CM Tipuri de ramificare a arterelor sunt:
Divergent (răsfirat, difuz)
Radiar
Mixt
Magistral (convergent)
Pe traiect
CM Sistemul vascular:
Constituie sistemul de tuburi, prin care circulă sângele şi limfa
Realizează vehicularea substanţelor nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea deşeurilor metabolice
Realizează schimbul de gaze
Include artere, vene şi vase limfatice
Transportă numai limfa
CS Sistemul microcirculator include:
Patul microcirculator
Patul microcirculator, căile extravasculare de transportare a substanţelor, spaţiile intertisulare şi intercelulare, circumiacente capilarelor
Arteriole, precapilare, capilare şi postcapilare
Precapilare, capilare şi postcapilare
Arteriola, venula şi patul limfomicrocirculator
CS Modulul microvascular include:
Arteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul limfomicrocirculator
Componente sangvine, limfatice şi interstiţiale
Patul hemomicrocirculator
Complexe cu componente limfatice şi interstiţiale
Ramificările arterelor extra- şi intraorganice
CM Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat in situ e dată de:
Ventriculul stâng (în cea mai mare parte)
Atriul drept (parţial)
Atriul stâng
Ventriculul drept
Trunchiul pulmonar şi aorta ascendentă
CM Cordul cu pericardul se află în:
Mediastinul inferior (PNA)
Mediastinul superior (PNA)
Mediastinul posterior (BNA)
Mediastinul mediu (PNA)
Mediastinul anterior (PNA)
CM Cu privire la conformaţia exterioară a cordului:
Poate avea formă ovală sau rotundă
Mai des aminteşte forma unui con
Îmbracă forma unui oval retezat
E de forma unui con aplatizat in sens antero-posterior
Are forma unui con retezat
CM Cordului i se disting feţele:
Anterioară
Posterioară
Superioară
Sternocostală
Diafragmatică
CS Pe o radiogramă anterioară cordului i se disting marginile:
Pulmonar
Laterale
Dreaptă şi stângă
Mediastinale
Pleurale
CM La exteriorul inimii se observă şanţurile:
Coronar
Aortic
Interventricular anterior
Apical
Interventricular posterior
CS Inimii i se disting camerele:
Două atrii şi două ventricule
Două ventricule şi două auricule
Două atrii, două ventricule şi două auricule
Două atrii, două ventricule şi un con arterial
Un ventricul şi două atrii
CM Atriul drept:
Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
Se află anterior de venele pulmonare drepte
În peretele său se conţine nodul sinuatrial
Are forma unui cub
Se dezvoltă din sinusul venos (parţial)
CM In atriul drept se deschid:
Venele pulmonare drepte
Vena cavă superioară
Sinusul coronaria
Venele mici ale cordului
Vena cavă inferioară
CM În atriul drept se disting valvele:
Sinusului coronarian
Venelor mici ale cordului
Venei cave inferioare
Venelor pulmonare drepte
Venei cave superioare
CM Muşchii pectinaţi ai atriului drept se află pe:
Septul interatrial
Faţa internă a pereţilor auricular
Pe peretele anterior
Peretele posterior
În jurul orificiului sinusului coronarian
CM Pe peretele posterior al atriului drept se află:
Orificiul atrioventricular drept
Creasta terminală
Tuberculul intervenos
Sinusul venelor cave
Fosa ovală
CM Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului drept se disting:
Limbul fosei ovale
Muşchi pectinaţi
Nodul atrioventricular
CS Pe peretele posterior al atriului stâng există:
Orificiul venei cave inferioare
Patru orificii ale venelor pulmonare
Orificiul atrioventricular stâng
Orificiul sinusului coronarian
CM Din interior pereţii atriului stâng:
Sunt aproape netezi
Conţin muşchi pectinaţi doar în auricula stângă
Sunt străpunşi de venele mici ale cordului
Alocuri de la ei pornesc muşchi papilari
Sunt accidentaţi uniform
CM Ventriculul drept:
Se află în dreapta şi înaintea ventriculului stâng
Are forma unei piramide triedre inversate
Peretele lui medial e constituit de septul interventricular
Peretele lui inferior e bombat, iar cel anterior - turtit
Constituie cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
CM Cavitatea ventriculului drept:
Recepţionează sânge venos din atriul drept
E separată de cavitatea atriului drept prin orificiul atrioventricular
E compartimentată în corp şi con arterial, drept limită dintre care serveşte creasta supraventriculară
În ea proemină muşchii papilari
E mult mai voluminoasă ca cea a ventriculului stâng
CS Pereţii ventriculului drept:
Sunt mai groşi ca la cel stâng
Au faţa internă accidentată, fiind dotaţi cu trabecule cărnoase şi muşchi papilari
Conţin orificii ale venelor mici ale inimii
Septul interventricular are o structură similară cu cea a celorlalţi pereţi
Conţin coarde tendinoase
CM Ventriculul stâng:
Are o formă conică
Cavitatea lui comunică cu atriul stâng şi cu aorta
Conţine numeroase trabecule cărnoase şi 3 - 5 muşchi papilari
Faţa internă, care delimitează conul arterial, apropiindu-se de ostiul aortic devine netedă.
Are pereţi mai groşi ca cei ai ventriculului drept
CM Valva atrioventriculară dreaptă:
Constă din trei cuspide - anterioară, posterioară şi septală
De obicei e dotată cu trei muşchi papilari
E ataşată la inelul muscular care se contractă în sistola ventriculului
În sistolă separă cavitatea ventriculului de cea a atriului
Cuspidele sunt formate din ţesut fibros şi endoteliu
CM Valva mitrală:
Constă din două cuspide - anterioară şi posterioară
Fiecare cuspidă e legată cu ambii muşchi papilari - anterior şi posterior
Se proiectează în spaţiul intercostal III din stânga, la o lăţime de deget lateral de stern
Focarul de auscultaţie a zgomotelor, provocate de ea, se află la o distanţă de 8 - 9 cm spre stânga de linia mediosternală
Cuspidele ei conțin fascicule musculare
CM Cu privire la muşchii papilari:
Reprezintă formaţiuni rudimentare
Contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare
Deschid valvele atrioventriculare în diastolă
Reglează poziția coardelor tendinoase în sistolă
Forma lor e variabilă
CM Peretele cardiac constă din:
Per Pericard
Miocard
Epicard
Endocard
Mezocard
CM Endocardul:
Tapetează miocardul din interior
Nu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase
Duplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare, aortei, trunchiului pulmonar şi cele ale venei cave inferioare şi a sinusului coronar
Reprezintă o pătură fină şi transparentă
Nu conţine vase sangvine, dar conține fibre nervoase
CM Miocardul atriilor:
Constă din cardiomiocite
E comun cu cel al ventriculelor
În atrii e reprezentat de două straturi – superficial – comun şi profund – separat
Stratul profund al atriilor conţine fascicule circulare, situate în jurul orificiilor venoase
Muşchii pectinaţi sunt formaţi de fascicule longitudinale
CM Miocardul ventriculelor:
Se compune din straturile extern, mediu şi intern
La nivelul apexului stratul extern trece in cel intern
Straturile extern şi intern sunt individuale, pentru fiecare ventricul
Stratul mediu e comun pentru ambele ventricule
Muşchii papilari şi trabeculele cărnoase sunt formaţi de fasciculele longitudinale ale stratului intern