Enumirați tipuri de durere de cauza intestinală:
colica intestinală
ileus (mechanic sau dinamic/reflex)
enterocolita acută
Neo colon
disbioza intistinală
Durerea în perforație intestinală poate fi determinată de patologia?
apendiculară
diverticulară
intestinală (cancer, b. Crohn, colita ulceroasă)
enterocolita
diarea călătorului
Durerile colicative frecvent sunt asociate cu?
tulburări de tranzit
meteorizm
gargaument intestinal
diaree sangvinolentă
febră
Pentru vîrsta înaintată sunt caracteristice următoarele afecțiuni ale intestinului:
cancer de colon
sindrom de constipație a vîrstnicului
apendicită acută
ischemia intestinală prin ATS mezenterică
gastroenterite estivale
Constipația cronică apare din cauza?
alimentației neraționale
etilismului cronic
alimentației hipercalorice săracă în fibre alimentare
la nou-născuți
sedintarism
Caracteristica faciesului în afecțiunile intestinale sunt?
facies peritoneal (Hipocratic)
facies stomacal
facies zygomatic
facies tumoral
facies duodenal
Care sunt obiectivele palpării superficiale a abdomenului?
aprecierea dimensiunii organelor abdomenale palpabile
palparea mobilității organelor abdomenale
delimitarea formațiunilor de volum
aprecierea sensibilității peretelui abdominal
determinarea volumului organelor abdominale
Care sunt obiectivele palpării profunde a abdomenului?
aprecierea punctelor dureroase
Care sunt punctele apendiculare
punctul Desjarden
punctul piloric
punctul Mac Burney
punctul Morris
punctul Lanz
Caracteristica durerilor abdominale?
pulsative
apăsătoare
crampe abdominale
torsiuni sau sfîșieri
au apariție spontană
Percuția a abdomenului pune în evidiența
dimensiunea și consistența organelor
prezența de lichid sau aer în abdomen
prezența formațiunelor de volum
participarea organelor în actul de respirație
culoarea tegumentelor
. Inspecția peretelui abdominal poate reliefa?
prezența colateralelor
prezența vergeturilor
prezența cicatriciilor postoperatorii
spasmul musculaturii
sensibilitatea abdomenului
Eructatie cu miros fetid din gura este caracteristică pentru:
gastrita acută
hiperclorhidrie
cancerului gastric cu ahilie
dilatarea pronunţată a stomacului
esofafita catarală
Eructatia amara se depisteaza în:
stenoza esofagului
stenoza pilorului
refluxul duodeno-gastral
colecistita cronică cu reflux
gastrita hiperacidă
Dispariţie poftei de mîncare (anorexie), mai des se întîlneste în
hepatita cronică
esofagita
cancer gastric
isterie
În care din cazurile de mai jos numite se întîlneşte eructaţia:
psihoneuroza
boala ulceroasă
hepatita cronica
colon iritabil
Pofta de mîncare la bolnavii cu boala ulceroasa este:
marită (bulemia)
frica fața de mîncare (citofobia)
perversia poftei de mîncare
aversiune fata de carne
aversiune fata de fructe
Voma de origine gastrică are urmatoarele particularităţi:
se produce fără greaţa
se produce dupa greaţa
masele vomitive conţin alimente nedegerate
masele vomitive conţin alimente digerate
masele vomitive conţin pepsina si acid clorhidric
Voma aparută peste 10-15 minute după masa se întilneşte în:
acalazia cardiei
ulcerul porţiunii cardiale a stomacului
cancerul porţiunii cardiale a stomacului
gastrita cronică
Voma aparută peste 2-3 ore dupa masă se întilneste în:
ulcer duodenal
ulcerul corpului stomacului
cancerul corpului stomacului
ulcerul porţiunii pilorice a stomacului
Voma aparuta peste 4-6 ore după masă se observă în
ulcerul duodenal
cancerul intestinului gros
esofagită
Reactia bazica a maselor vomitive se întilneşte în:
insuficienţa renală
refluxul duodenogastral
Hematemeza este des întîlnită în:
gastrita cronică erozivă
cancer si polipi ai stomacului
pielonefrita cronică
colecistita cronică
Hemoragia gastrică clinic se manifestă prin
hematemeza
voma cu "zaţ de cafea"
constipaţii
melenă
diaree
La inspecţia abdomenului peristaltism gastric este apreciat la:
persoane sanatoase
persoane casexiate
în gastrita hiperacidă
persoane obeze
Clapotajul gastric se determină peste 7-8 ore dupa masa:
la persoane sanatoase
în stenoza pilorică
în gastrosucoree
în ulcer duodenal necomplicat
în gastrita anacidă
Pentru hemoragiile gastrice e caracteristic:
voma "zaţ de cafea"
voma cu sînge de culoare roşu-aprins
melena
fecale sub forma de bulgaraşi
Voma în cazul bolii ulceroase are urmatoarele particularităţi
greata precedeaza voma
apare la apogeul durerii
aduce amelioraea stării
masele vomitive au gust și miros acriu
voma este permanentă
Dureri în regiunea iliacă dreaptă se determină în:
apendicita
tbc cecului
cancerul intestinului subtire
colecistita acuta
Cauzele meteorismului sunt:
intensificarea formarii gazelor în intestin
scaderea motilitaţii intestinale
aerofagie
scaderea absorbţiei gazelor prin peretele intestinal
reflux duodeno-gastral
Care din segmentele intestinale se palpeaza bimanual:
intestinul sigmoid
intestinul cec
colonul ascendent
colonul descendent
pilorul
În ce caz durerile au caracter preponderent sezonier?
ulcer a regiunii cardiale a stomacului
ulcer gasric
ulcer piloric
ulcer postbulbar
Culoarea neagră a fecalelor poate însemna:
consumul preparatelor de bismut si fier
hemoragie
consumul carbolenului
consumul coacazei negre
consumul lactatelor
Factorii de bază ce duc la diaree în patologia tractului gastro-intestinal sunt
peristaltismul accelerat
tulburarile de absorbţie
încordarea peretelui abdominal
inflamatia acută a peritoneului
peristaltismul redus
Palpaţia superficială a abdomenului serveste pentru aprecierea:
zonelor dureroase
proeminentelor herniale
inflamatia acuta a peritoneului
dimensiunilor intestinului gros
Turburarile absorbtiei vitaminelor în intestin se manifesta prin:
pielea rugoasa
stelutele vasculare
teleangiectazii
fisuri pe buze
prurit cutanat
Pentru hemoragia gastrica este caracteristic:
sputa sanguinolenta
voma "în zat de cafea"
palpitatii
diareea
Care din segmentele intestinale se palpeaza bimanual?
colonul sigmoid
colonul transvers
La palparea superficiala a abdomenului se poate aprecia:
marginea ficatului
încordarea muschilor abdomenului
mobilitatea colonului sigmoid
hernia liniei albe
dimensiunile colonului transvers
În ce stari se constata o marire simetrica a abdomenului:
obezitate
hepatomegalie
tumoare mare în cavitatea abdominala
ascita
splenomegalie
Pentru hemoragia gastrica este caracteristic
voma "în zat de cafea
prezenta produselor alimentare in masele vomitive
prezenta bulelor de aer în sângele eliminat
culoarea rosu-aprins al sângelui eliminat
reactia acida a maselor vomitive
Cauza durerilor epigastrice:
inflamatia mucoasei stomacului (gastrita)
dilatarea stomacului
disfagia
compresiunea plexului solar ( de catre tumora)
La ce afectiune a aparatului digestiv, tesutul adipos subcutanat poate sa scada pâna la casexie?
cancer esofagian
stenoza pilorica
gastrita cronica
duodenita cronica
Cauzele vomei sunt:
ulcer gastric si duodenal
ocluzie intestinala
uremia
Cauzele melenei sunt:
hemoragie gastrica si duodenala
cancer gastric în stadiu de descompunere
hemoragie din venele dilatate a esofagului (ciroza ficatului)
hemoroizi
cancer rectului
Aparitia sau intensificarea durerii la palpatia în regiunea hipocondrului drept poate fi cauzata de afectare:
colecistului
fundului gastric
splinei
esofagului
hemidiafragmei
La palpatia stomacului se determina:
curbura mica
curbura mare
regiunea cardiala
fundul gastric
regiunea anterioara
Durerea abdominala este caracteristica pentru afectarea:
parenchimului ficatului
capsulei Glisson
peritoneului
parenchimei splinei
Hematemeza poate apărea în
gastrite hemoragice
cancer de rect
ulcer gastric
Pirozisul este:
o senzaţie de constricţie toracică
o senzaţie de arsură retrosternală
calmat de ingestia alimentelor fierbinţi
accentuat preponderant în decubitul nocturn
însoţit frecvent de regurgitări gastrice
Tenesmul rectal poate apărea în:
cancerul colonului ascendent
cancerul de rect
rectite
gastrite
ulcer gastroduodenal