Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este asigurată de:
Conţinut sporit de lipoproteine
Conţinut sporit de săruri de Ca
Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
Prezenţa polimetafosfaţilor
Lipsa apei libere
În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
Albastru de metilen
Acidul clorhidric de 0.5%
Fucsină fenicată
Fucsină apoasă
Soluţia Lugol
Vezuvina
Fucsina Pfeiffer
Alcool cu iod
Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
Acid clorhidric de 0,5%
Acid sulfuric 5%
Violet de genţiană
Acid sulfuric de 5%
În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
Fucsina Ziehl
În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
Tuş de China
După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
Monotriche
Amfitriche
Lofotriche
Peritriche
Politriche
Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin coloraţiile:
Cu fucsină apoasă
Cu albastru de metilen
Prin metoda Gram
Prin metoda Ziehl-Neelsen
Metoda Burri
Sporii la bacterii se pot situa:
Bipolar
Terminal
Subterminal
Central
Lateral
În componenţa membranei citoplasmatice intră:
Proteine
Glucide în cantităţi mari
Fosfolipide
Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
Oxidoreductaze
Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
În perechi
În lanţuri
În formă de brăduţ inversat
În formă icosaedrică
În ciorchine
Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali
Este sediul oxidoreductazelor
Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
Participă activ în sporogeneză
Este un factor antifagocitar
Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
Flagelina
Peptidoglicanul
Polizaharide
Polipeptide
Spirochetele reprezintă:
Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire
Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
Forme filamentoase aspiralate
Mobilitatea bacteriilor se studiază:
În microscopul cu fond negru
În microscopul cu contrast de fază
În microscopul electronic
În microscopul luminiscent
În coloană de geloză semilichidă
În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:
Lipoproteine
Lipopolizaharide
Acizi teichoici
Sulfolipide
Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
Fimbriilor
Capsulei
Pililor sexuali
Flagelilor
Granulaţiilor de volutină
Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
Biologică
Biofizică
Fizică
Chimică
Biochimică
Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
Specia
Genul
Familia
Ordinul
Clasa
Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi:
Origine comună
Adaptate la un habitat anumit
Aparat genetic cromozomial identic
Elemente genetice plasmidice identice
Metabolism similar
Se divid într-un singur plan următorii coci:
Micrococcus
Diploccus
Tetracoccus
Streptococcus
Sarcina
Se divid în câteva planuri :
Diplococcus
Staphylococcus
Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
Se divid într-un singur plan
Se divid în câteva planuri
Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
Se aranjează în grămezi
Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
Se aranjează în grămezi neregulate
Către formele alungite de microorganisme se referă:
Bacterium
Mycoplasma
Bacillus
Rickettsia
Clostridium
La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
Hematoxilina
Fucsina
Tionina
Violetul de genţiană
Pentru celulele eucariote este caracteristic:
Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
Au membrană nucleară
Conţin mezosomi
Conţin reticul endoplasmatic
Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
