VASELE ȘI NERVII REGIUNII CERVICALE, TORACELUI ȘI MEMBRULUI SUPERIOR.:sistemul cardiovascular part 3 882-911

Reprezintă un perete muscular

I se disting porţiunile musculară şi membranoasă

E tapetat cu endocard

Separă ventriculele de atrii

La copii constă numai din porţiunea musculară

Reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros

Are o structură similară cu cea a membranelor seroase

Deoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent

Tapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari

Se continuă cu foiţa parietală a pericardului seros

E de formă sferică

Are o masă generală de cca 24 g

E situată mai sus şi are o poziţie orizontală

Faţa ei sternocostală e dată de atriul drept, ventriculul drept şi cea mai mare parte a ventriculului stâng

Nu posedă muşchi papilari

Creşte mai intens în primul an de viață

Are linii limitrofe care diferă de cele ale adultului

Are muşchii papilari atrofiaţi

Nu posedă trabecule cărnoase

În septurile interatrial şi interventricular există orificii

În condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre stânga de linia mediosternală

Linia limitrofă superioară se află la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale II

Linia limitrofă dreaptă se întinde între cartilajele costale III şi V cu 1 - 2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului

Linia limitrofă stângă se află la 2 - 3 cm medial de linia medioclaviculară stângă

Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin cartilajele costale IV

Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei

E separat de stern prin muşchii sternali

La nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora

E tapetat din interior cu foiţa parietală a epicardului

Din anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură

Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală

Foiţa lui viscerală tapetează epicardul

Produce lichid pericardic

E fixat de stern prin ligg. sternopericardiace

Conține lamina muscularis pericardii

E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului fibros

Reprezintă un spaţiu capilar

Conţine o cantitate infimă de lichid seros

I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular

Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare

Reprezintă un spaţiu îngust, situat în jurul pediculului vascular al cordului

Din exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros

Din interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros

Comunică cu sinusul coronarian

Graţie existenţei lui pediculul vascular al cordului poate fi circumtactat

Se află sub faţa diafragmatică a inimii

Pentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta.

E delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi

Peretele lui anterior e format de miocardul atriului drept

E. Se continuă cu sinusul transvers

Aparatul ligamentar al pericardului

Inelele fibroase drept şi stâng

Inelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar

Triunghiurile fibroase drept şi stâng

Porţiunea membranoasă a septului interventricular

Endoscopie cardiacă

Percuţie

Ecocardiografie

Coronarografie

Angiocardiografie.

Stenoza trunchiului pulmonar

Defectul septului interventricular

Hipertrofia ventriculului stâng

Defectul septului interatrial

Hipertrofia ventriculului drept

Vine în raport cu centrul tendinos al diafragmulu

Se sprijină pe partea sternală a diafragmului

Pe ea trece şanţul interventricular posterior

Corespunde suprafeţei ventriculului stâng (mai mare) şi ventriculului drept (mai mică)

Corespunde suprafeţelor ambelor atrii

În jos, anterior şi în dreapta

În jos, posterior şi în stânga

În jos, anterior şi în stânga

Spre spaţiul intercostal IV

În direcţia processus xiphoideus

E formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar

Corespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng

E orientată posterior, în sus şi la dreapta

Atinge spaţiul intercostal II din dreapta

Formează peretele superior al atriilor

Ambele sunt ascuţite.

Cea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită

Marginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros

Marginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept

Marginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă

Sunt egale cu dimensiunile pumnului individului respectiv

Diametrul longitudinal e de 12-13 cm

Diametrul transversal măsoară 9-10 cm

Diametrul antero-posterior e de 6-7 cm

La femeie sunt mai mari

Au formă conică

De la vârful lor pleacă corzile tendinoase

Pot fi simpli, bifizi şi multifizi

Au diverse forme

Muşchii papilari se mai numesc trabeculae carneae

Separă atriile de ventricule

Prezintă un perete comun pentru ambele atrii

Pe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis.

La nivelul fosei ovale este mult mai subţire

Constituie peretele comun al ventriculelor

Se află în atriul stâng

Se află în atriul drept

Este delimitat de valvula sinusului coronar, ostiul atrioventricular drept şi fasciculul conjunctiv, care pleacă de la valvula sinusului coronar

La nivelul lui se află nodul Aschoff-Tawara

La nivelul lui se află nodul sinoatrial

Reprezintă formaţiuni rudimentare

Se prelungesc din peretele anterior al atriilor respective

Reprezintă rezervoare de sânge

Se cunosc auriculul drept şi stâng

Auriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept

Se află la marginile ostium tr. pulmonalis

Sunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă

Au aspect de cuib de rândunică

Împiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă

Numărul lor e variabil