Care dintre următoarele afirmații referitoare la topografia n. laringeu superior sunt corecte?
trece în limitele triunghiului carotidian
trece posterior de elementele de bază ale pachetului neurovascular medial al gâtului, oblic, de sus în jos
se ramifică în ramura externă (care împreună cu altă ramură a n. vag participă la formarea n. Țion – n. depresor cordis) și ramura internă
este o ramură a n. vag
trece anterior de elementele de bază ale pachetului neurovascular medial al gâtului
În caz de interveții chirurgicale pe glanda tiroidă (în timpul ligaturării a. tireoidea inferior în apropierea glandei tiroide) ce nerv poate fi lezat?
n. laringian recurent
n. laringeu inferior
n. laringeu superior
n. vag
trunchiul simpatic
Care dintre următoarele afirmații sunt corecte referitor la topografia ansei cervicale?
ramura superioară coboară în componența n. hipoglos, de la care se desprinde în limitele triunghiului carotidian
ramura superioară se începe de la n. spinal cervical II
ramura inferioară se începe de la nn. cervicali III și IV
inervează grupul de mușchi pretraheali deci este o ramură motorie
este o ramură senzitivă
Care dintre următoarele afirmații referitor la topografia trunchiului simpatic în regiunea cervicală sunt corecte?
are ganglionii superior și inferior (permanenți), mediu și intermediar (nepermanenți)
este localizat mai frecvent mai profund de fascia V pe mm. prevertebrali
ganglionul superior este localizat la nivelul apofizelor transversale ale vertebrelor cervicale II-III
ganglionii mediu, intermediar și inferior sunt localizați în limitele triunghiului scalenovertebral
ganglionii mediu, intermediar și inferior sunt localizați în limitele spațiului intescalen
Următoarea triadă de simptome: mioza, îngustarea fantei palpebrale și enoftalmul pot să apară la:
afectarea n. vag în regiunea cervicală
afectarea n. hipoglos
afectarea trunchiului simpatic (traume ale coloanei cervicale, comprimarea de către tumori în regiunea cervicală)
afectarea n. frenic
afectarea nn. laringieni superior și inferior
În timpul intervențiilor chirurgicale efectuate pe ductul toracic în limitele regiunii cervicale poate fi lezat:
n. laringeu recurent
n. frenic
În ce cazuri se afectează spațiul profund de țesut celular adipos (mai profund de fascia V)?
în caz de afecțiuni ale traheii
în caz de afecțiune tuberculoasă a vertebrelor cervicale (abcese reci)
în caz de afecțiuni ale esofagului
în caz de miozite
în caz de afecțiuni ale laringelui
Limitele triunghiului submandibular:
marginea inferioara a mandibulei
muschiul milohioid
muschiul strenocleidomastoidian
venterele anterior si posterior ale muschiului digastric
osul hyoid
Fascia nr.3 a gâtului se numeste:
fascia endocervicală
fascia submandibulară
fascia omoclaviculară
fascia proprie
fascia superficială
Sacul glandei submandibulare contine:
glanda submandibulara
artera şi vena facială
nervul trigemen
artera linguală
arterele tiroidiene
Limitele regiunii sternocleidomastoidiene sunt urmatoarele:
corespunde marginei anterioare a muschiului trapez
corespunde marginei inferioare a mandibulei
corespunde marginei superioare a claviculei
corespunde muschiului sternocleidomastoidian
corespunde marginei superioare a manubriului sternal
Lobul suplimentar al glandei tiroide se numeste:
lob piramidal
lob bazal
lob paratiroidian
lob traheal
lob lingual
Scheletotopic esofagul începe la nivelul vertebrei:
C3
C2
C7
C6
C5
Fascia superficială după clasificarea Shevkunenko se afla între:
piele și țesutul adipos subcutanat
piele și fascia II
muschiul platisma și muschiuil sternocleidomastoidian
muschiul sternocleidomastoidian și mușchiul scalen anterior
muschiul sternoclediomastoidian și artera carotidă comună
Foița superficială a fasciei proprii a gâtului formează teacă pentru:
glanda submandibulară
mușchiul platisma
mușchiul sternotiroidian
artera carotidă comună
vena jugulară internă
Foita viscerală a fasciei endocervicale acoperă urmatoarele formațiuni:
glandele parotiroide
nervul laringian recurent
esofagul
glanda tiroidă
Spațiul celular interaponeurotic suprasternal contine:
artera carotida comuna
vena jugulara interna
vena jugulara externa
arcul venos jugular (arcus venos juguli)
arcul aortei
Țesutul celular subcutantat în limitele triunghiului carotidian contine:
muschiul platisma
vena jugulară externă și ramurile plexului cervical
vena facială
ramura descendentă a nervului sublingval
Nervul vag în raport cu artera carotidă în regiunea triunghiului carotidian se află:
anterior și medial
posterior si medial
anterior si lateral
posterior si lateral
anterior între arteră și venă
In limitele triunghiului submandibular mai profund de mușchiul platisma se află:
nervul inframandibular
nervul sublingval
nervul lingval
nervul facial (ramura cervicala)
plexul cervical
În triunghiul omoclavicular vena jugulară externă se află în:
în țesutul adipos subcutanat
în grosimea muschiului platisma
în fascia prevertebralis
în foița profundă a fasciei superficiale
nici una din variantele sus numite
În triunghiul omoclavicular nervul diafragmal se situează între:
foița superficială și profundă a fasciei proprii
muschiul scalen anterior și fascia preverterbală
mușchiul scalen anterior și mediu
mușchiul scalen mediu și posterior
fascia superficiala și fascia propria
Scheletotopic laringele corespunde vertebrelor cervicale:
C2 – C4
C1 – C3
C3 – C4
C5 – C6
C7 – C8
Posterior de trahee aderă intim următorul organ:
porțiunea cervicală a esofagului
faringele cu lobul faringian al glandei parotide
plexul venos tiroidian impar
vertebrele cervicale
Spațiul celular pretraheal a regiunii gâtului comunică cu țesutul celular al:
spatial interaponeurotic suprasternal
mediastinului anterior
mediastinului posterior
retroesofagian
Care din afirmațiile despre ligaturarea arterei linguale în triunghiul Pirogov sunt corecte:
asigură hemostaza intraoperatorie postlezională
utilizată în rezecția neoplasmelor linguale
contribuie la micșorarea organului în volum
nu se utilizează ligaturarea arterei linguale în triunghiul lingual
toate răspunsurile sunt corecte
Inervația sinusului carotidian (n. Hering), este realizată de:
n. mandibular
n.ciliari scurți și lungi
n. glosofaringian
n. sphenopalatin
Semnul clinic major de leziune a nervului laringian recurent:
inapetență
disfagie
dispnee
afonie
euforie
Cauza afoniei în leziunea n. laringian recurent:
spasmul reflector al coardelor vocale
pareza musculaturii vocale
contractura epiglotei
regurgitarea alimentelor cu aspirație
dilatarea acută laringiană
Ramurile arterei subclaviculare în segmentul prescalen sunt:
artera vertebrală
artera transversa coli
artera toracică internă
trunchiul costocervical
trunchiul tireocervical
Ramurile arterei subclaviculare în segmentul interscalen sunt:
artera traversa coli
Ramurile arterei subclaviculare în segmentul postscalen sunt:
artera cervicală transversală
Riscul major al plăgilor cu localizare cervicală este condiționat de:
prezența trunchiurilor arteriale magistrale
presiunea negativă a sistemului venos la acest nivel
leziunea căilor magistrale limfatice
posibilitatea de difuziune a procesului inflamator spre mediastin
beanța venelor datorită fixării parietale prin fascii
Abordul venos central este realizat prin cateterizarea:
v. jugulara anterioară
v. jugulară externă
v. jugulară internă
arcul venos jugular
v. subclaviculară
Care fascie formează teaca mușchilor sternocleidomastoidian și trapez:
fascia superficiala
lamina superficialis fasciae colli propriae
lamina profunda fasciae colli propriae
fascia endocervicalis
fascia prevertebralis
Care din fasciile cervicale formează teaca mușchilor infrahioidieni:
Organul cu cel mai înalt indice de vascularizare (5ml/min/g) este:
miocardul
timusul
țesutul cerebral
tiroida
paratiroidele
Notați corectitudinea enumerării triunghiurilor cervicale
submental, submandibular, omotraheal, carotic
submandibular, submental, omotraheal, carotic
omotraheal, submental, submandibular, carotic
carotic, submental, submandibular, omotraheal
submental, submandibular, omotraheal, lingval
Numiți spațiile celulare tipice implicate în procese purulente pe gât (abces, flegmon) în ordinea numerotată:
flegmona tecii m. sternocleidomastoidian, flegmon previsceral, flegmon retroesofagian, flegmon profund al gâtului posterior, flegmon superficial al gâtului posterior, flegmona pachetului vasculonervos principal al gâtului
flegmon previsceral, flegmona tecii m. sternocleidomastoidian, flegmon retroesofagian, flegmon profund al gâtului posterior, flegmon superficial al gâtului posterior, flegmona pachetului vasculonervos principal al gâtului
flegmon retroesofagian, flegmona tecii m. sternocleidomastoidian, flegmon previsceral, flegmon profund al gâtului posterior, flegmon superficial al gâtului posterior, flegmona pachetului vasculonervos principal al gâtului
flegmon profund al gâtului posterior flegmona tecii m. sternocleidomastoidian, flegmon previsceral, flegmon retroesofagian, , flegmon superficial al gâtului posterior, flegmona pachetului vasculonervos principal al gâtului
flegmona tecii m. sternocleidomastoidian, flegmon previsceral, flegmon retroesofagian, flegmona pachetului vasculonervos principal al gâtului, flegmon profund al gâtului posterior, flegmon superficial al gâtului posterior,