There are no comments, be the first and leave one below:
Numiți suprafețele de localizare a leziunilor carioase pe molari şi premolari:
Suprafaţa linguală
Suprafeţele de contact
Suprafeţele jugale
Orificiile oarbe
Fisurile suprafeţelor masticatorii
Precizați care grupuri de dinţi sunt mult mai rar infectați în procesul carios:
Canini
Premolari
Incisivii inferiori
Molari
Incisivi superiori
Indicați manifestările incipiente a cariei în stadiul de maculă:
Pata albă cretoasă
Pierderea transluciului
Pigmentarea brună
Detaşarea cuticulei
Pierderea de substanţă dentară dură
Stabiliți ce roluri îndeplineşte pelicula dintelui:
Execută un rol de protecţie
Păstrarea constantă a conţinutului mineral al salivei
Contribuie la fixarea microorganismelor
Apără cristalele de adamantină de acţiunea acizilor ce nimeresc în cavitatea bucală
Contribuie la formarea coloniilor de microorganisme
Indicați etapele de fixare a bacteriilor pe suprafața peliculei:
Fixarea reversibilă a bacteriilor pe suprafaţă
Fixarea ireversibilă a bacteriilor
Formarea structurii extracelulare
Depozitarea micromoleculelor
Absorbţia micromoleculelor
Produsul cărui component este pelicula:
Saliva
Microorganismele
Lichidul tisular
Sângele
Limfa
Precizaţi factorii, corelaţia cărora condiţionează apariţia focarului de demineralizare:
Conţinutul de fluor în apa potabilă
Scăderea îndelungată a pH-ului plăcii sub cel critic
Microflora cavităţii bucale
Cantitatea şi calitatea salivei
Din grupul streptococilor cu potenţial cariogen mărit fac parte:
Str. mitis
Str. nehemolitic
Str. salivarius
Str. sanguis
Str. milleri
Indicați condiţiile favorabile în cavitatea bucală ce duc la remineralizarea adamantinei:
Lichidarea plăcii dentare
Reducerea consumului de glucide
Fluorizarea apei
Asanarea cavităţii bucale
Respectarea regimului de alimentare
Care sunt particularitățile plăgii dentinare:
Este o plagă nesângerândă
Plaga dentinară nu contine microorganisme
Plaga este infectată
Plaga este expusă direct excitanților bucali
Plaga dentinară are pe suprafață un lichid dentinar
Materialele de coafaj trebuie să producă următoarele efecte:
Remineralizarea dentine decalcinate
Efect terapeutic asupra pulpei dentare
Distrugerea agenților patogeni
Decalcinarea dentine pigmentate
Albirea sectoarelor pigmentate
Numiți condiţia de apariţie a cariei dentare:
Igiena corectă a cavităţii bucale
Acumularea de depozit dentar pe feţele de contact şi pe coletul dintelui
Lipsa glucidelor în alimentare
Lipsa plăcii bacteriene pe dinţi
Lipsa atriţiei fireşti a suprafeţelor masticatorii
Marcați semnele clinice ale cariei de profunzime medie:
Senzaţii indolore de la excitanţi mecanici
Asimptomatic
Durere provocată ce dispare odată cu îndepărtarea cauzei
Senzaţii indolore de la excitanţi chimici
Senzaţii indolore de la excitanţi termici
Diagnosticul pozitiv al cariei medii se bazează pe:
Dentina pigmentată şi rămolită
Prezenţa cavităţii carioase de profunzime medie
Schimbări radiologice în ţesuturile periapicale
Percuţia doloră
Dureri acute cu iradieri
Cavitatea carioasă comunică cu cavitatea dintelui
Percuţia în ax este doloră
Sondarea sensibilă la joncţiunea smalţ-dentină
Dureri nocturne
Sondarea dureroasă pe tot fundul cavităţii carioase
Cu ce patologii se efectuează diagnosticul diferenţial al cariei profunde:
Periodontita cronică
Pulpita cronică fibroasă
Pulpita acută de focar
Pulpita cronică gangrenoasă
Periodontita acută
Indicați ce determină calitatea obturaţiei:
Localizarea cavităţii carioase
Apartenenţa de grup a dintelui
Corectitudinea aplicării obturaţiei
Profunzimea cavităţii carioase
Forţa masticatoare
Precizați cu ce antiseptic se înlătură resturile dentinare din cavitatea carioasă:
3% soluţie de apă oxigenată
5% soluţie cloramină
Sol.Clorhexidină 0,005%
Alcool de 96°
Albastru de metilen
Determinați scopul aplicării obturaţiei de bază izolatorii:
Sporirea adeziunii la aplicarea amalgamului
Protecția pulpei de agenţi termici, în caz de obturare cu amalgam
Protecţia pulpei de agenţii chimici din materialele de obturație permanente
Protecţia pulpei de acţiunea toxică a obturaţiei permanente
Protecţia dentinei
Enumerați erorile şi complicaţiile în tratamentul cariei:
Caria recedivantă
Cunoaşterea insuficientă a topografiei camerei pulpare
Deschiderea accidentală a cornului pulpar
Pulpita acută traumatică
Înlăturarea insuficientă a dentinei ramolite
Enumerați erorile și complicaţiile în tratamentul cariei dentare:
Prezenţa unor margini subminate de adamantină
Respectarea tehnicii de obturare a cavităţii carioase
Prepararea incorectă a cavităţii carioase
Priza materialului de obturare
Malaxarea incorectă a masei obturatorii
Indicați erorile şi complicaţiile în tratamentul cariei în cavităţi de clasa II, după Black:
Formarea corectă a punctului de contact
Obturații debordante
Acumularea resturilor alimentare în spaţiul interdentar
Inflamaţia papilei interdentare
Resorbţia ţesutului osos al septului interdentar
Numiți preparatele frecvent utilizate în terapia de remineralizare:
Sol. 1-2% fluorură de sodiu
Sol. 10% gluconat de calciu
Sol. 25% sulfat de magneziu
Sol. 40 % glucoză
Sol. 1-3% remodent
Precizați metodele de apreciere obiectivă a eficacităţii terapiei remineralizante:
Aplicarea exitanţilor termici
Radiografia dinţilor cu carii în stadiu de maculă
Metoda de sondare a zonei afectate
Uscarea maculelor carioase cu un get de aer
Coloraţia cu sol. albastru de metilen 2%
Menționați în ce situații poate fi aplicată obturația fără preparare:
În cazul eroziunii smalţului
În cavităţile medii şi profunde pe suprafaţa vestibulară
Pe suprafaţa vestibulară a dinţilor
La utilizarea materialelor compozite auto sau fotopolimerizabile
La defectele cuneiforme