Tipul ventilației în secţiile de boli contagioase.
Artificială de refulare
Refulare-aspiraţie cu predominarea refulării
Refulare-aspiraţie cu predominarea aspiraţiei
Naturală
Poate fi diferită
Sistemă de construcţie ce asigură amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală, modernizarea secţiilor curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a lucrătorilor medicali.
Centralizată
Decentralizată
Bloc-centralizată
Liberă
Mixtă
Secţii medicale pentru care se vor amenaja încăperi separate de primire şi examinare a bolnavilor.
Pediatrie
Obstetrică
Chirurgie
Terapie
Contagioase
Încăperi a unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală.
Saloanele
Sălile de proceduri
Camerele de zi pentru bolnavi
Grupurile sanitare
Coridoarele
Locul de prelucrare sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase.
În boxa de internare – examinare;
În boxa pentru infecţia respectivă;
În secţia de internare a spitalului;
Nu se va face prelucrare sanitară;
În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase .
Informații ce prezintă planul general al spitalului.
Amplasarea spitalului în centrul locativ;
Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului
Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc;
Accesurile pe terenul spitalicesc;
Densitatea de construcţie a sectorului.
Cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc
Zonarea funcţională a terenului;
Prezenţa unei căi de acces pe teren;
Suprafaţa suficientă a terenului;
Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%;
Zona verde nu fa fi mai mică de 60%
Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor.
Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;
Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;
Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului .
Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor.
Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului.
Criteriile de determinare a volumului necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon.
Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;
Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;
CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;
CMA a benzenului în aerul locului de muncă;
CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic .
Criteriile de normare a microclimatului din încăperile spitaliceşti.
Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată;
Patologie
Destinaţia încăperii;
Căile de termoliză;
Sistemul de încălzire în saloane.
Particularităţile serviciului de internare în maternităţi.
Prezenţa filtrului;
Prezenţa a 2 încăperi de examinare;
Prezenţa a unei încăperi de examinare;
Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică;
Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie.
Particularităţile serviciului de internare în Unitățile maternităţii
Fiziologie postnatală;
Patologie a gravidităţii;
De observare;
Blocul de naştere;
Fiziologie prenatală.
Sistemele de construcţie ale spitalelor.
Decentralizate
Centralizate
Mixte
Bloc-centralizate
Centre de diagnostic
Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale
Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;
Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;
Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;
Pentru educaţia igienică a populaţiei;
Pentru grăbirea procesului de tratament.
Factorii de microclimat care sunt normaţi pentru încăperile instituţiilor curative.
Temperatura aerului;
Radiaţiile calorice;
Umiditatea relativă a aerului;
Umiditatea absolută a aerului;
Viteza de mişcare a aerului.
Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative.
Proprietăţile fizice ale aerului;
Cantitatea de CO2;
Cantitatea de N2 ;
Numărul total de germeni;
Numărul de aeroioni uşori .
Sistematizarea secţiei de internare.
Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti;
Asigure principiul de flux în funcţionare;
Să fie numai centralizată;
Să fie numai decentralizată;
Să corespundă specificului spitalului
Tipurile de construcție a coridoarelor încăperilor spitalicești.
Inguste, cu coridor uni sau bilateral
Extinse, cu 2 coridoare in forma rotunda, patrata sau alte modificari
Restrânse, cu 2 coridoare in forma rotunda, patrata sau alte modificari
Largi, cu coridor uni sau bilateral
În formă de paralelogram
Noţiune de infecţii nosocomiale.
Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau microbiologic recunoscute;
Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;
Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital;
Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie;
Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav.
Factorii ce duc la apariția infecţiilor intraspitaliceşti.
Scăderii reactivităţii;
Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni;
Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice;
Eventualităţii sporite de contractare şi infectare;
Acţiunii factorilor microclimatici.
Cauzele apariţiei infecţiilor intraspitalicești.
Creşterea contingentul de risc;
Alergizarea populaţiei;
Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor;
Încălcarea regulilor sanitaro-igienice;
Profilaxia specifică.
Deficienţele combaterii infecţiilor intraspitalicești.
Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;
Multitudinea căilor de transmitere;
Receptivitatea sporită a bolnavilor;
Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu
Profilaxia specifică efectivă.
Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti.
Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;
Bolnavii cu infecţii mixte;
Purtători de germeni patogeni;
Vizitatorii bolnavilor;
Bolnavii, care au respectat termenul de carantină.
După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi:
În ambulator;
Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;
Infecţii spitaliceşti propriu-zise;
Infecţii extraspitaliceşti;
Infecţii în condiţii de casă.
După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart:
Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni patogeni;
Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”;
Infecţii cauzate de „oportunişti”;
Infecţii cauzate de macroorganisme;
Maladii somatice.
După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în:
Monoinfecţie
Poliinnfecţie
Superinfecţie
Autoinfecţie
Exoinfecţie
Calea de transmitere a infecţiilor nosocomiale
Aeroportată
Manuportată
Prin implantare;
Colaterală
Unilaterală
Particularităţile „microflorei contemporane”.
Instabilitate
Invazivitate
Acţiune toxică;
Acţiune alergică;
Acţiune mutagenă.
Direcțiile de efectuare a măsurilor de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti.
Crearea unui regim antimicrobian;
Sporirea rezistenţei organismului;
Optimizarea factorilor de mediu;
Aprovizionarea cu utilaje medicale;
Dirijarea răspândirii infecţiei.
Factorii de care depinde eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nosocomiale.
Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;
Organizarea lucrului;
Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice;
Regimul de muncă al personalului
Numărul unităţilor de îngrijire medicală.
Clasificarea pe categorii a deşeurilor medicale solide.
Periculoase
Nepericuloase
Lichide
Semilichide
Comune
Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase.
Colectarea şi trierea;
Ambalarea
Depozitarea temporară;
Transportarea şi neutralizarea;
Reciclarea
Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală.
Prin reţeaua de canalizare generală;
Prin instalaţii locale;
Manual
Selectiv
Nu se îndepărtează.
Procedeele la care sunt supuse apele reziduale din secţiile contagioase.
Reţeaua de canalizare generală;
Instalaţii locale;
Dezinfecţia locală;
Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale;
Importanţa infecţiilor nosocomiale.
Au tendinţă de micşorare în lume;
Îngreunează decurgerea bolii;
Măresc perioada de tratament;
Măresc mortalitatea;
Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase.
Scopul studierii problemei infecțiilor nosocomiale.
diminuarea morbidității și mortalității pacienților spitalizați
facilitarea procesului de acreditare a instituțiilor de îngrijire medicală
prevenirea și controlul situațiilor epidemice
prelungirea duratei de sejur, îngrijirilor și tratamentului
regresul calității îngrijirilor medicale
Cauzele apariției infecțiilor intraspitalicești.
Principala măsură a regimului antimicrobian în cadrul infecțiilor nosocomiale.
administrarea antibioticelor
epurarea apelor;
separarea albnegru;
reutilizarea materialului;
separarea deșeurilor;
Protecția față de infecțiile aerogene în încăperile spitalicești
aplicarea măsurilor de ventilație naturală;
aplicarea măsurilor de ventilație artificială;
crearea unui schimb suficient de aer
se realizează prin asigurarea cubajului neceesar
crearea confortului termic;
Tipurile de ventilație care asigură o puritate deosebită în încăperile de spital.
sistemul de ventilație prin recirculare
sistem de ventilație cu curent laminar de aer dezinfectat
ventilație naturală organizată
ventilație naturală neorganizată
ventilație artificială prin aspirație
Factorii care asigură puritatea aerului și confortul termic în încăperile spitalicești.
volumul de aer
concentrația bioxidului de carbon
multiplul schimbului de aer
iluminatul natural
iluminatul artificial
Factorii de care depinde volumul de aer în saloanele spitalicești.
regimul de insolație
numărul de ferestre
suprafața încăperii
înălțimea încăperii
anotimp
Factorii care asigură volumul de ventilație în încăperile spitalicești.
ventilație prin aspirație-refulare
ventilație artificială prin refulare
Multiplul schimbului de aer în saloanele spitalicești.
maxim de 4 ori
maxim de 2 ori
minim de 2 ori
minim de 4 ori
maxim de 3 ori
Indicii de care se ține cont la calcularea volumului optim de ventilație pentru încăperile spitalicești.
bioxidul de carbon
microfloră
noxe chimice
microclimat
nivelul iluminării
Metodele de epurare a apelor reziduale spitalicești, în instalațiile locale.
în condiții naturale
în condiții artificiale
în condiții de evaporare
nu se epurează
epurare superficială
Mijloace prin care poate fi efectuată dezinfecția aerului în încăperile spitalicești.
raze ultraviolete
radiație ionizantă
unde electromagnetice
încălzirea aerului
substanțe chimice
Criteriile maturizării școlare
Vârsta biologică;
Nivelul dezvoltării fizice;
Starea sănătăţii;
Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor;
Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului.
Metodele de apreciere a dezvoltării fizice
Deviere de la sigmă;
Scară de regresie;
Complexă
Retrospectivă
Scara de centile