Care din schemele radiografice mai des se întrebuinţează pentru citirea radiografiilor la sugari?
schema Ombredane
schema Putti
schema Hilgenruner
schema Reinber
schema Rădulescu
Care din semnele radiografice sunt caracteristice pentru luxaţia congenitală la sugari:
deformaţia capului osului femoral
lateralizarea porţiunii proximale a femurului
mărirea unghiului acetabular
micşorarea unghiului acetabular
întârzierea apariţiei nucleului de osificare
La ce vârstă începe tratamentul luxaţiei congenitale de şold:
imediat după diagnosticarea patologiei
după dispariţia hipertonusului muscular fiziologic
la vârstă de 1 lună a copilului
la vârstă de 3 luni a copilului
la vârstă de 6 luni a copilului
Tratamentul displaziei congenitale de şold la noi-născuţi şi sugari :
aplicarea dispozitivelor de adducţie a femurului
aplicarea dispozitivelor de rotaţie internă a femurului
aplicarea dispozitivului derotator (cizmei derotatorie)
aplicarea dispozitivelor de abducţie a femurului
aplicarea dispozitivelor de rotaţie externă a femurului
Care sunt cele mai des întrebuinţate metode de tratament conservator a luxaţiei congenitale de şold la noi-născuţi şi sugari:
reducerea treptată a luxaţiei congenitale cu dispozitivele de adducţie a femurului
reducerea treptată a luxaţiei congenitale cu dispozitivele de rotaţie internă a femurului
reducerea treptată a luxaţiei congenitale cu dispozitivele de rotaţie externă a femurului
reducerea treptată a luxaţiei congenitale cu dispozitivele de abducţie a femurului
După care metode de tratament a luxaţiei congenitale de şold se întâlnesc mai puţine complicaţii:
metoda funcţională
reducere închisă sub narcoză
reducere deschisă
reducerea treptată a luxaţiei congenitale de şold cu aparate ghipsate după Zelenin
fixarea extremităţilor pelvine poziţie de rotaţie interna
Care sunt cele mai dese complicaţii întâlnite în tratamentul luxaţiei congenitale de şold:
fractura femurului
leziunea nervului sciatic
necroză aseptică a capului osului femural
atrofia musculară a extremităţii pelvine
contractura în articulaţia coxo-femurală
Până la ce vârstă este indicat tratamentul conservator a luxaţiei congenitale de şold:
pâna la vârsta de 6 ani
pâna la vârsta de un an
pâna la vârsta de 2 ani
pâna la vârsta de 3-4 ani
după 4 ani
Care sunt semnele deformităţii echino-varus-strâmb la picior:
flexia plantară a piciorului
extensia plantei piciorului
marginea laterală a piciorului ridicată, deplasată în sus
marginea laterală a piciorului coborâtă, deplasată în jos
supinaţia piciorului
Semnele principale a piciorului echino-varus strâmb
deplasarea antipiciorului cu formarea unghiului deschis lateral
deplasarea antipiciorului cu formarea unghiului deschis medial
pronaţia piciorului
0Ce schimbări au loc la bolnavii care suferă de picior echino-varus strâmb din partea aparatului osteomuscular a extremităţii pelviene:
rotaţia externă a gambei
rotaţia internă a gambei
pronaţia plantei piciorului
supinaţia plantei piciorului
recurvaţia în articulaţia genunchiului
Care forme a piciorului echino-varus strâmb se întâlnesc mai des:
tipice
atipice
forma uşoară
forma medie
forma gravă
Particularităţile poziţiei plantei în picior echino-varus strâmb:
planta rotată extern
calcă pe partea medială a piciorului
calcă pe marginea laterală a piciorului
calcă pe călcâi
calcă pe vârful degetelor
Starea aparatului ligamentar al piciorului echino-varus strâmb:
aparatul ligamentar este schimbat
aparatul ligamentar nu este schimbat
osul astragal se află în poziţia normală
osul astragal se află în luxaţie
supinatorii piciorului sunt scurţi
Care din musculatura gambei ia parte în formarea piciorului echino-varus strâmb:
flexorii digitali comuni
muşchiul tibial anterior
muşchiul tibial posterior
tricepsul sural
flexorul halucelui lung
Când se începe tratamentul bolnavului cu picior echino-varus-strâmb cu aparate ghipsate
din prima zi după naştere
după cicatrizarea umbelicului
peste 3-4 săptămâni după naşterea copilului
după 6 luni
după 3 ani
0În ce consta tratamentul ortopedic al piciorului echino-varus-strâmb
aplicarea tracţiei continue
aplicarea dispozitivelor de abducţie
aplicarea dispozitivelor de adducţie
redresarea treptata a componentelor şi aplicarea aparatelor ghipsate
reducerea închisă sub narcoză şi aplicarea aparatelor ghipsate
Până la ce vârstă se prelungeşte tratamentul conservator a piciorului echinovarus-strâmb
până la 6 lun
până la l an
până la 2-3 ani
până la 3-4 ani
după 5 ani
De la ce vârstă se recomandă intervenţii chirurgicale în caz de eşec a tratamentului conservator a piciorului echino-varus-strâmb:
la l an
la 2 ani
la 3 ani
la 4 ani
la 5 ani
Care din intervenţiile chirurgicale sunt indicate în piciorului echino-varusstrâmb:
la nervi
la tendoane
la aparatul teno-ligamentar
la oasele piciorului
transplantarea locului de inserţie a tendoanelor
Conduita curativă după terminarea tratamentului piciorului echino-varusstrâmb:
gimnastică medicală
masaj a gambei şi piciorului
proceduri fizioterapeutice
încălţăminte ortopedică
terapie mecanică
În luxaţia congenitală de şold se va depista:
limitarea adducţiei
limitarea abducţiei
limitarea flexiei
limitarea extensiei
limitarea mişcărilor nu se va depista
După Ortolani „semnul resortului" se poate percepe de la naştere până la aproximativ:
2 săptămâni
4 săptămâni
6 săptămâni
3 luni
6 luni
Prezenţa „semnului resortului" şi a unor aspecte radiografice suspectabile la sugar impune un tratament:
De menţinere a membrelor pelvine în abducţie, flexie şi rotaţie externă
De reducere ortopedică şi imobilizare ghipsată
Extensie continuă pentru reducerea lentă şi imobilizare ghipsată
Reducere sângerândă şi imobilizare ghipsată
Nu se aplică nici un tratament până la 1 an
Leziunea laterală a vasului sanguin implică defectul peretelui până la?
Leziunea transversal incompletă
Defectul peretelui vasului sanguine cuprinde 1/4
Defectul peretelui vasului sanguine cuprinde 1/2
Defectul peretelui vasului sanguine cuprinde 1/3
Defectul peretelui vasului sanguine cuprinde 1/5
În hemoragia de gradul-I se pierde o cantitate de sânge de până la?
5%
10%
20%
30%
40%
Indicaţi hematocritul în hemoragia de gradul-III ?
50 - 45%
45 - 40%
38 - 32%
30 - 24%
Mai mic de 25%
În caz de calamităţi la punctual medical al brigăzii se va prepara sânge de ... ?
0 (l) Rh (+)
0 (1) Rh (-)
A (ll) Rh (+)
AB (IV) Rh (-)
AB (IV) Rh (+)
Pentru proba biologic e necesară o cantitate de sânge ?
25 ml
50 ml
75 ml
100ml
150 ml
Ce probe la compatibilitate se fac înaintea transfuziei ?
Biologică
Proba la temperatură
Proba la compatibilitate după AB (după grupă)
Proba la compatibilitate după rezus-factor
Proba garoului
Ce măsuri de urgenţă se iau în şoc posttransfuzional ?
Întreruperea transfuziei
Micşorarea vitezei de transfuzie (frecvenţa picăturii mai rară)
Se transfuzează în get cantitatea rămasă
Se administrează antehistaminice
Se efectuează blocada paranefrală
Valabilitate biologic a sângelui se determină ?
Prezenţa cheagurilor
Lipsa cheagurilor
Lipsa hemolizei
Prezenţa hemolizei
Stratificarea bine limitată
Cauzele hemoragiei secundare precoce ?
Erozia vasului sanguine la implicarea peretelui în proces inflamator
Alunecarea ligaturii
Expulzarea trombulu de unda pulsativă
Traumatizarea în timpul transportării (fără imobi1izarea de transport sau imobilizarea imperfectă)
Implicarea în proces a trombului format
În leziunile vaselor magistrale şi hemoragiile intratisulare se determină ?
Dereglarea funcţiei membrului
Păstrarea funcţiei membrului
Mărirea în volum a membrului
Paliditatea tegumentelor distal de leziune
Mărirea temperaturii locale a membrului
Leziunea vasculară marginală implică defectul peretelui vascular până la... ?
Leziunea totală
Până la 1/2
Până la 1/3
Până la 1/4
Până la 1/5
Leziunile vaselor sanguine pot fi ...
Transversal complete
Transversal incomplete
Transversal înalte
Tangenţiale
Entorsii vasculare
Hemoragiile pot fi:
Primare
primar amânate
secundare precoce
secundare tardive
primar tardive
După metoda Baraşcov determinăm gradul hemoragie după ...?
Densitatea sângelui
După tensiunea arterială
După puls
După hematocrit
După volumul sângelui circulant
Cauzele hemoragiei secundare tardive?
Traumatizarea în timpul transportării (fără imobilizarea de transport sau imobilizarea imperfectă)
Transfuzia de sânge se poate efectua...
intravenos
intracavitar
intramuscular
intraosos
subcutan
Complicaţiile precoce a leziunilor vaselor sanguine ?
Agitaţie motoră
Paralizia membrului
Gangrena ischemică a membrului
Contractura ischemică
Embolia cu cheag
Complicaţiile tardive a leziunilor vaselor sanguine ?
Infecție anaerobă
Infecție purulentă
Dereglări trofice
Flebite
Septico-toxemie
0În hemoragia de gradul-II se pierde o cantitate de sânge de până la?
Frecvenţa pulsului în hemoragie de gradul-III ?
135-125
76-84
90-110
120-130
Mai mult de 130
Indicaţi tensiunea arterial sistolică în hemoragia de gradul-II ?
125-115
110-100
95-85
Mai puţin de 80
Indicaţi hematocrirul în hemoragia de gradul-I ?
Verificarea aplicării corecte a garoului ?
Lipsa pulsului la periferie
Prezenţa pulsului la periferie
Cianotizarea tegumentelor distal de garou
Paliditatea tegumentelor distal de garou
Prezenţa slabă a pulsului la periferie
Aplicării incorectă a garoului ?
În ischemia decompensată, dar reversibilă a segmentului distal leziunii vasculare se va determina?
Dereglări motorii
Dereglări senzitive
Lipsa mişcărilor active
Păstrarea mişcărilor active
Păstrarea mişcărilor pasive
În leziunea nervilor periferici - Neuropraxis reprezintă... ?
Secţionarea fibrei nervoase şi a tubului endoneural cu formarea capătului proximal şi a celui distal
Întreruperea axonului nervos
Dereglarea transmiterii impulsului nervos, fără întreruperea integrităţii tunicii mielinice şi a axonului
Întreruperea continuităţii axonului şi a fascicolului nervos
Întreruperea axonilor şi intrafasciculară a trunchiului