauzate de subalimentaţie;
Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
Intoxicaţiile alimentare;
Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
Consecinţele subnutriţiei sunt:
incetinirea ritmului de creştere la copii;
unele hepatite cronice;
diabet zaharat
scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de mediu.
Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
guşa endemică;
ateroscleroza;
rahitismul;
diabet;
avitaminozele
Formele etiologice ale subnutriţiei sunt
caria dentară
fluoroză;
colelitiaza;
anemiile nutriţionale;
hipovitaminozele
Formele hiperalmentaţiei sunt:
secundară;
absolută;
primară;
relativă.
Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare
curăţarea, spălarea
regimul termic
separarea, pregătirea cateriei prime
consumarea
prelucrarea termica
Surplusul de proteine in alimentaţie condiţionează
Dereglarea funcţiei ficatului;
Dereglarea funcţiei rinichilor;
influenţează dezvoltarea microflorei intestinale;
Scăderea metabolismului bazal;
Dereglarea funcţiei sistemului nervos.
Măsura de prim ajutor suspectatului de botulism
Administrarea de antipiretice
Administrarea de laxative;
Administrarea serului antibotulinic polivalent;
Spălături gastrice;
Administrarea antibioticelor
Măsura primordială de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare
Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
Preintampinarea contaminării produselor alimentare;
Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare
Numiţi formele micotoxicozelor:
fuzariotoxicoza;
ergotismul;
echinococoza;
balantidioza;
aflotoxicoza.
Alegeţi bacteriotoxicozle:
stafilococice
streptococice
botulism
salmoneloză
fuzariotoxicoză
Micotoxicozele sunt cauzate de
B. perfrighens;
Claviceps purpurea;
Rhizopus;
Aspergillus flavus;
Cl. botulinum
Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt
Stafilococul enterotoxigen;
Cl. perfringens
E. Coli;
Salmonelele;
Cl. Botulinum
Semnele caracteristice botulismului
artralgii;
dereglări de vorbire;
diplopie
dereglare a deglutiţiei
midriază.
Semnele caracteristice intoxicaţiei stafilococice
To C corpului creşte brusc;
Greţuri, vomă, dureri acute in epigastru;
To C corpului normală;
Diaree extenuantă;
Constipaţi.
Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene (microbiene)
Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni in produsele alimentare;
Prevenirea inmulţirii germenilor patogeni in produsele alimentare (to, termen de intrebuinţare ş.a.);
Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
Imunizarea populaţiei;
Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.
Particularităţile intoxicaţiilor alimentare
Apar de obicei subit;
Au o oarecare perioadă de incubaţie;
Sunt patologii necontagioase
Sunt patologii contagioase;
Se prezintă ca afecţiune in masă.
Patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi
amigdalită;
furuncul
plăgi purulente;
gastrită;
panariciu
Tipurile intoxicaţiilor alimentare (clasificarea)
de etiologie necunoscută;
microbiene;
virale
nemicrobiene;
parazitare.
Condiţiile de care depinde apariţia intoxicaţiilor alimentare microbiene
particularităţile fizice ale alimentului;
ora consumării alimentelor;
gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor
Stratul atmosferic care acționează preponderent asupra organismului uman
Stratosfera;
Troposfera;
Termosfera;
Exosfera;
Heterosfera.
Definiţia corectă a microclimatului este
Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-un spaţiu limitat
Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din incăpere;
Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;
Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi in momentul dat;
Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.
Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării
Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului la condiţii climatice noi
Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai;
Procesul de aclimatizare decurge in 3 faze;
Aclimatizarea poate fi inlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice;
Aclimatizarea poate fi numai favorabilă.
Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului
Menţine constantă temperatura corpului;
Măreşte termoliza prin evaporare;
Micşorează termoliza prin evaporare
Măreşte termoliza prin convecţie;
Sporeşte termogeneza.
În ce situaţie utilizăm informaţiile despre direcţia predominantă a vântului (roza frecvenţei vânturilor)
selectarea locului amplasării unui spital
neutralizarea factorilor nocivi din saloane
determinarea vitezei de mişcare a aerului
compararea rezultatele analizelor diferitor probe
determinarea numărul de zile fără vânt
La ce contribuie viteza mare de mişcare a aerului
Stimulează termoliza prin iradiere;
Stimulează termoliza prin evaporare;
Stimulează termoliza prin convecţie;
Duce la supraincălzirea organismului;
Micşorează termogeneza.
Efectele influenţăei concentraţiilor mari de ioni negativi în mediu
Tonizantă
Stimulează metabolismul;
Stimulează funcţia sistemului nervos central;
Reduc capacitatea de muncă;
De inhibiţie generală.