CM. În prezența suspecției la formațiune de volum în glanda mamară, iar ganglioniilimfatici axilari centrali la palpare sunt măriți în volum, duri precum și dolori, se vor identifica următoarele grupe de ganglioni limfatici:
Pectorali (anteriori)
Subscapulari (posteriori)
Subclaviculari
Parasternali
Submandibulari
CM. Regulile de autoexaminare a glandei mamare sunt următoarele:
La femeile în menopauză trebuie efectuată în fiece lună
Trebuie să includă descrierea sistematică a formaţiunilor de volum
La femeile în vîrstă fertilă este preferabilă examinarea imediat după finisarea menstruaţiei
Trebuie să includă inspecţia în faţa oglinzii
Trebuie să includă palparea glandelor în poziţia verticală a corpului şi în de cubit dorsal
CM. Indicați metodele suplimentare de examinare în caz de suspecție a patologiei glandei mamare.
Mamografia
Endoscopia intraductală
Termografia
Ultrasonografia
Scintigrafia
CS. Ce metodă suplimentară de examinare se utilizează pentru screening cu scop de evidențiere precoce a cancerului glandei mamare?
Aprecierea nivelului onco-markerilor
Puncția cu biopsie
CS. Mărirea dimensiunilor glandei mamare la bărbaţi se numeşte:
Mastopatie
Hipermastie
Asimetria glandelor mamare
Ginecomastie
Fibroadenomatoza glandei mamare
CS. Ce reprezintă ginecomastia?
Micşorarea volumului glandei mamare la bărbaţi
Mărirea volumului glandei mamare la bărbaţi
Absenţa glandei mamare la bărbaţi
Prezenţa unei glande mamare accesorii la bărbaţi
Prezenţa areolei şi a mamelonului auxiliar la bărbaţi
CM. Principalele cauze ale ginecomastiei sunt:
Sindromul Klinefelter
Obezitatea
Farmacologică
Idiopatică
Insuficienţa hepatică
CS. Metoda de elecţie în tratamentul ginecomastiei idiopatice este:
Dietoterapia (corecţia obezităţii)
Radioterapia
Chimioterapia
Terapia hormonală
Exereza chirurgicală
CM. Cancerul glandei mamare la bărbaţi:
Reprezintă o patologie determinată genetic
Se dezvoltă din elemente ductale rudimentare
Se dezvoltă în cazul dereglării fonului hormonal
Se dezvoltă din ţesut glandular
Se dezvoltă în cazul insuficienţei hepatice
CM. Simptomele cancerului glandei mamare la bărbaţi sunt următoarele:
Fluctuația
Retracţia mamelonului şi a pielii
Operaţii în anamneză pentru ginecomastie
Prezenţa tumorii în regiunea areolei sau a mamelonului
Prezenţa eliminărilor din defectul ulceros al areolei
CS. Ce se subînţelege sub termenul de „simptom”?
Un complex de semne, ce caracterizează un proces patologic
Un semn solitar al procesului patologic
O unitate nozologică (patologie)
Un grup de stări patologice similare
Nişte modificări morfologice caracteristice pentru o anumită patologie
CM. Indicaţi ce se referă la simptome
Durerea
Voma
Pneumotoraxul
Dispnea
CM. Indicaţi ce se referă la simptome.
Febra
Gangrena
Greaţa
Tahicardia
Hemotoraxul
CS. Ce se subînţelege sub termenul de „sindrom”?
Un complex de semne, ce au origine comună şi sunt caracteristice pentru un anumit proces patologic
Succesivitatea apariţiei semnelor patologice
Patologia cîtorva organe
CM. Indicaţi exemplele de sindroame patologice.
Răspuns inflamator sistemic
Febră în artrita purulentă
Insuficienţa arterială cronică a extremităţilor inferioare
Timpanita
Ocluzia intestinală
CM. Ce compartimente ale fişei clinice a bolnavului conţin informaţie subiectivă?
Acuzele pacientului
Istoricul actualei boli
Anamneza vieţii bolnavului
Statutul local
Rezultatele examinărilor instrumentale
Insuficienţa venoasă cronică
Ischemia acută a extremităţilor inferioare
Lipsa pulsaţiei pe artera femurală
Tumefierea
Insuficienţa respiratorie
CS. Ce compartimente ale fişei clinice a bolnavului conţin informaţie obiectivă?
Istoricul vieţii bolnavului
Anamneza alergologică
Examinarea bolnavului pe sisteme
CS. Efectuarea percuţiei la un bolnav chirurgical permite aprecierea:
Prezenţei tumorii
Prezenţei corpilor străini în ţesuturi
Acumulării de lichid sau aer în cavităţi
Prezenţei procesului inflamator
Mobilităţii organului examinat
CM. Auscultaţia la un bolnav chirurgical permite aprecierea:
Prezenţei zgomotelor cardiace şi a suflurilor
Prezenţei peristaltismului intestinal
Caracterului zgomotelor respiratorii
CM. Indicaţi datele din fişa clinică a bolnavului, ce se referă la descrierea statutului local.
La internare bolnavul acuze dureri abdominale
În treimea inferioară a gambei stîngi se determină hiperpigmentarea pielii şi un defect ulceros
Frecvenţa contracţiilor cardiace constituie 70 bătăi pe minut
În regiunea inghinală dreaptă se determină o formaţiune doloră, cu consistenţă elastică, reponibilă în cavitatea abdominală
Din spusele bolnavului, durerile în abdomen au apărut cu aproximativ 18 ore în urmă
CM. În baza căror date se instalează diagnosticul prezumtiv?
Acuzele bolnavului
Datele examinării clinice obiective
Rezultatele analizelor de laborator
Rezultatele examinărilor patomorfologice
CM. În baza căror date se instalează diagnosticul clinic?
Datele subiective ale bolnavului
Datele examenului clinic obiectiv
CM. Ce componente include diagnosticul clinic definitiv?
Diagnosticul patologiei de bază
Diagnosticul patologiilor concomitente
Complicaţiile patologiei de bază
Diagnosticul prezumtiv
Diagnosticul diferenţial
CS. Termenul “abdomen acut” reprezintă un:
Simptom
Diagnostic definitiv
Sindrom
Diagnostic postoperator
Toate afirmaţiile sunt corecte
CM. Diagnosticul de “abdomen acut” serveşte drept:
Indicaţie către operaţie urgentă
Indicaţie către spitalizarea în staţionarul terapeutic
Indicaţie către consultaţia chirurgului
Argument către efectuarea măsurilor diagnostice suplimentare
Argument către externarea pacientului din staţionar
CM. Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” comportă un caracter inflamator?
Apendicita acută
Hernia strangulată
Pancreatita acută
Sarcina extrauterină
Ulcerul gastro-duodenal perforat
CM. Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” nu posedă caracter inflamator?
Colecistita acută
Tromboza vaselor mezenteriale
CM. Care patologii se asociază cu perforaţia de organ cavitar în cavitatea peritoneală?
Ruptura spontană a porţiunii abdominale a esofagului
Ulcerul duodenal perforat
Sarcina extrauterină întreruptă
Traumatismul penetrant al intestinului subţire
CM. Care dintre situaţiile enumerate nu se referă la perforaţia de organ cavitar în cavitatea abdominală?
Comunicarea patologică între cavitatea stomacului şi cea a colonului
Comunicarea patologică între cavitatea stomacului şi cavitatea peritoneală
Comunicarea patologică între lumenul duodenal şi spaţiul retroperitoneal
Comunicarea patologică între vezica urinară şi cavitatea peritoneală
Hemoragia din ulcerul gastric
