Care vene participă în formarea venei porta?
vv. gastrică stângă şi mezenterică superioară
vv. mezenterică inferioară şi renală
vv. mezenterică inferioară şi testiculară (ovarică) stângă
vv. mezenterice superioară, inferioară şi lienală
vv. renale şi mezenterică superioară
Punctați topografia venei portă în cavitatea abdominală?
iniţial în cavitatea bursei omentale, anterior de capul pancreasului
iniţial în spaţiul retroperitoneal, posterior de capul pancreasului
anterior de capul pancreasului, în vestibulul bursei omentale
între foiţele ligamentului hepatoduodenal
posterior de stomac, între foițele ligamentului hepatorenal
Indicați ce parte a duodenului este situat anterior de vena portă?
Superioară
descendentă
inferioară
ascendentă
nu trece posterior de duoden
Ductul biliar comun (coledocul) între foițele ligamentului hepatoduodenal este situat faţă de v. portă:
din anterior
din posterior
din dreapta
din stânga
între vena porta și artera hepatică proprie
Spre stânga de v. porta între foițele ligamentului hepatoduodenal trece:
a. gastroepiploică dreaptă
a. gastroepiploică stângă
a. gastrică stângă
a. hepatică proprie
a. hepatică comună
De unde începe lig. hepatoduodenal?
de la lobul stâng hepatic
de la lobul drept hepatic
de la lobul pătrat al ficatului
de la hilul hepatic
de la lobul caudat al ficatului
Ce formaţiuni principale conţine lig. hepatoduodenal?
a. hepatică comună, ductul coledoc, v. lienală
ductul coledoc, v. portă, a. hepatică proprie
a. gastrică stîngă, vv. hepatice, ductul coledoc
a. hepatică comună, v. gastrică dreaptă, ductul coledoc
ductul coledoc, v. portă, a. hepatică comună
Ce elemente peritoniale contribuie la formarea lig. hepatoduodenal?
2 foiţe ale peritoneului visceral din componența lig. gastropancreatic
2 foiţe ale peritoneului parietal din componența lig. hepatorenal
2 foiţe ale peritoneului visceral din componenţa omentului mic
2 foițe constituite din fascia transversă şi aponeuroza m. transvers
2 foițe constituite din fascia transversă şi peritoneul visceral
Numiți latura orificiului epiploic reprezentată de lig. hepatoduodenal:
anterioară
posterioară
superioară
medială
Între foițele omentului mic trec următoarele formațiuni anatomice:
a. gastrică stângă, a. gastrică dreaptă, v. porta
a. gastrică stângă, a. gastrică dreaptă, a. lienală
a. gastrică stângă, a. gastrică dreaptă, a. colică medie
a. gastrică stângă, a. gastrică dreaptă, a. gastroduodenală
a. gastrică stângă, a. gastrică dreaptă, a. hepatică proprie
Indicați originea a. gastrice stângi?
a. mezenterică superioară
a. mezenterică inferioară
trunchiul celiac
a. lienală
a. hepatică
Indicați originea a. gastrice drepte?
aorta abdominală
Punctați între foițele cărui logament este localizat trunchiul principal al a. gastrice stângi?
lig. hepatogastric
lig. frenicocolic
lig. frenicogastric
lig. gastrocolic
lig. hepatoduodenal
Epiploonul (omentul) mic este format din următoarele ligamente:
gastrocolic, hepatogastric, gastrolienal
gastrolienal, hepatorenal, lacunar
hepatoduodenal, hepatogastric, frenicogastric
hepatogastric, gastropancreatic
gastrolienal, duodenorenal
Ligamentul hepatoduodenal se întinde între poarta ficatului și:
partea descendentă a duodenului
partea ascendentă a duodenului
partea superioară a duodenului
curbura mică a stomacului
bursa omentală
Ligamentul hepatoduodenal este parte componentă a:
omentului mare
omentului mic
lig. gastropancreatic
lig. duodenorenal
Care formațiuni anatomice delimitează orificiul Winslow?
inferior – duodenul
superior – lobul caudat hepatic
anterior – ligamentul hepatoduodenal
posterior – peritoneul parietal ce acoperă vena cavă inferioară
lateral – ligamentul hepatorenal
Între foiţele ligamentului hepatogastric se află următoarele formaţiuni anatomice:
artera gastrică stângă
artera hepatică proprie
artera gastrică dreaptă
v. gastrică stângă
vena lienală
Peretele posterior al bursei omentale este format de:
splină
lobul stâng hepatic
peritoneul parietal ce acoperă pancreasul, aorta, vena cavă inferioară, rinichiul stâng
peritoneul visceral
lobul caudat hepatic
Ce structuri formează peretele superior al bursei omentale:
diafragma
suprafaţa inferioară a lobului caudat
peretele posterior al stomacului
partea posterioară a lobului drept hepatic
partea inferioară a duodenului
A. gastroepiploică dreaptă porneşte de la:
a. gastroduodenală
Care este raportul stomacului cu peritoneul?
retroperitoneal
intraperitoneal
mezoperitoneal
peretele posterior este retroperitoneal
peretele anterior este mezoperitoneal
Porţiunea abdominală a esofagului în raport cu peritoneul poate fi situată:
în mediastinul posterior
în mediastinul anterior
Vena portă se găseşte în componenţa ligamentului:
hepatogastric
gastropancreatic
hepatoduodenal
gastrocolic
hepatolienal
Enumărați ducturile ce sunt localizate în lig. hepatoduodenal:
hepatic drept şi stâng
ductul cistic
ductul coledoc
ductul pancreatic
ductul accesor pancreatic
Sângele din ficat este drenat în:
v. cavă inferioară
v. cavă superioară
v. lienală
v. mezenterică superioară
v. gastrică dreaptă, vv. gastrice scurte
Care este raportul veziculei biliare faţă de peritoneu?
colul – intraperitoneal, corpul – mezoperitoneal
nu are relații cu peritoneul
Venele esofagului anastamozează cu:
v. portă, v. splenica
v. azigos, v. hemiazigos
v. mezenterică superioară și v. porta
Unde este amplasat n. Latarjet (ramura pilorică/motorie a n. vag)?
în apropierea curburii mari gastrice
în componenţa epiplonului (omentului) mic pe curbura mică a stomacului
în apropierea fundului gastric
de-a lungul canalului piloro-duodenal
de-a lungul lig. gastrolienal
A. gastroepiploică stângă îşi ia originea de la:
a. gastrică dreaptă
a. mezenterica superioară
