CM. Care este rolul fagocitelor mononucleare în focarul inflamaţiei?
Formarea ţesutului de granulaţie
Înglobarea şi distrugerea corpilor microbieni şi a fragmentelor acestora
Sinteza citokinelor
Sinteza anticorpilor către antigenii străini
Acţiunea nemijlocită asupra antigenilor microbieni (celule-killer)
CS. Care leucocite asigură răspunsul imun umoral la infecţia chirurgicală?
Monocitele
В-limfocitele
Leucocitele neutrofile
Fagocitele
T-limfocitele
CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare a hiperemiei tegumentelor în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi:
Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei
Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator
Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului
Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular
Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi
CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare a hipertermiei tegumentelor în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.
Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator tisular
CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare a durerii în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.
Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarulinflamator şi compresia acestora de către edemul tisular
CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare al edemului în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.
CS. Indicaţi cauza dereglării funcţiei extremităţii în caz de infecţie chirurgicală purulentă acută.
Distrucţia supurativ-necrotică a aparatului ligamentar şi articular
Plegia în urma neuritei toxice
Sindromul algic pronunţat
Dereglarea pronunţată a circulaţiei arteriale
Tromboza venoasă distală
CS. Caracterul pulsatil al durerii în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi este caracteristic pentru:
Faza de infiltraţie
Faza de contracţie a plăgii
Faza de resorbţie a exudatului inflamator
Faza de supuraţie (abcedare)
Faza de erupere spontană a abcesului prin tegument
CM. În cazul unei cavităţi purulente formate, spre deosebire de faza infiltrativă a inflamaţiei, se evidenţiază următoarele simptome:
Induraţia
Ramolirea
Fluctuaţia
Matitatea
Dereglarea funcţiei segmentului afectat
CS. Ce indică simptomul de fluctuaţie în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi?
Formarea unei cavităţi cu conţinut purulent
Prezenţa procesului inflamator în stadiul de infiltraţie
Prezenţa gazului în ţesuturi
Caracterul anaerob neclostridian al infecţiei
Implicarea în procesul patologic a organelor subiacente
CM. Indicaţi modificările caracteristice în analiza generală a sîngelui în caz de infecţie chirurgicală acută.
Leucocitoză
Trombocitoză
Devierea spre stînga în formula leucocitară
Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor
Eozinofilie
CM. Indicaţi complicaţiile locale ale proceselor supurativ-inflamatorii ale ţesuturilor moi a extremităţilor
Limfangita
Limfadenita
Pneumonia bacteriană
Sepsisul
Tromboflebita
CM. Ce afirmaţii caracterizează just limfangita?
Fără tratament conduce spre bacteriemie
Reprezintă liza purulentă a ganglionilor limfatici
Reprezintă o patologie primară
Reprezintă o complicaţie a unui alt proces infecţios
În asemenea cazuri este necesară drenarea chirurgicală
CM. Indicaţi metodele paraclinice utilizate în diagnosticul infecţiei chirurgicale acute a ţesuturilor moi:
Analiza generală a sîngelui
Analiza generală a urinei
Examinarea ultrasonografică a ţesuturilor moi
Puncţia diagnostică
Biopsia
CM. Indicaţi regiunile corpului în care nu se dezvoltă furunculul.
Triunghiul nazo-labial
Regiunea cervicală posterioară
Suprafaţa palmară a mâinii
Peretele abdominal anterior
Talpa piciorului (plantei)
CS. În caz de furuncul inflamaţia purulentă se dezvoltă în:
Ţesutul subcutanat
Glanda sebacee
Piele
Foliculul pilos
Glanda sudoripară
CM. Indicaţi fazele de evoluţie a furunculului.
Faza de necroză
Faza de abcedare
Faza de erupere
Faza de detaşare a necrozei
CS. Faza de vindecare şi cicatrizare în evoluţia furunculului survine după:
Eruperea puroiului spre tegumente
Administrarea antibioticelor
Apariţia ramolirii şi fluctuaţiei
Detaşarea maselor (miezului) necrotice
Aplicarea compreselor cu sulfat de magneziu
CM. În ce cazuri este indicată spitalizarea bolnavului cu furuncul?
În caz de furuncul pe coapsă la un copil de 7 ani
În prezenţa furunculului abcedat la un bolnav cu diabet zaharat grav
În localizarea furunculului pe talpa piciorului şi imposibilitatea exercitării funcţiei de sprijin de către extremitatea afectată
În localizarea furunculului în regiunea triunghiului nazo-labial
În cazul suportării patologiei respective în antecedente
CS. Ce manifestare clinică indică cert asupra faptului că furunculul se află în faza de abcedare?
Simptomul de fluctuaţie
Hipertermia pielii
Hiperemia pielii
Durerea în focarul de inflamaţie
Apariţia în centrul infiltratului inflamator a miezului (maselor) necrotic
CS. Tromboza sinusului cavernos reprezintă o complicaţie rară, dar foarte severă (şi deseori fatală) a furunculului cu localizare:
Pe suprafaţa laterală a nasului sau sub regiunea globului ocular
În regiunea temporală sau parietală
Pe suprafaţa posterioară a gîtului sau pe spate
În regiunea inghinală sau perineală
În regiunea axilară sau subclaviculară
CM. Tratamentul conservator al bolnavului cu furuncul complicat cu tromboza sinusului cavernos va include în mod obligator:
Antibiotice
Interferon
Anticoagulante
Insulinoterapia
Diuretice
CS. Inflamaţia purulentă a glandelor sudoripare se numeşte:
Carbuncul
Hidrosalpinx
Furuncul
Hidrosadenită
Dermatită axilară streptococică
CS. În caz de hidrosadenită inflamaţia purulentă se dezvoltă în:
Ţesutul celulo-adipos subcutanat
Ganglionul limfatic
CM. Hidrosadenita este localizată tipic în regiunea:
Peretelui abdominal anterior
Plica inframamară
Fosa axilară
Fosa poplitee
Plica inghinală
CM. Hidrosadenita se caracterizează prin următoarele:
În centrul infiltratului inflamator se află foliculul pilos
Localizarea tipică este regiunea occipitală şi cervicală posterioară
Mai frecvent e localizată în regiunea axilară
Inflamaţia purulentă debutează de la glanda sebacee
Are tendinţă către recidivare
CM. Ce afirmaţii, referitoare la abces, sunt corecte?
Temperatura corporală în patologia respectivă de regulă rămîne normală
Cavitatea abcesului se formează în centrul infiltratului inflamator
Deschiderea şi drenarea abcesului nu conduc la ameliorarea stării bolnavului
La examinarea clinică se determină simptomul de fluctuaţie
Ascensiunea temperaturii corporale de regulă este asociată cu frison
CM. Ce afirmaţii, referitoare la flegmon, sunt corecte?
Procesul purulent se răspîndeşte de-a lungul spaţiilor interfasciale şi celulare
Colecţia purulentă este delimitată de prezenţa capsulei piogene
Manifestările intoxicaţiei de regulă nu sunt pronunţate
Starea generală a bolnavului rămîne satisfăcătoare
Pacienţii necesită spitalizare şi intervenţie chirurgicală urgentă cu anestezie generalăsau regională
CS. Prin ce se deosebeşte abcesul de flegmon?
Prin necesitatea în intervenţie urgentă
Prin durere exprimată în regiunea afectată
Prin leucocitoză
Prin acumularea delimitată de ţesuturile adiacente a puroiului
Prin febră înaltă
CM. Ce include prelucrarea chirurgicală a focarului purulent?
Deschiderea largă a cavităţii purulente
Administrarea în cavitatea purulentă a antibioticelor cu spectru larg
Aplicarea suturilor primare
Înlăturarea ţesuturilor necrotizate
Drenarea cavităţii purulente
CS. Indicaţi agentul cauzal al furunculului şi carbunculului?
Pseudomonas aeruginosa
Streptococul
Stafilococul
Escherichia coli
Peptostreptococul