There are no comments, be the first and leave one below:
Numiți suprafețele de localizare a leziunilor carioase pe molari şi premolari:
Suprafaţa linguală
Suprafeţele de contact
Fisurile suprafeţelor masticatorii
Suprafeţele jugale
Orificiile oarbe
Precizați care grupuri de dinţi sunt mult mai rar infectați în procesul carios:
Molari
Incisivi superiori
Premolari
Canini
Incisivii inferiori
Indicați manifestările incipiente a cariei în stadiul de maculă:
Pigmentarea brună
Pierderea transluciului
Pata albă cretoasă
Detaşarea cuticulei
Pierderea de substanţă dentară dură
Stabiliți ce roluri îndeplineşte pelicula dintelui:
Execută un rol de protecţie
Contribuie la fixarea microorganismelor
Păstrarea constantă a conţinutului mineral al salivei
Contribuie la formarea coloniilor de microorganisme
Apără cristalele de adamantină de acţiunea acizilor ce nimeresc în cavitatea bucală
Indicați etapele de fixare a bacteriilor pe suprafața peliculei:
Formarea structurii extracelulare
Fixarea reversibilă a bacteriilor pe suprafaţă
Fixarea ireversibilă a bacteriilor
Depozitarea micromoleculelor
Absorbţia micromoleculelor
Produsul cărui component este pelicula:
Lichidul tisular
Limfa
Sângele
Saliva
Microorganismele
Precizaţi factorii, corelaţia cărora condiţionează apariţia focarului de demineralizare:
Scăderea îndelungată a pH-ului plăcii sub cel critic
Conţinutul de fluor în apa potabilă
Cantitatea şi calitatea salivei
Microflora cavităţii bucale
Din grupul streptococilor cu potenţial cariogen mărit fac parte:
Str. mitis
Str. nehemolitic
Str. salivarius
Str. sanguis
Str. milleri
Indicați condiţiile favorabile în cavitatea bucală ce duc la remineralizarea adamantinei:
Respectarea regimului de alimentare
Fluorizarea apei
Lichidarea plăcii dentare
Asanarea cavităţii bucale
Reducerea consumului de glucide
Care sunt particularitățile plăgii dentinare:
Este o plagă nesângerândă
Plaga dentinară nu contine microorganisme
Plaga este expusă direct excitanților bucali
Plaga dentinară are pe suprafață un lichid dentinar
Plaga este infectată
Materialele de coafaj trebuie să producă următoarele efecte:
Decalcinarea dentine pigmentate
Remineralizarea dentine decalcinate
Albirea sectoarelor pigmentate
Distrugerea agenților patogeni
Efect terapeutic asupra pulpei dentare
Numiți condiţia de apariţie a cariei dentare:
Lipsa atriţiei fireşti a suprafeţelor masticatorii
Igiena corectă a cavităţii bucale
Lipsa glucidelor în alimentare
Acumularea de depozit dentar pe feţele de contact şi pe coletul dintelui
Lipsa plăcii bacteriene pe dinţi
Marcați semnele clinice ale cariei de profunzime medie:
Senzaţii indolore de la excitanţi mecanici
Senzaţii indolore de la excitanţi chimici
Asimptomatic
Senzaţii indolore de la excitanţi termici
Durere provocată ce dispare odată cu îndepărtarea cauzei
Diagnosticul pozitiv al cariei medii se bazează pe:
Dureri acute cu iradieri
Prezenţa cavităţii carioase de profunzime medie
Schimbări radiologice în ţesuturile periapicale
Dentina pigmentată şi rămolită
Percuţia doloră
Sondarea sensibilă la joncţiunea smalţ-dentină
Sondarea dureroasă pe tot fundul cavităţii carioase
Cavitatea carioasă comunică cu cavitatea dintelui
Dureri nocturne
Percuţia în ax este doloră
Cu ce patologii se efectuează diagnosticul diferenţial al cariei profunde:
Pulpita acută de focar
Periodontita acută
Pulpita cronică gangrenoasă
Periodontita cronică
Pulpita cronică fibroasă
Indicați ce determină calitatea obturaţiei:
Profunzimea cavităţii carioase
Corectitudinea aplicării obturaţiei
Forţa masticatoare
Apartenenţa de grup a dintelui
Localizarea cavităţii carioase
Precizați cu ce antiseptic se înlătură resturile dentinare din cavitatea carioasă:
Albastru de metilen
Sol.Clorhexidină 0,005%
Alcool de 96°
5% soluţie cloramină
3% soluţie de apă oxigenată
Determinați scopul aplicării obturaţiei de bază izolatorii:
Protecţia dentinei
Protecția pulpei de agenţi termici, în caz de obturare cu amalgam
Protecţia pulpei de agenţii chimici din materialele de obturație permanente
Protecţia pulpei de acţiunea toxică a obturaţiei permanente
Sporirea adeziunii la aplicarea amalgamului
Enumerați erorile şi complicaţiile în tratamentul cariei:
Deschiderea accidentală a cornului pulpar
Caria recedivantă
Cunoaşterea insuficientă a topografiei camerei pulpare
Pulpita acută traumatică
Înlăturarea insuficientă a dentinei ramolite
Enumerați erorile și complicaţiile în tratamentul cariei dentare:
Priza materialului de obturare
Prepararea incorectă a cavităţii carioase
Prezenţa unor margini subminate de adamantină
Respectarea tehnicii de obturare a cavităţii carioase
Malaxarea incorectă a masei obturatorii
Indicați erorile şi complicaţiile în tratamentul cariei în cavităţi de clasa II, după Black:
Obturații debordante
Acumularea resturilor alimentare în spaţiul interdentar
Resorbţia ţesutului osos al septului interdentar
Inflamaţia papilei interdentare
Formarea corectă a punctului de contact
Numiți preparatele frecvent utilizate în terapia de remineralizare:
Sol. 1-2% fluorură de sodiu
Sol. 1-3% remodent
Sol. 25% sulfat de magneziu
Sol. 10% gluconat de calciu
Sol. 40 % glucoză
Precizați metodele de apreciere obiectivă a eficacităţii terapiei remineralizante:
Uscarea maculelor carioase cu un get de aer
Radiografia dinţilor cu carii în stadiu de maculă
Metoda de sondare a zonei afectate
Aplicarea exitanţilor termici
Coloraţia cu sol. albastru de metilen 2%
Menționați în ce situații poate fi aplicată obturația fără preparare:
La defectele cuneiforme
În cazul eroziunii smalţului
Pe suprafaţa vestibulară a dinţilor
La utilizarea materialelor compozite auto sau fotopolimerizabile
În cavităţile medii şi profunde pe suprafaţa vestibulară