Marcați preparatele utilizate în glaucom cu unghi deschis:
atropină
epinefrină
xilometazolină
etilefrină
epinefrină+pilocarpină
Marcați preparatele pentru restabilirea şi stabilizarea funcţiilor vizuale la bolnavii cu tensiune intraoculară normală:
drotaverină
acid gama-aminobutiric
vinpocetină
pentoxifilină
furosemid
Determinați dereglările ciclului menstrual după ritmul hemoragiilor:
hipermenoree
promenoree
opsomenoree
hipomenoree
spaniomenoree
Selectați plantele medicinale utilizate în tratamentul glaucomului:
aloe
mesteacăn
imortelă
pătrunjel
măcieş
Numiți preparatele contraindicate în glaucom cu unghi închis:
pilocarpină
clonidină
captopril
Numiți preparatele pentru ameliorarea proceselor metabolice în retină şi nervul optic
Selectați manifestările ulciorului extern:
boala începe cu edem palpebral
boala începe cu eroziune palpebrală
peste 2-3 zile apare pustulă
peste 2-3 zile apare veziculă
peste 2-3 zile apare papulă
Selectați antisepticele utilizate în tratamentul local al afecţiunilor inflamatorii ale pleoapelor:
acid boric
acid salicilic
nitrat de bismut
metiltioniniu clorură
verde de briliant
Indicați preparatele antivirale locale utilizate în tratamentul conjunctivitei:
aciclovir
idoxuridină
ofloxacină
sulfacetamidă
bonafton
Selectați manifestările clinice caracteristice pentru afecţiunile inflamatorii ale pleoapelor:
secreţie din sacul conjunctival
dureri palpebrale
lăcrimare
edem palpebral
halouri în jurul surselor de lumină
Enumerați preparatele antibacteriene locale utilizate în tratamentul conjunctivitelor:
rifampicină
cloramfenicol
gentamicină
benzilpenicilină
Selectați preparatele utilizate în afecţiunile palpebrale alergice:
betametason
hidrocortizon
azelastină
nitrofural
Selectați preparatele antivirale perorale utilizate în afecţiunile inflamatorii ale pleoapelor:
oxolină
levamisol
valaciclovir
cefadroxil
Enumerați manifestările clinice caracteristice pentru conjunctivita catarală acută:
senzaţia de prezenţă a corpilor străini sub pleoape
ulceraţie
usturime, prurit ocular
tumoare sub pleoapă
secreţie mucoasă sau purulentă din conjunctivă
Marcați preparatele antibacteriene locale utilizate în blefarite:
tetraciclină
eritromicină
ampicilină
ceftriaxon
Selectați formele clinice ale blefaritelor:
flegmonoasă
supurativă
eritematoasă
scuamoasă
ulcerativă
Numiți afecțiunile glandelor ciliare ale ochiului:
blefarită
ulcior extern
salazion
ulcior intern
glaucom
Stabiliți antihistaminicele topice utilizate în conjunctivitele alergice:
prednisolon
indometacină
levocobastină
cromoglicat de sodiu
Enumerați manifestările clinice caracteristice pentru conjunctivita purulentă:
formarea pustulei
secreţie purulentă
secreţie mucoasă
scuame pe pleoape
Stabiliți antisepticele utilizate în tratamentul local al afecţiunilor palpebrale:
etanol 70%
Numiți antibioticele treponemacide de alternativă:
azitromicină
doxiciclină
Selectați preparatele utilizate în tratamentul local al conjunctivitelor virale:
rezorcină
florenal
Enumerați preparatele antihistaminice perorale utilizate în afecţiunile oftalmologice alergice:
loratadină
astemizol
diclofenac
mebhidrolină
Enumerați simptomele obiective caracteristice pentru conjunctivită (triada simptomatică):
tulburări neuro-vegetative
modificări de culoare
modificări de relief
tulburări ale secreţiei
Numiți plantele medicinale utilizate în tratamentul conjunctivitelor:
eucaliptul
păducelul
gălbenelele
morcovul
măceşul
Selectați grupele de preparate utilizate în tratamentul general al conjunctivitelor:
vitamine
diuretice
antibacteriene
secretolitice
colinolitice
Enumerați preparatele antihistaminice „de zi" utilizate în afecţiunile oftalmologice alergice:
difenhidramină
clemastină
cetirizina
clorpiramină
Determinați fazele evolutive ale otitei medii acute:
preperforativă
perforativă
obstrucţională
neobstrucţională
de regenerare
Numiți preparatele utilizate în scopul lichefierii secreţiilor nazale vâscoase şi înlăturării crustelor din nas în rinite:
nafazolină
tripsină
chimotripsină
riboflavină
acid ascorbic
Marcați factorii predispozanţi ai rinitelor acute:
suprarăcire
conjunctivite
deviaţii de sept nazal
sedentarism
avitaminoză
Selectați preparatele utilizate local pentru limitarea procesului inflamator în I stadiu al otitei acute:
colină salicilat
sofradex
picături cu glicerină şi soluţie uleioasă de camfor
picături cu acid boric
picături cu rezorcină
Numiți căile de pătrundere a infecţiei în urechea medie în otita acută:
trompa lui Eustache
calea sanguină
nazofaringe
sinusurile paranazale
lezarea membranei timpanice
Marcați grupele de antibiotice de elecţie, utilizate în tratamentul otitei acute medii:
tetracicline
peniciline
aminoglicozide
cefalosporine
macrolide
Enumerați simptomele perioadei preperforative a otitei medii acute:
otoree
otodinie bruscă, pulsatilă
acufene
obstrucţie nazală
febră
Indicați antibioticele, contraindicate în tratamentul otitei acute:
tobramicină
cefalexină
Selectați grupele de preparate utilizate în I stadiu al otitei acute:
antiinflamatoare
imunostimulatoare
decongestive nazale
glucocorticosteroizi
Selectați plantele utilizate intranazal în rinită:
gălbenele
kalanchoe
ceapă
pătlagină
usturoi
Marcați simptomele perioadei perforative a otitei medii acute:
durere otică violentă
rinoree
hipoacuzie
febră înaltă
Stabiliți preparatele utilizate în stadiul al II-lea al otitei acute:
glicerină
alcool 70%
Marcați efectele adverse ale decongestivelor nazale utilizate în rinite:
hipertensiune
hipotensiune
cefalee
atrofia epiteliului nazal
sialoree
Selectați manifestările caracteristice pentru uretrita gonococică acută:
micţiuni dureroase
adenopatie
secreţie uretrală purulentă
secreţie uretrală hemoragică
oligurie
Indicati penicilinele prolongate utilizate în sifilis:
procain-penicilină
benzatin-benzilpenicilină
fenoximetilpenicilină
Marcați simptomele rinitei acute banale în faza de debut:
strănut
prurit nazal
obstrucţia foselor nazale
eliminări mucopurulente nazale
Indicați grupele de preparate utilizate în stadiul perforativ al otitei acute:
antialgice
sedative
antimicrobiene
cicatrizante
Indicati preparatele treponemacide de elecţie:
Enumerați caracteristicele sifilisului terţiar visceral:
retinopatie sifilitică
neurosifilis
pulmonosifilis
sifilis cardiovascular
sifilis renal
Numiți etapele perioadei intrauterine:
embrionară
prefetală
fetală
sugară
placentară
Marcați particularităţile absorbţiei medicamentelor la copii:
absorbţia mai rapidă a acizilor
absorbţia mai rapidă a alcaloizilor şi substanţelor alcaline
la administrarea rectală reducerea biodisponibilităţii medicamentelor
la administrarea rectală sporirea biodisponibilităţii medicamentelor
medicamentele rămân sub formă neschimbată şi se absorb mai rapid
Stabiliți cele mai frecvente efecte adverse ale medicamentelor la copii:
fenomene dispeptice
dereglări oftalmologice
dereglarea funcţiilor respiratorii
afectarea SNC
afectarea sistemului endocrin
Selectați preparatele antibacteriene cu efect hepatotoxic la copii:
oxacilină
penicilină
Indicati grupele de preparate antimicrobiene de elecţie utilizate în tratamentul gonoreei:
aminoglicozidele
cefalosporinele
penicilinele
fluorochinolonele
tetraciclinele
Numiți particularităţile distribuţiei medicamentelor la copii:
conţinutul albuminelor şi glicoproteinelor în plasma sanguină este mai mare
conţinutul albuminelor şi glicoproteinelor în plasma sanguină este mai mic
pătrunderea mai rapidă a substanţelor în ţesuturi şi organe
pătrunderea mai lentă a substanţelor în ţesuturi şi organe
pătrunderea mai ușoară prin bariera hemato-encefalică
Stabiliți manifestările clinice principale ale sifilisului primar:
macule roşii
şancrul sifilitic
sifilide nodulare
adenopatia satelită
bule sifilitice
Selectați preparatele care provoacă trombocitopenie la copii:
cafeină
butadion
fenitoină
Enumerați preparatele antibacteriene, doza unică a cărora tratează gonoreea acută:
ciprofloxacină
Numiți particularităţile biotransformării medicamentelor la copii:
retenţia medicamentelor în ficat este redusă
retenţia medicamentelor în ficat este majorată
medicamentele nu se supun biotransformării timp mai îndelungat
medicamentele se supun rapid biotransformării
în ficatul copiilor se formează alţi metaboliţi, care nu se depistează la adulţi
Selectați preparatele care duc la dereglarea auzului la copii:
kanamicină
streptomicină
Indicați grupele de antibacteriene de elecţie utilizate în tratamentul gonoreei:
fluorochinolone
Perioada postnatală de dezvoltare a copilului de până la 1 an se împarte în următoarele grupe de vârstă:
perioada fetală
perioada neonatală
perioada antipreşcolară
perioada intrauterină
perioada sugară
Indicati infecţiile virale cu efect teratogen:
rubeolă
scarlatină
hepatită virală
infecţie enterovirală
rujeolă
Marcați particularităţile excreţiei medicamentelor la copii:
substanţele eliminate prin secreţia activă se excretă mai lent din organismul copiilor
substanţele eliminate prin secreţia activă se excretă mai rapid din organismul copiilor
acizii organici mai uşor se reabsorb şi se reţin în organism
substanţele alcaline se excretă mai rapid
substanţele alcaline se excretă mai lent
Marcați preparatele contraindicate la nou-născuţi:
sulfanilamidele
vitaminele
salicilaţii
Reacțiile alergice la copii pot fi însoțite de următoarele modificări:
trombocitoză
eozinofilie
artralgii
hipertermie
proteiurie
Numiți preparatele cu acțiune teratogenă:
citostatice
steroizi
spasmolitice
Stabiliți grupele de preparate contraindicate la sugari și copii până la 8 ani:
Selectați manifestările alterării funcţiei gonadelor:
oligo-sau amenoree
creşterea libidoului
ginecomastie la bărbaţi
creşterea potenţei sexuale
Enumerați manifestările clinice caracteristice pentru perioada secundară a sifilisului:
bule
rozeole
cruste
papule
alopecie
Selectați manifestările clinice caracteristice pentru infecţia gonococică:
eliminări uretrale purulente
limfangită regională
micţiuni frecvente şi dureroase
dereglarea funcţiei organelor sexuale
Indicați grupele de preparate utilizate în tratamentul nespecific al sifilisului:
stimulatori biogeni
glucocorticoizi
imunomodulatoare
imunosupresive
antiinflamatoare nesteroidiene