In ţesutul subcutanat al regiunii anterioare carpiene sunt situate următoarele formaţiuni:
v. cefalica şi bazilica
v. intermediană cubitală
n. cutaneus antebrahii medialis
n. radialis
n. cutaneus antebrahii lateralis
Canalul carpal conţine următoarele formaţiuni anatomice:
n. median
ramura superficială a n. radial
tendoanele mm. flexor superficial şi profund al degetelor
tendonul m. flexor lung al policelui
n. ulnar
Canalul carpiulnar (Guyon) conţine următoarele formaţiuni anatomice:
tendonul m. flexor carpi ulnar
artera și vena ulnară
nervul ulnar
tendonul m. flexor al degetului mic
tendonul m. palmar lung
Sintopia elementelor anatomice în canalul carpiulnar (Guyon) este următoarea:
artera este situată medial de nerv
nervul este situat superficial
artera este situată superficial şi lateral
vena este situată medial de nerv
nervul este situat medial şi profund de arteră
Canalul carpiradial conţine următoarele formaţiuni anatomice:
artera şi vena radială
nervul radial
tendonul m. flexor radial al carpului
nervul median
Sindromul de compresie a n. median în regiunea carpiană este determinat de:
localizarea superficială a nervului între structuri fibroase dense care au un grad scăzut de elasticitate
prezența a a. comitante a n. median
localizarea limitrofă a osului pisiform
grosimea n. median
toate răspunsurile sunt corecte
În ţesutul subcutanat al regiunii posterioare carpiene sînt situate următoarele formaţiuni:
v. cefalica şi v. bazilica
tendoanele extensorilor
n. cutaneus antebrahii lateralis şi medialis
n. cutaneus antebrahii posterior
r. superficialis n. radialis, r. dorsalis n. ulnaris
Articulaţia radiocarpiană este formată din:
osul radial
osul trapezoid
osul ulnar cu discul articular
oasele carpului, rândul proximal
osul pisiform
Din rîndul proximal al carpului fac parte urmatoarele oase:
scafoidul
semilunarul
tricvetrul
trapezul
pisiformul
Aponeuroza palmară este:
prelungirea tendonului m. palmaris brevis
prelungirea tendonului m. palmaris longus
îngroșarea și fuzionarea fasciilor superficială și profundă
confluierea tendoanelor flexorilor superficiali
o placă triunghiulară de ţesut conjunctiv densă şi solidă
Arcada arterială palmară superficială se proiectează:
pe plica palmără transversală proximală
în mijlocul oaselor metacarpiene
plica palmară transversală distală
plica metacarpofalangiană
intersectează de două ori linia trasată din osul piziform și spre articulația metacarpofalangea II
Arcada arterială palmară profundă
este situată mai proximal de cea superficială
este situată mai distal de cea superficială
este situată la acelaşi nivel ce cea superficială
este situată în spațiul celular palmar profund (sub fascia palmară profundă)
este situată în loja mezotenară
În loja mezotenară sunt localizate următoarele formaţiuni anatomice:
nn. digitali palmari comuni, arcada palmară arterială superficială
tendonul m flexor policis longus
spaţiul celular subaponeurotic şi spaţiul celular subtendinos
mm. lumbricali
Indicaţi căile posibile de răspândire a puroiului din spaţiul subaponeurotic a lojei mezotenare a mâinii
pe traiectul pachetelor neurovasale digitale în ţesutul subcutanat al degetelor
pe traiectul rr. profunde a n. ulnar şi a. ulnare în spaţiul celular subtendinos
prin canalul carpal pe antebraţ în spaţiul Paron-Pirogov
pe traiectul mm. lumbricali în regiunea dorsală a degetelor
pe traiectul arcadei palmare profunde în regiunea dorsală a mâinii
Bursa sinovială ulnară include în sine tendoanele următorilor muşchi:
m. flexor superficial al degetelor
m. flexor carpal radial
m. flexor profund al degetelor
m. flexor lung al policelui
m. flexor carpal ulnar
Ramura motorie a nervului median inervează următorii muşchi a eminenţii tenare:
m. adductor policis
m. flexor policis brevis (capul profund)
m. abductor policis brevis
m. oponens policis
m. flexor policis brevis (capul superficial)
Ramura profundă a nervului ulnar inervează următorii muşchi:
m. palmaris brevis
mm. interossei
Ce ramuri inervează partea palmară a degetelor?
n. ulnaris, ramus superficialis – degetul 5 şi 4 partea ulnară
n. median degetele – 1, 2, 3 şi 4, partea radială
n. radial – degetele 1, 2, 3 şi 4, partea radială
n. radial – degetul 1, median – 2, 3, 4 şi ulnar – 5
toate răspunsurile sînt greşite
Partea dorsală a degetelor este inervată în felul următor:
r. superficialis n. radialis – 2,5 degete din partea radială
n. median, degetele 1, 2, 3 şi 4 din partea radială
r. dorsalis n. ulnaris – 2,5 degete din partea ulnară
n. radialis degetul 5 şi 4 din partea radială
n. median degetul 3, 4
Arcada palmară superficială este formată de:
a. radială şi ramura profundă a a. ulnare
a. ulnară şi ramura profundă a a. radiale
aa. metacarpiene
aa. digitale
anastomoza dintre a. ulnară şi r. superficială a a. radiale
Limitele lojei mezotenare sînt:
ligamentele flexorilor
aponeuroza palmară
septurile intermusculare lateral şi medial
spaţiul subligamentar
fascia profundă interosoasă (palmară)
Procesele purulente ale burselor sinoviale din regiunea palmară se pot propaga:
dintr-o bursă în alta
loja hipotenară
spaţiile celulare ale mezotenarului
spaţiul Paron-Pirogov
articulaţia radiocarpiană
Panariţiile periunghial si subunghial ale degetelor mâinii se referă la panariţiile:
cutanate
subcutanate
unghiale
pandactilită
tendineale
Canalele osteofibroase pe degete sînt formate din:
periostul falangelor
fascia palmară a degetelor
foiţa parietală a tecii sinoviale
foiţa viscerală a teci sinoviale
Tendonul m. flexor profund al degetelor se inseră pe:
baza falandei medii
baza falangei distale
tuberozitatea falangei distale
mijlocul falangei medii
de marginea proximală a unghiei
Picioruşele tendonului m. flexor superficial al degetelor se inseră pe:
baza falan gei medii
nici un răspuns nu este corect
Tecile sinoviale a flexorilor pe degete sînt formate din următoarele componente:
canalul fibros
peritenon
epitenon
mezotenon
Interlinia articulară a articulaţiei metacarpofalangiene se proiectează la distanţa de cîţi mm distal de proeminenţa capului osului metacarpian?
10 – 12 mm
8 – 10 mm
6 – 8 mm
4 – 6 mm
2 – 4 mm
Interlinia articulară a articulaţiei interfalangee proximale se proiectează la distanţa de cîţi mm distal de eminenţa capului falangei proximale?
Interlinia articulară a articulaţiei interfalangee distale se proiectează la distanţa de cîţi mm distal de eminenţa capului falangei medii?