Numiți funcţiile mucoasei cavităţii orale:
Senzitivă
De absorbţie
Plastică
De protecţie
De nutriție
Numiți ţesuturile tunicii mucoasei orale:
Conjunctiv
Epitelial
Adipos
Mucoasa propriu zisă
Submucos
Marcați criteriile ce stau la baza clasificării afecţiunilor mucoasei orale la copii după T. Vinogradova:
Evoluţia clinică
Localizarea proceselor patologice
Factorii etiologici
Vârsta copilului
Manifestările morfologice
Numiți grupele de afecţiuni ale mucoasei orale la copii după criteriul de etiologie din clasificarea T.Vinogradova:
Micotice, virotice, bacteriene
Modificări ale mucoasei orale ca semne a patologiei altor organe şi sisteme ale organismului
De la agenţi mecanici, termici, chimic
Congenitale
Alergice
Indicați variantele de localizare a patologiei pe mucoasa orală la copii după clasificarea T.Vinogradova:
Cheilită
Glosită
Pareită
Adenită
Papilită
Precizați variantele de localizare a patologiei pe mucoasa orală la copii după clasificarea T.Vinogradova:
Stomatită
Gingivită
Limfadenită
Tonzilită
Palatinită
Selectați manifestările morfologice ale afecţiunilor mucoasei orale la copii după clasificarea T. Vinogradova:
Elemente secundare
Elemente primare
Elemente terţiale
Inflamaţie
Tumoare
Precizați tipurile mucoasei orale după particularităţile morfo-funcţionale:
Masticatoare
De înveliş
Specializată
Mixtă
Secretori
Numiți elemente primare pe mucoasa orală:
Bula
Vezicula
Macula
Afta
Papula
Numiți elementele primare ale afecţiunilor mucoasei orale:
Scuama
Crusta
Pustula
Erozia
Precizați elementele primare ale afecţiunilor mucoasei orale:
Cicatricea
Numiți elemente secundare pe mucoasa orală:
Eroziunea
Numiți elementele secundare ale afecţiunilor mucoasei orale:
Tuberculum
Fisura
Urticaţia
Ulcerul
Selectați elementele secundare ale afecţiunilor mucoasei orale:
Chistul
Marcați factorul ce produce cel mai frecvent eroziunea traumatică a mucoasei suprafeței inferioare a vârfului limbii la copiii cu vârsta de 1-2 luni:
obiectele de igienă orală pentru nou-născuți
jucăriile cu margini ascuțite
dinții erupți prematur
suzetele, biberoanele din cauciuc pe sticlă
inelele pentru erupția dinților
Descrieți modificările caracteristice pentru leziunile traumatice ale mucoasei bucale la copii:
eroziuni unitare de formă rotundă sau ovală, dureroase
eroziune unitară de formă iregulată, ușor dureroasă sau nedureroasă
vezicule în diferite sectoare ale mucoasei bucale
gingivita catarală acută
depuneri albe cazeoase pe mucoasa bucală
Marcați cât timp se menţine inflamaţia acută ca consecinţă a traumei mucoasei orale la copii:
10-14 zile
1 lună
5-7 zile
Mai mult de 1 lună
2 zile
Precizați la care copii mai frecvent apar aftele lui Bednar:
Slăbiţi, care sunt alimentaţi artificial
Alimentaţi artificial de la 6 luni de viaţă
Cu vicii cardiace
Cu deprinderi vicioase
Născuţi cu o lungime mai mică de 48 cm
Selectați elementele caracteristice pentru trauma cronică a mucoasei orale:
Afta Bednar
Eroziune
Cicatrice
Ragada
Precizați localizarea mai frecventă a eroziunilor şi ulcerelor decubitale a mucoasei orale la copii:
Palatului dur
Pe vârful sau suprafaţa laterală a limbii
Pe vălul palatin
În regiunea jugală
Pe plica trecătoare
Selectați patologia cu care se realizează diagnosticul diferenţial al traumelor mucoasei orale la copii:
Mărgăritărelul
Stomatita herpetică acută
Necroza mucoasei orale la leucoze, la dereglări ale circulaţiei sanguine decompensate
Stomatita aftoasă cronică recidivantă
Sifilisul
Numiți medicamentele care provoacă arsuri chimice ale mucoasei bucale la copii:
bicarbonatul de sodiu
lizozimă
hipoclorura de sodiu
vinilina
clorhexidina
Precizați ce factor determină succesul tratamentului eroziunilor traumatice și ulcerelor decubitale ale mucoasei orale la copii:
alegerea analgezicelor
eliminarea factorului care lezează membrana mucoasă
utilizarea dezinfectanților
utilizarea medicamentelor keratoplastice
utilizarea medicamentelor antibacteriene
Concretizați la ce vârstă se depistează aftele Bednar la copii:
primele luni de viață
vârsta prepreșcolară
vârsta preșcolară
vârsta școlară
adolescență
Selectați medicamentul utilizat pentru anestezia mucoasei bucale la copii:
0,1% soluție de novocaină
Soluție 2% de novocaină
0,5% suspensie de anestezină în glicerină
10% suspensie de anestezină în ulei
10% spray de lidocaină
Indicați medicamentele pentru tratamentul traumei cronice a mucoasei orale la copii:
Cheratolitice
Anestezice
Cheratoplastice
Antiseptice
Corticosteroizi
Indicați ordinea realizării tratamentului traumei cronice a mucoasei orale:
Anestezie, înlăturarea cauzei, prelucrare antiseptică, cheratoplastice
Înlăturarea cauzei, prelucrare antiseptică, cheratoplastice
Înlăturarea cauzei, anestezie, prelucrare antiseptică, cheratoplastice
Prelucrare antiseptică, anestezie, cheratoplastice
Prelucrare antiseptică, cheratoplastice
Precizați procesele ce apar pe primul plan în cazul evoluţiei acute a procesului inflamator:
Alterative
Alterative şi exsudative
Exsudative şi proliferative
Proliferative
Alterative şi proliferative
Concretizați ce reprezintă manifestarea bolii sub formă de semne aparte:
Modificare
Leziune
Boală
Stare patologică
Pre-boală
Precizați ce reprezintă lezarea integrităţii ţesuturilor sau organelor cu dereglarea funcţiei:
Concretizați ce reprezintă aftele lui Bednar:
Leziune traumatică
Leziune termică
Leziune medicamentoasă
Precizați ce reprezintă eritemul exudativ polimorf:
Concretizați ce reprezintă limba “de zmeură”:
Clarificați etiologia piodermitei marginei roșii și pielei buzelor la copii:
fungică
infecțioasă
infectio-alergică
virală
alergică
Precizați ce elemente se depisteză în piodermita marginei roșii și pielea buzelor la copii:
pustule, cruste groase galbene
eroziune acoperită cu depuneri fibrinoase
depuneri cazeoase
cruste transparente fixate în centru
erupție urticarială, hiperemie difuză
Clarificați ce concentrație a soluției de peroxid de hidrogen este indicată pentru înmuierea crustelor purulente la piodermita marginei roșii a buzelor la copii:
1%
3%
5%
10%
30%
Numiți unguentul utilizat pentru tratarea piodermitei marginei roșii a buzelor la copii:
0,25% oxolină
2% tebrofenă
2% neomicină
clotrimazol
butadienă
Suplementați unguentul antibacterian în tratamentul piodermitei marginei roșii a buzelor la copii în cazul prezenței în anamneză de reacții alergice cu unguentul:
ftorocort, flucinar
tebrofen 2%
bonafton 2%
Numiți agentul cauzal al difteriei:
fusospirochetele
streptococul hemolitic
Corynebacterium diphtheriae (bacilul, bagheta lui Leffler)
virusul Coxsackie
actinomicete
Precizați ce conțin pseudomembranele în regiunea faringeană la difterie:
fibrină și celulele agentului cauzal al bolii
filamente de pseudomiceliu
membrana virusului
celule fungice în devenire
resturi de epiteliu și resturi alimentare
Precizați cu ce maladii se diferenţiază scarlatina:
Difteria
Angina
Varicela
Candidoza acută
Clarificați cu ce scop aplicarea unguentelor antivirale în cazul de rugeolă şi varicelă este necesară pentru prevenţia:
Infectării cu alţi viruşi
Intoxicaţiei
Reproducerii virușilor în celulele mucoasei orale
Alipirii infecţiei secundare
Hipertermiei
Numiți virusurile ce cauzează herpangina la copii:
herpes simplex
Coxsackie și Esho
varicela
imunodeficiență
febra aftoasă
Precizați cate zile are loc epitelizarea elementelor la herpangină la copii:
1-2 zile
3-4 zile
5-6 zile
7-9 zile
10-12 zile
Selectați medicamentele cu acțiune etiotropă pentru herpangină în primele 2-3 zile ale bolii:
enzimele
antisepticele
antibioticele
medicamentele antivirale
keratoplasticele
Prescrieți medicamentele pentru herpangină în primele 2-3 zile ale bolii la copii:
enzime
antiseptice
antibiotice
medicamente antivirale
cheratoplastice
Descrieți modificările localizate pe mucoasa cavității bucale în leucemia acută:
procese ulcerative necrotice
limbă „lustruită”
eroziunea smalțului
erupție polimorfă
urticaria, erupții de tip maculopapular
Numiți factorul patogen al stomatitei herpetice acute:
Virusul herpes simplex
Asociaţia de bacterii şi virusuri în cavitatea orală
Microflora orală cu capacităţi patogene, favorizate de scăderea reactivităţii organismului
Candida tropicalis
Virusul herpes labialis
Apreciați nivelul de răspândire a virusului herpes simplex la populaţie:
Înalt
Jos
Foarte redus
Mediu
Redus
Precizați cât durează perioada de incubare la stomatita herpetică acută:
2 – 17 zile
7 – 14 zile
14 – 21 zile
21 – 30 zile
45 - 60 zile
Marcați care copii au un risc minimal de infectare prin stomatita herpetică acută:
Copiii de la naște până la 6 luni
Copiii de la 6 luni până la 3 ani
Copiii de 3-5 ani
Copiii de 5-7 ani
Copiii de 7-9 ani
Indicați vârsta la care copiii au un risc maximal de infectare prin stomatita herpetică acută:
Copiii mai mari de 3 ani
Până la 1 an
De la 1 an până la 3 ani
Copiii alimentaţi natural în primul an de viaţă
Copiii alimentaţi artificial în primul an de viaţă
Selectați factorii care favorizează apariţia stomatitei herpetice acute:
Suprarăcirea
Administrarea imunodepresanţilor
Fluctuaţiile hormonale şi emoţionale
Orice maladie a organismului
Eriditatea