Din ce grup de articulații face parte articulatio humeri?
Articulatio composita
Articulatio combinata
Articulatio simplex
Articulatio complexa
Articulatio synovialis
Articulaţia cotului:
La formarea ei participă șase feţe articulare
Articulaţia radioulnară proximală este fortificată de ligamentele colaterale
În regiunea articulaţiei lipsesc bursele sinoviale
In componenţa articulaţiei cotului intră trei articulaţii de forme diferite: sferoidă, trohoidă şi trohleară
În ea sunt posibile mişcări în jurul a două axe
Din ce grup de diartroze face parte articulatio cubiti?
Joncţiunile oaselor antebraţului:
Oasele antebraţului se unesc prin sindesmoză şi diartroze
Articulaţia radioulnară proximală este consolidată de ligamentele inelar şi patrat
Capsula articulaţiei radioulnare distale formează o prolabare între oasele carpiene
Amplitudinea supinaţiei şi pronaţiei în articulaţiile radioulnare atinge 2000
Articulaţia radioulnară distală este complexă
Ce oase participă la formarea articulatio radiocarpea?
Os triquetrum
Os pisiforme
Os lunatum
Radius
Ulna
Ce mișcări sunt posibile în articulatio radiocarpea?
Flexio et extensio
Rotatio
Adductio et abductio
Circumductio
Pronatio et supinatio
Articulatio mediocarpea este:
Articulaţiile intermetacarpiene, metacarpofalangiene şi interfalangiene:
Articulaţiile intermetacarpiene au capsulă comună cu articulaţiile carpometacarpiene II-V
Articulaţiile metacarpofalangiene sunt multiaxiale
Articulaţiile intermetacarpiene sunt consolidate de ligamentele metacarpiene dorsale, palmare şi interosoase, ce au direcţie transversală
Capsulele articulaţiilor metacarpofalangiene sunt întinse
Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale
Articulaţii biaxiale ale membrului superior:
Umărului (glenohumerală)
Mediocarpiană
Radiocarpiană
Interfalangiene
Carpometacarpiană a policelui
Elemente auxiliare în articulaţia umărului:
Ligamentul coracohumeral
Teaca sinovială intertuberculară
Ligamentul acromiohumeral
Bursa subtendinoasă a mușchiului subclavicular
Bureletul articular
Ligamentele articulaţiei cotului:
Colateral humeral
Colateral ulnar
Colateral radial
Colateral radioulnar
Inelar al radiusului
Articulaţiile compuse ale membrului superior:
Cotului
Radioulnară proximală
Elemente ale articulației sacroiliace:
Ligamentele colaterale
Ligamentul lateral
Ligamentul bifurcat
Ligamentul sacrospinos
Ligamentul interosos
Ce formă are articulatio sacroiliaca?
Articulatio cotylica
Articulatio sellaris
Articulatio spheroidea
Articulatio plana
Articulatio ellipsoidea
Ce formă are articulatio coxae?
Articulatio trochoidea
Element al articulatio tibiofibularis:
Ligamentul cuneometatarsian interosos medial
Ligamentele capului fibulei anterior şi posterior
Ce formă are articulatio genus?
Ginglymus
Articulatio bicondylaris
În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio genus?
Axis transversalis et sagittalis
Axis sagittalis et verticalis
Axis verticalis et transversalis
Axis transversalis et obliquus
Axis sagittalis et obliquus
Element al sindesmozei tibiofibulare inferioare:
Ligg. colaterale
Lig. lateral
Lig. bifurcat
Lig. sacrospinal
Ligg. tibiofibulare anterior şi posterior
La care tip de articulații se referă articulatio talocruralis?
Element al articulației lui Lisfranc:
Lig. deltoid
Lig. cuneometatarsian interosos medial
Element al articulației lui Chopart:
Structurile de amortizare ale membrului inferior:
Meniscurile
Lichidul sinovial
Oasele gambei
Rotula
Bolta piciorului
Simfiza pubiană:
Este o hemiartroză formată între oasele pubiene
Discul interpubian este mai masiv la bărbaţi
Înălţimea simfizei este mai mare la femei
Mişcările sunt posibile la femei în timpul naşterii
Este fixată de ligamentele pubiene superior şi inferior
Pelvisul în ansamblu:
Constituie un inel osos
Pelvisul mare alcătuieşte partea inferioară a cavităţii abdominale
Orificiul sciatic mare este delimitat de incizura sciatică mare şi ligamentul sacrotuberos
Orificiul sciatic mic este format de incizura sciatică mică şi ligamentul sacrospinos
În poziţie anatomică apertura superioară a pelvisului la femei formează cu planul orizontal un unghi (50-550)
Linia terminală traversează:
Promontoriul
Creasta iliacă
Linia arcuată
Creasta pubisului
Marginea superioară a simfizei pubiene
Limitele aperturii inferioare a pelvisului includ:
Coccigele
Ligamentele sacrospinoase
Tuberozităţile sciatice
Ramurile ischiopubiene
Simfiza pubiană
Articulaţia coxofemurală:
Este formată de capul femurului şi acetabul
Bureletul acetabular constă din cartilaj hialinic
Capsula articulară se fixează de bureletul acetabular
Colul femural se află în interiorul cavităţii articulare (parţial)
Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, capsulare, intraarticulare
Indicați ligamentele intraarticulare ale articulatio coxae:
Zona orbicularis
Ligamentum iliofemorale
Ligamentum transversum acetabuli
Ligamentum capitis femoris
Ligamentum pubofemorale
Elementele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului:
Ligamentele încrucișate sunt localizate în afara cavităţii sinoviale
Ligamentul încrucișat anterior este lezat mai des decât cel posterior
Ligamentul încrucișat posterior previne deplasarea posterioară a femurului pe tibie şi hiperextensia genunchiulu
Ligamentul încrucișat posterior previne hiperflexia genunchiului
Ligamentul încrucișat anterior este factorul principal de stabilizare a articulației genunchiului
Indicați oasele care participă la formarea articulației genunchiului:
Fibula
Tibia
Patella
Femur
Indicați elementele intraarticulare ale articulatio genus:
Ligamentum popliteum obliquum
Ligamentum transversum genus
Plicae alares
Menisci medialis et lateralis
Ligamentum cruciatum anterius et posterius
Meniscurile:
Contribuie la congruenţa feţelor articulare şi amortizare
Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articulară
Marginile interne ale lor sunt libere
Cel medial are formă semilunară
Sunt cartilaje hialine
Articulaţia talocrurală:
Este formată de feţele articulare ale trei oase
Capsula articulară a ei este fină, întărită de ligamente puternice
Capsula se inseră pe marginea feţelor articulare
Membrana sinovială este laxă
Cavitatea sinovială se extinde deseori superior între ligamentele tibiofibulare
Ce oase participă la formarea articulatio subtalaris?
Talus
Os naviculare
Calcaneus
Os cuboideum
Ce articulații participă la formarea articulatio tarsi transversa?
Articulatio calcaneocuboidea
Articulatio subtalaris
Articulatio cuneonavicularis
Articulatio cuneocuboidea
Articulatio talocalcaneonavicularis
Articulaţiile piciorului:
Articulaţia lui Chopart este cea mai mobilă articulaţie a piciorului
Articulaţia transversală a tarsului include articulaţiile talocalcaneonaviculară şi calcaneocuboidiană
Mişcările principale în articulaţia transversală a tarsului şi cea subtalară sunt: inversia şi eversia
În articulaţia subtalară se realizează mişcări de adducţie şi abducţie a piciorului
Prin sinusul tarsului trece tendonul unui muşchi
Indicați formațiunile anatomice care susțin bolta longitudinală a piciorului:
Ligamenta tarsi interossea
Ligamentum plantare longum
Ligamentum calcaneonaviculare plantare
Ligamentum bifurcatum
Ligamenta plantaria
Care ligamente întăresc bolta transversală a piciorului?
Aponeurosis plantaris
Ligamenta metatarsea interossea
Ligamentum metatarseum transversum profundum
Ligamenta collateralia
