Care din factorii etiologici enumeraţi au valoare în declanşarea şocului traumatic?
hipotermia
hemoragia
insuficienţa acută respiratorie
factorul neuroreflector
intoxicaţia endogenă, microbiană
Care sunt cauzele hipovolemiei în şocul traumatic?
centralizarea hemodinamicei
hemoragiile în focarele de fracturi şi leziuni a ţesuturilor moi
deponarea patologică generalizată a sîngelui
translaţie extravasculară a componentului lichid a sîngelui
poliuria
Care din perioadele, fazele enumerate sunt caracteristice pentru şocul traumatic?
faza inițială
faza erectilă
faza intermediară
faza torpidă
faza tardivă
Care din simptoamele expuse sunt caracteristice pentru faza I a şocului traumatic?
este în cunoştinţa, gălăgios, agitat
apatie, indiferent, adinamie
tensiunea arterială normală sau marită, pulsul în limitele normei sau uşoară tahicardie
hiperreflexie, hipertonus muscular
hipotonie arterială, hipestezie, hiporeflexie, hipotonus muscular
Cu care leziuni traumatice sunt asociate traumatismele aparatului locomotor manifestate cu şoc traumatic în faza I la pacientul fără cunoştinţă, bradicardie, cu tensiunea arterială ridicată pe mai mult timp ca de obicei?
cu traumatism a organelor cavităţii abdominale
cu traumatism cranio-cerebral
cu traumatism a organelor cutiei toracice
cu traumatism toraco-abdominal
în traumatisme combinate raţionale grave
În faza I a şocului traumatic se determină cîte grade de gravitate?
1
2
3
4
nu sunt grade de gravitate
În faza II a şocului traumatic cîte grade de gravitate se determină?
Indicii hemodinamici caracteristici pentru şocul traumatic de gr. I:
TA scăzută pînă la 110 mm col Hg, pulsul mărit pînă la 100 pe 1 min
TA scăzută pînă la 100 mm col Hg, pulsul majorat pînă la 100 pe 1 min
hipotomie sistolică pînă la 70 mm col Hg, tahicardie 100-120 pe 1 min
hipotomie sistolică pînă la 50-70 mm col Hg, tahicardie peste 130 pe 1 min
TA este în limitele normei, pulsul este fără schimbări
Care este gradientul temperaturii recto-dermale la pacienţii cu şoc traumatic de gr. I:
2º
3-4º
5º
5-7º
nu este schimbat
Indicii hemodinamicei în şocul traumatic de gr II:
hipotomie sistolică pînă la 110 mm col Hg, tahicardie pînă la 100 pe 1 min
hipotomie sistolică pînă la 100 mm col Hg, tahicardie pînă la 100 pe 1 min
hipotomie sistolică - 100-70 mm col Hg, tahicardie 100-130 pe 1 min
hipotomie sistolică sub 70 mm col Hg, tahicardie peste 130 pe 1 min
TA la vasele periferice nu se determină, pulsul nu se poate număra
Care este gradientul temperaturii recto-dermale în şocul traumatic de gr. II?
3 - 5º
5 - 7º
7 - 10º
9 - 11º
este in normă
Care faze, grade de gravitate a şocului traumatic constituie şocul compensat?
Faza erectila
Şoc de gr. I
Şoc de gr. II
Şoc de gr. III
Şoc compensat nu există
Care faze, grade de gravitate a şocului traumatic constituie şocul decompensat?
Şoc de gr. IV
Toate fazele, gradele de şoc este faza decompensată
Indexul Allgower (1977) se determină:
Prin raportul tensiunei arteriale (TA) diastolică către puls (P)
Prin raportul TA sistolice către puls
Prin raportul P către tensiunea arterială diastolică
Prin raportul P către TA sistolică
Prin raportul TA sistolice către TA diastolice
Indexul Allgower (1977) în normă este:
0,2 - 0,4
0,5 - 0,6
0,6 - 0,8
0,8 - 1,0
1,0 - 1,2
Indexul Allgower (1977) în şocul traumatic de gr. I este:
0,6-0,8
0,9-1,2
1,2-1,4
1,4-1,6
Acţiunele obligatorii în tratamentul şocului traumatic la etapa asistenţei primmedicale:
Terapie antialgică
Infuzia soluţiilor antişoc
Administrarea intravasculară a antidoloranţilor
Corecţia echilibrului acidobazic, electrolitic cu soluţii cristaloide
Imobilizare perfectă pentru transport
Pentru restituirea volumului de sînge circulant în şoc traumatic sunt indicate:
Soluţii coloidale şi cristaloide
Sînge şi preparatele lui
Plasma şi preparatele din ea
Diuretice
Nu este indicată infuzia şi transfuzii
Pentru profilaxia şocului traumatic e obligatoriu de a efectua:
Hemostaza provizorie
Imobilizarea pentru transportare
Administrarea antidoloranţilor
Asigurarea anesteziei generale
Transportarea de urgenţă fără acţiuni medicale
Care este în normă durata completării capilare a lojei unghiale:
până la 1 min
până la 2 min
până la 3 min
până la 4 min
până la 5 min
Care este durata simptomului „petei albe" în şocul de gr. I ?
Care este durata simptomului „petei albe" în şocul de gr. II ?
Care este durata simptomului „petei albe" în şocul de gr. III ?
peste 5 min
Care este valoarea gradientului recto-dermal în normă ?
1-2 grade
2-3 grade
3-5 grade
6-8 grade
9-10 grade
Care este valoarea gradientului recto-dermal în şocul de gr. II ?
7-10 grade
10-15 grade
15-16 grade
17-20 grade
Care este valoarea gradientului recto-dermal în şocul de gr. III ?
Peste 7 grade
Peste 8 grade
Peste 9 grade
Peste 10 grade
Peste 12 grade
Care din factorii enumeraţi au valoare fundamentală în patogenia şocului traumatic?
hiperexcitație
hipovolemie
neuro-reflectoric
hipodinamic
toxic
Hipovolemia în şocul traumatic este cauzată de:
spaspatizarea vasculară periferică
translocaţia extravasculară a componentului lichid a sîngelui
hemoragiile în focarele de traumatizare
În hipovolemie în şocul traumatic organizmul reacţionează cu:
spasmatizarea vasculară periferică
hipodinamie
hiperreflexie şi hipertonie musculară
hiperexitaţie şi comportament neadecvat
Enumeraţi formele torticolisului:
torticolis muscular
torticolis osos
torticolis spastic
torticolis dismogen
torticolis paralitic
La ce vârstă apar primele semne ale torticolisului muscular:
în primele 7-10 zile după naştere
la 2-3 săptămâni după naştere
la 1-2 luni după naştere
la 3 luni după naştere
după naștere
Când începe tratamentul torticolisului muscular:
imediat după determinarea diagnosticului
peste 2-3 săptămâni după naştere
peste o lună după naştere
peste 3 luni după naştere
peste 6 luni după naştere
Indicaţi tratamentul ortopedic bolnavului cu torticolis muscular:
gimnastică medicală
masajul feței
masajul gâtului
proceduri fizioterapeutice
aparat ghipsat toraco-abdominal
În cazurile de eşec a tratamentului ortopedic, la ce vîrstă se recomandă intervenţia chirurgicală:
la vârsta de 6 luni
la vârsta de 1 an
la vârsta de 2 ani
la vârsta de 3-4 ani
la vârsta de 5 ani
Torticolisul muscular netratat duce la schimbări în scheletul osos:
procesul mastoid
claviculă
humerus
coloana vertebrală
bazin
Torticolisul muscular netratat duce la:
asimetria feţei
centura scapulară coborâtă de partea afectată
centura scapulară ridicată de partea afectată
poziţia ochiului şi sprânceana coborâtă de partea afectată
poziţia ochiului şi sprânceana ridicată de partea afectată
În care parte este înclinat capul în torticolis muscular (unilateral)?
în sus
în jos
în partea leziunii
în partea opusă leziunii
capul nu este înclinat
În care parte este îndreptată faţa în torticolis (unilateral)?
După intervenţie chirurgicală după procedeul Miculici în torticolis, aparatul ghipsat toraco-cranial se va aplica în poziţie:
normală
în hipercorecție
în hipocorecție
în flexie
în extensie
Care copii mai frecvent suferă de torticolis muscular:
născuţi prematur
născuţi la termen
născuţi în prezentare pelvină
născuţi în prezentare cefalică
născuţi cu cordonul ombelucal în jurul gâtului
Termenul de consolidare a fracturilor la copii în comparaţie cu cele la adulţi este:
același
mai lung
mai scurt
formează pseudartroză
este în coisolidarea lentă
Fractura prin zona de creştere la copii poartă denumirea de:
fractură metafizară
fractură epifizară
osteoepifizioliză
metaepifizară
fractura intraarticulară
Care din particularităţile enumerate mai jos sunt caracteristice osului infantil:
este mai hidratat ca osul la adulţi
este relativ puţin mineralizat
este mai poros: canalele Haves ocupă o mare parte din os
are zone de creștere
este mai bogat în hidrooxyapatită
Din care cauză "fractura în lemn verde" este prezentă numai la copii:
din cauza forţei mecanice mai mici
osul la copil este mai fragil
periostul osului la copil este mai gros, mai rezistent şi mai elastic
aparatul ligamentar este mai elastic
copilul mai rapid reacţionează la traumatism cu o reacţie de protejare mai adecvată
Care din teorii a etiologiei luxaţiei congenitale de şold este mai argumentată:
traumatică
inflamatorie
displastică
infecțioasă
virală
La care copii se întâlneşte mai des luxaţia congenitală de şold:
băieți
fetițe
născuţi în prezentaţie pelviană
născuţi în prezentaţie cefalică
Ce schimbări se întâlnesc din partea aparatului osos și ligamentar la şoldul displazic:
capsula articulară destinsă
rebordul superior a acetabulului este nedezvoltat
aparatul ligamentar este luxat
cavitatea articulară este mărită în volum
cavitatea articulară este micşorată în volum
Semnele de certitudine a displaziei congenitale de şold la noi-născuţi şi sugari:
asimetria plicilor cutanee pe partea medială a coapselor
limitarea abducţiei
pozitiv semnul de încrucişare a coapselor
rotaţia externa a piciorului
semnul de clic descris Ortolani
Semnele de probabilitate care se întîlnesc mai des în caz de luxaţie congenitală de sold:
scurtarea extremităţii pelviene
abducţia este completată în articulaţia coxofemurală
limitarea abducţiei în articulaţia coxofemurală
Ce diagnostic se stabileşte la noi născuţi dacă este pozitiv semnul Ortolani:
luxaţie congenitală de şold
displazia articulaţiei coxofemurale
coxa valga congenitală
coxa vara congenitală