Numiți suprafețele de localizare a leziunilor carioase pe molari şi premolari:
Fisurile suprafeţelor masticatorii
Orificiile oarbe
Suprafeţele de contact
Suprafeţele jugale
Suprafaţa linguală
Precizați care grupuri de dinţi sunt mult mai rar infectați în procesul carios:
Molari
Canini
Incisivi superiori
Premolari
Incisivii inferiori
Indicați manifestările incipiente a cariei în stadiul de maculă:
Pierderea de substanţă dentară dură
Pata albă cretoasă
Detaşarea cuticulei
Pierderea transluciului
Pigmentarea brună
Stabiliți ce roluri îndeplineşte pelicula dintelui:
Execută un rol de protecţie
Păstrarea constantă a conţinutului mineral al salivei
Apără cristalele de adamantină de acţiunea acizilor ce nimeresc în cavitatea bucală
Contribuie la fixarea microorganismelor
Contribuie la formarea coloniilor de microorganisme
Indicați etapele de fixare a bacteriilor pe suprafața peliculei:
Absorbţia micromoleculelor
Fixarea reversibilă a bacteriilor pe suprafaţă
Fixarea ireversibilă a bacteriilor
Formarea structurii extracelulare
Depozitarea micromoleculelor
Produsul cărui component este pelicula:
Saliva
Microorganismele
Sângele
Limfa
Lichidul tisular
Precizaţi factorii, corelaţia cărora condiţionează apariţia focarului de demineralizare:
Microflora cavităţii bucale
Cantitatea şi calitatea salivei
Conţinutul de fluor în apa potabilă
Scăderea îndelungată a pH-ului plăcii sub cel critic
Din grupul streptococilor cu potenţial cariogen mărit fac parte:
Str. salivarius
Str. mitis
Str. milleri
Str. sanguis
Str. nehemolitic
Indicați condiţiile favorabile în cavitatea bucală ce duc la remineralizarea adamantinei:
Lichidarea plăcii dentare
Reducerea consumului de glucide
Respectarea regimului de alimentare
Asanarea cavităţii bucale
Fluorizarea apei
Care sunt particularitățile plăgii dentinare:
Este o plagă nesângerândă
Plaga este expusă direct excitanților bucali
Plaga este infectată
Plaga dentinară are pe suprafață un lichid dentinar
Plaga dentinară nu contine microorganisme
Materialele de coafaj trebuie să producă următoarele efecte:
Decalcinarea dentine pigmentate
Albirea sectoarelor pigmentate
Distrugerea agenților patogeni
Remineralizarea dentine decalcinate
Efect terapeutic asupra pulpei dentare
Numiți condiţia de apariţie a cariei dentare:
Acumularea de depozit dentar pe feţele de contact şi pe coletul dintelui
Igiena corectă a cavităţii bucale
Lipsa atriţiei fireşti a suprafeţelor masticatorii
Lipsa glucidelor în alimentare
Lipsa plăcii bacteriene pe dinţi
Marcați semnele clinice ale cariei de profunzime medie:
Durere provocată ce dispare odată cu îndepărtarea cauzei
Asimptomatic
Senzaţii indolore de la excitanţi termici
Senzaţii indolore de la excitanţi mecanici
Senzaţii indolore de la excitanţi chimici
Diagnosticul pozitiv al cariei medii se bazează pe:
Prezenţa cavităţii carioase de profunzime medie
Dentina pigmentată şi rămolită
Percuţia doloră
Schimbări radiologice în ţesuturile periapicale
Dureri acute cu iradieri
Sondarea sensibilă la joncţiunea smalţ-dentină
Cavitatea carioasă comunică cu cavitatea dintelui
Sondarea dureroasă pe tot fundul cavităţii carioase
Dureri nocturne
Percuţia în ax este doloră
Cu ce patologii se efectuează diagnosticul diferenţial al cariei profunde:
Pulpita acută de focar
Pulpita cronică fibroasă
Periodontita acută
Pulpita cronică gangrenoasă
Periodontita cronică
Indicați ce determină calitatea obturaţiei:
Corectitudinea aplicării obturaţiei
Localizarea cavităţii carioase
Profunzimea cavităţii carioase
Apartenenţa de grup a dintelui
Forţa masticatoare
Precizați cu ce antiseptic se înlătură resturile dentinare din cavitatea carioasă:
Albastru de metilen
Sol.Clorhexidină 0,005%
3% soluţie de apă oxigenată
5% soluţie cloramină
Alcool de 96°
Determinați scopul aplicării obturaţiei de bază izolatorii:
Protecţia pulpei de acţiunea toxică a obturaţiei permanente
Sporirea adeziunii la aplicarea amalgamului
Protecţia pulpei de agenţii chimici din materialele de obturație permanente
Protecția pulpei de agenţi termici, în caz de obturare cu amalgam
Protecţia dentinei
Enumerați erorile şi complicaţiile în tratamentul cariei:
Deschiderea accidentală a cornului pulpar
Cunoaşterea insuficientă a topografiei camerei pulpare
Pulpita acută traumatică
Înlăturarea insuficientă a dentinei ramolite
Caria recedivantă
Enumerați erorile și complicaţiile în tratamentul cariei dentare:
Prezenţa unor margini subminate de adamantină
Priza materialului de obturare
Malaxarea incorectă a masei obturatorii
Prepararea incorectă a cavităţii carioase
Respectarea tehnicii de obturare a cavităţii carioase
Indicați erorile şi complicaţiile în tratamentul cariei în cavităţi de clasa II, după Black:
Inflamaţia papilei interdentare
Resorbţia ţesutului osos al septului interdentar
Formarea corectă a punctului de contact
Obturații debordante
Acumularea resturilor alimentare în spaţiul interdentar
Numiți preparatele frecvent utilizate în terapia de remineralizare:
Sol. 40 % glucoză
Sol. 10% gluconat de calciu
Sol. 1-3% remodent
Sol. 25% sulfat de magneziu
Sol. 1-2% fluorură de sodiu
Precizați metodele de apreciere obiectivă a eficacităţii terapiei remineralizante:
Coloraţia cu sol. albastru de metilen 2%
Uscarea maculelor carioase cu un get de aer
Metoda de sondare a zonei afectate
Radiografia dinţilor cu carii în stadiu de maculă
Aplicarea exitanţilor termici
Menționați în ce situații poate fi aplicată obturația fără preparare:
La defectele cuneiforme
În cazul eroziunii smalţului
La utilizarea materialelor compozite auto sau fotopolimerizabile
Pe suprafaţa vestibulară a dinţilor
În cavităţile medii şi profunde pe suprafaţa vestibulară