Simptomatologia locală a unui abces al regiunii laterofaringiene este prezentată de:
Edem pre- şi retrosternocleidomastoidian
Trismus
Endobucal o tumefacţie voluminoasă unilaterală a peretelui laterofaringian
Istmul faringian îngustat
Sub unghiul mandibulei, la palpare, se determină infiltrare sau fluctuenţă
Factorii etiologici ai flegmonului planşeului bucal sunt:
Procese inflamatorii dentoparodontale ale dinţilor inferiori
Sialolitiaza cu implicarea canalului Warthon
Procese inflamatorii dentoparodontale ale dinţilor superiori
Înţepături septice sau corpi străini în regiunea mucoasei planșuilui
Furuncule cu localizare în etajul inferior al feţei
Simptomatologia locală într-un flegmon al planşeului bucal este prezentată de:
Tumefacţia voluminoasă, masivă totală a planşeului bucal
Edem în pelerină (în sus şi în jos)
Tegumentele în tensiune, pe piele zone marmorate care apoi se sfacelează
La palpare o duritate lemnoasă fără fluctuenţă în unele cazuri crepitaţii gazoase
Glutiția și respirația fără schibări
Simptomatologia endobucală într-un flegmon al planşeului bucal este prezentată de:
Mucoasa sublinguală bombată bilateral în creastă de cucoş, tensionată, roşie violacee, acoperită cu depozite fibrinoleucocitare
Palparea șanșului mandibulo-lingual fără dureri
Limba mărită în volum, pe margini amprentele dinţilor
Limba acoperită cu depozite murdare
Mișcările limbii sunt extrem de dureroase
Simptomatologia generală în flegmonul difuz hemifacial este prezentată de:
Starea generală toxico-septică
Bolnavul adinamic sau agitat
Aspect de toxemie profundă cu facies teros
Febra (39-40C), frisoane
Devierea formulei leucocitare spre dreapta
Precizaţi care dintre următoarele semne clinice se întâlnesc într-un flegmon aerob hemifacial:
Tegumente congestionate
Tegumente cianotice
Infiltrat dur la palpare
Crepitaţii gazoase
Fluctuenţă la palpare
Trismusul pronunţat se întâlneşte în mod frecvent în:
Abcesul submentonier
Abcesul infratemporal
Flegmonul hemifacial
Abcesul temporal
Abcesul genian
Ca regulă, supurarea regiunii jugale este cauzată de un proces patologic cu plecare de la:
incisivii superiori
incisivii inferiori
caninii superiori și inferiori
premolarii superiori și inferiori
molarii superiori și inferiori
Spațiul infratemporal este delimitat:
anterior – tuberozitatea maxilară și limita inferioară a feței temporale a osului zigomatic
inferior – fascia buco-faringiană
posterior – apofiza stiloidă a osului temporal și suprafața anterioară a apofizei condiliene a mandibulei
intern – suprafața externă a apofizei pterigoide
extern – suprafața externă a ramului ascendent a mandibulei
Dintre semnele clinice ale unui abces submandibular fac parte următoarele:
febră înală (peste 40 oC)
trismus pronunțat
prezența unui molar distrus pe arcada inferioară
hiperemie și edem a țesuturilor moi în regiunea submandibulară
la palpare – durere și indurație a țesuturilor moi în regiunea submandibulară
Flegmonul de planșeu bucal prezintă următoarele semne clinice:
deglutiție dificilă, dureroasă, febră
debut acut, trismus
edem cu infiltrat dureros în regiunea submandibulară bilateral
subfebrilitate, debut lent
edem în porțiunea inferioară a spațiului temporal
Prin ce acces se pătrunde la colecția purulentă în supurarea rădăcinii limbii?
endooral pe linia mediană
exooral cu incizie liniară de 4 – 5 cm, situată pe linia mediană
exooral în formă de „guler”
exooral în regiunea submandibulară, paralel cu corpul mandibulei
exooral cu incizie arcuată de 4 – 5 cm, situată între osul hioid și menton
Cauza tipică a abcesului orbitei este diseminarea procesului purulent din:
flegmonul de planșeu bucal
abcesul spațiului temporal
abcesul laterofaringian
tromboflebita venei angulare
sinusita acută purulentă ori sinusita cronică acutizată
Accesul către colecția purulentă în abcesul orbitei este realizat prin:
incizie submandibulară
pe rebordul orbitar intern
pe rebordul orbitar inferior și superior
prin sinusul maxilar
pe rebordul orbitar extern
Pentru abcesul obrazului, sunt caracteristice următoarele semne:
edem difuz a țesuturilor moi în regiunea jugală
ștergerea reliefului șanțului nazo-labial
deschiderea dureroasă a gurii
deschidere liberă, indoloră a gurii
respirație nazală dificilă în partea afectată
Simptomele abcesului spaţiului pterigo-maxilar sunt următoarele:
deschiderea gurii limitată, dureroasă
edem al mucoasei în regiunea retrotuberozitară
cefalee
xerostomie
dureri în regiunea corpului mandibulei
Pentru limfadenita sifilitică, sunt caracteristice următoarele afirmații:
indurație considerabilă a nodulului limfatic, RW pozitivă
în punctat se determină treponema palidă
nodulii limfatici sunt aderenți între ei și cu țesuturile adiacente, RW este negativă
limfonudulii obligatoriu supurează
punctatul nu conține treponeme, RW fiind negativă
Mai frecvent se complică prin flebita venei angulare furunculele localizate în regiunea:
labială superioră
periorbitară
labială inferioară şi mentonieră
jugală şi parotideo-maseterină
comisurii orale, infraorbitară
Localizarea furunculului la nivelul feţei este foarte periculoasă, îndeosebi dacă el este localizat:
La buza superioară
Perinazal
La buza inferioară
Genian
Regiunea frontală
Tratamentul sinusitei acute purulente odontogene prevede:
doar tratament medicamentos
extracția dintelui cauzal, tratament simptomatic
sinusotomie
extracția dintelui cauzal, tratament cu vasoconstrictoare, fizioterapie
puncție (în caz că nu există comunicare postextracțională) cu lavajul sinusului maxilar
Accidentele sinusale apar cel mai frecvent în extracţiile:
Primului premolar superior
Primului molar superior
Al doilea molar superior
Al doilea premolar
Caninului superior
Care din următoarele semne sunt prezente în cazul unei comunicări orosinusale cronice:
Prin alveolă se poate pătrunde cu un stilet butonat în sinus
Manevra Valsalva negativă
Radiologic, se determină lipsa modificărilor patologice ale sinusului maxilar
Radiologic se determină comunicarea buco-sinuzală
Refluarea lichidelor pe nas
În cazul comunicării buco-sinusale, care întreţine o sinusită cronică, se practică:
Extracţia dintelui cauzal sub protecţie de antibiotice
Puncţie sinusală şi plastia comunicării
Plastia comunicării
Cura radicală a sinusului afectat
Toate acestea
În sinusita odontogenă, mai frecvent, se întâlnesc următoarele complicaţii:
Osteomielita maxilarului superior
Infectarea orbitei
Abcese geniene
Septicemie
Abces cerebral
Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte în parotiditele supurate:
Tumefiere pretragiană
Orificiul canalului Stennon este tumefiat, întredeschis, la presiune se elimină puroi
Tegumentele regiunii parotidiene sunt congestionate
Prezenţa trismusului
Dureri la mişcarea mandibulei
