Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
Trigonul omoclavicular
Trigonul clavipectoral
Trigonul deltopectoral
Trigonul suprapectoral
Trigonul subpectoral
Numiți șanțurile antebrațului:
Median
Radioulnar
Cubital
Radial
Ulnar
Fosa cubitală este delimitată de:
Mușchiul coracobrahial
Mușchiul brahial
Mușchiul brahioradial
Mușchiul supinator
Mușchiul pronator patrat
Şanţul radial este delimitat de:
Mușchiul flexor superficial al degetelor
Mușchiul flexor ulnar al carpului
Mușchiul flexor radial al carpului
Mușchiul palmar lung
Şanţul median este delimitat de :
Mușchiul flexor profund al degetelor
Şanţul ulnar este delimitat de:
Mușchiul flexor lung al policelui
Mușchiul flexor profund al policelui
Mușchiul pronator patra
Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi.
Sunt situaţi în trei planuri.
Cel mai profund muşchi din grup este mușchiul opozant al policelului.
Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene.
Mușchiul opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.
Muşchii eminenţei hipotenare:
Sunt în număr de patru.
Mușchiul palmar scurt este inconstant.
Cel mai superficial este opozantul degetului mic.
Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul pisiform şi osul cu cârlig.
Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic.
Fasciile şi aponevrozele mâinii:
Fascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmară.
Spaţiul dintre eminenţele tenară şi hipotenară este ocupat de aponevroza palmară.
Aponevroza palmară este formată din fibre longitudinale şi transversale.
La baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponevrozei palmare formează ligamentul metacarpian profund.
De la porţiunile medială şi laterală ale fasciei plantare pornesc fascicule care se inseră pe fascia muşchilor interosoşi.
Retinaculele membrului superior:
Retinaculul flexorilor se extinde de la pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid şi trapez
Retinaculul flexorilor transformă şanţul carpian în canalul carpian.
Prin canalul carpian trec două teci sinoviale.
Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral şi medial formând canalele radial şi ulnar ale carpului.
Spaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în patru canale
Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
Tendonul flexorului ulnar al carpului
Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
Tendonul flexorului radial al carpului
Tendonul flexorului lung al policelui
Tendonul abductorului lung al policelui
Topografia braţului:
Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial.
Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie.
Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial.
Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime.
Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.
Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului:
Мusculus pronator teres.
Мusculus triceps brachii.
Мusculus biceps brachii.
Мusculus brachialis
Мusculus supinator.
Muşchiul oblic intern al abdomenului:
Prin situaţie, dimensiuni şi direcţia fasciculelor nu diferă de cel extern
Îşi ia originea de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta iliacă, spina iliacă antero-superioară şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
Fasciculele posterioare trec de jos în sus şi se inseră pe cartilajele coastelor inferioare.
Aponeuroza lui se împarte în două foiţe ce cuprind mușchiul drept abdominal pe toată întinderea lui.
. Fasciculele inferioare împreună cu cele deviate de la mușchiul oblic extern formează m. cremaster.
Fosele inghinale:
Sunt opt depresiuni determinate de prezenţa unor pliuri peritoneale
Plica ombilicală mediană se întinde de la ombilic la fundul vezicii urinare.
Fosa supravezicală corespunde inelului inghinal profund.
Fosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale şi laterale
Fosa inghinală medială сorespunde inelului inghinal superficial.
Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
Мusculus transversus abdominis.
Fascia transversalis.
Мusculus obliquus externus abdominis (aponevroza).
Мusculus obliquus internus abdominis.
Ligamentum inguinale
Peretele posterior al canalului inghinal e dat de:
Мusculus obliquus externus abdominis
Ligamentum inguinale.
Muşchii abdomenului:
Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni.
Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponevroză.
Participă la inspiraţie.
Contribuie la fixarea organelor interne.
Au acţiune asupra coloanei vertebrale.
Muşchiul oblic extern al abdomenului:
Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste.
Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliace.
Dinţii lui se intercalează cu dinţii mușchiului dinţat anterior şi ai mușchiului dorsal mare.
Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă antero-inferioară şi tuberculul pubian.
La nivelul inserţiei pe osul pubian aponevroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.
Muşchiul transvers al abdomenului:
Este compus dintr-o parte musculară şi două aponevrotice: anterioară şi posterioară.
Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta iliacă şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
La marginea laterală a mușchiului drept abdominal aponevroza lui se împarte în două porțiuni – superioară și inferioară
2/3 superioare ale aponevrozei împreună cu foiţa posterioară a aponevrozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii mușchiului drept abdominal.
Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponevrotice se numeşte linie arcuată.
Muşchiul drept abdominal:
Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană
Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII.
Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi prin linia albă
Este cuprins în teaca mușchiului drept abdominal.
Faţa lui posterioară aderă intim la teacă.
Teaca muşchiului drept abdominal este formată din:
Mușchiul oblic intern al abdomenului
Linia albă
Lamelele aponevrozei muşchiului oblic intern al abdomenului
Aponevroza mușchiului oblic extern al abdomenului
Aponevroza muşchiului transvers al abdomenului
Canalul inghinal:
Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponevrozei mușchiului oblic intern.
Peretele posterior, format de fascia transversală este întărit de lig. interfoveolar (Hesselbach), lig. reflex (Colles), tendonul conjunct (Henle).
Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal.
Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponevrozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi lig. reflex.
Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg.
Inelele inghinale superficial și profund:
Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale.
La femei sunt mai largi.
La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă.
La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare.
Posterior inelul superficial este delimitat de fibrele ligamentului reflex, provenite din aponevroza oblicului extern din partea opusă.
Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
Tetragonul Grynfeldt
Triunghiul sternocostal
Linia semilunară
Triunghiul Volynsky
Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale:
Мusculus longissimus.
Мusculus latissimus dorsi.
Мusculus obliquus abdominis externus.
Мusculus pectoralis major.
Мusculus obliquus abdominis internus.
Indicați locul de inserție a musculus iliopsoas:
Trochanter major femoris.
Trochanter minor femoris.
Collum femoris.
Linea aspera femoris.
Spina iliaca anterior superior.
Musculus gluteus minimus se inseră pe:
Fosa trohanterica.
Indicați care mușchi participă la extensia coapsei:
Мusculus gluteus minimus.
Мusculus gluteus maximus.
Мusculus gluteus medius.
Мusculus pectineus.
Мusculus vastus intermedius.
Originea musculus sartorius:
Spina iliaca anterior inferior.
Spina iliaca posterior superior.
Muşchii coapsei. Grup muscular medial:
Semimembranos
Biceps femural
Semitendinos
Gracilis
Croitor
Muşchii pelvisului:
Sunt flexori, extensori, rotatori, abductori şi adductori ai coapsei.
Formează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglomerare musculară.
Sunt biarticulari.
Se clasifică în mediali şi laterali.
Se inseră pe epifiza proximală a femurului.
Canalul obturator este delimitat de:
Mușchiul obturator extern
Mușchiul pectineu
Orificiul obturat
Şantul obturator
Mușchiul obturator intern
Muşchii anteriori ai coapsei:
Sunt uniarticulari
Flectează coapsa şi gamba.
Mușchiul croitor este cel mai lung din corpul omului
Formează un tendon comun.
Mușchiul cvadriceps se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei.
Muşchii posteriori ai coapsei:
Sunt extensori ai coapsei.
Flectează gamba.
Au origine pe osul iliac.
Mușchiul biceps femural şi mușchiul semitendinos sunt rotatori (sinergişti) ai gambei.
Toţi participă la formarea pes anserinus profundus.
Muşchii mediali ai coapsei:
Toţi sunt adductori ai coapsei.
Toţi se inseră pe linia aspera femoris.
Îşi iau originea de pe osul pubis.
Mușchiul gracilis participă la formarea pes anserinus superficialis.
Mușchiul pectineu participă la flexia şi abducerea coapsei.
Locul de inserție a musculus semimembranosus:
Condylus medialis tibiae.
Condylus lateralis tibiae.
Epicondylus lateralis femoris.
Epicondylus medialis femoris.
Fascia poplitea.
Muşchii coapsei, grupul anterior:
Cvadriceps
Pectineu
Muşchii coapsei, grupul posterior:
Extensia coapsei e realizată de mușchii:
Gluteu mare
Gluteu mijlociu
Obturator extern
Iliopsoas
Indicați care mușchi participă la flexia coapsei:
Мusculus rectus femoris.
Мusculus vastus medialis.
Мusculus vastus lateralis.
Мusculus sartorius.
Indicați care mușchi participă la flexia gambei:
Мusculus biceps femoris.
Мusculus popliteus.
Locul de inserție a musculus triceps surae:
Maleolus medialis.
Maleolus lateralis.
Processus posterior tali.
Tuber calcanei.
Os naviculare.
Fibularul (peronierul) al treilea reprezintă o porţiune a muşchiului:
Tibial anterior
Fibular (peronier) lung
Tibial posterior
Fibular (peronier) scurt
Extensor lung al degetelor
Indicați originea musculus extensor digitorum brevis:
Calcaneus.
Talus.
Tibia.
Retinaculum extensorum inferius.
Muşchii gambei:
Sunt grupaţi simetric în jurul oaselor.
Sunt situaţi în trei loje separate.
Majoritatea tendoanelor lor îşi schimbă direcţia.
Muşchii grupului anterior sunt extensori ai gambei.
În majoritatea lor sunt multiarticulari.
Retinaculele, formate de fascia crurală:
Retinaculul extensorilor şi cel al flexorilor au câte două porţiuni: superioară şi inferioară.
Sub retinaculul flexorilor se formează două canale osteofibroase.
Vasele tibiale posterioare şi nervul tibial trec printr-o teacă separată.
Posterior de maleola laterală se formează două retinacule fibulare (peroniere).
Sub retinaculul inferior al extensorilor se află trei canale osteofibroase.
Prin orificiul sciatic mare trece:
Mușchiul gluteu mic
Mușchiul piriform
Mușchiul iliopsoas
Prin orificiul sciatic mic trece:
Mușchii gemeni
Mușchiul psoas mic
Lacuna vasculară se separă de cea musculară prin:
Ligamentul lacunar
Ligamentul inghinal
Ligamentul reflex
Arcul iliopectineu
Fascia transversală
