În timpul sincopei, starea pulsului este următoarea
la artera radială poate fi perceptibil
la artera carotidă nu poate fi perceptibil
la artera radială nu poate fi perceptibil
la artera femurală mereu este perceptibil
la artera carotidă poate fi perceptibil fără greutat
Sincopa dupa micțiune apare, de obicei, la
bolnavii cu glomerulonefrite
bolnavii cu retenție cronică de urină
bolnavii cu fenomene de prostatism
persoanele vârstnice
femeile însărcinate
Notați ce este sincopa
pierderea totală și ireversibilă a cunoștinței
pierderea totală a cunoștinței
pierderea totală și potențial reversibilă a cunoștințe
moarte clinică
moarte biologică
Indicațiile și contraindicațiile cardiostimulării ca tratament al sincopelor de cauze aritmice:
cardiostimularea este indicată pacienților cu boală de nod sinusal, la care se demonstrează că sincopa este datorată pauzelor sinusale (corelație simptome-ECG) fără o cauză corectabilă
cardiostimularea este indicată pacienților cu sincopă și bloc AV de gradul II tip Mobitz II de grad înalt sau cu bloc AV de gradul III
cardiostimularea nu este indicată ca tratament al sincopelor de cauze aritmice
cardiostimularea trebuie luată în considerare în cazul pacienților cu sincopă de cauză neprecizată și boală de nod sinusal cu bradicardie sinusală persistentă asimptomatică
cardiostimularea este contraindicată pacienților cu sincopă de cauză neprecizată, fără dovezi ale unei tulburări de condu
Numiți manifestările clinice ale sincopei cauzate de hipotensiunea ortostatică:
survine la mobilizarea în ortostatism
este consecutivă hipotensiunii datorate începerii administrării sau creșterii dozelor de medicamente hipotensive
survine în ortostatism prelungit, mai ales în localuri aglomerate și supraîncălzite
survine imediat după debutul brusc al unui episod de palpitații
cu istoric îndelungat de sincope recurente
. Selectați manifestările clinice ale sincopei de cauză cardiovasculară:
modificări electrocardiografice sugestive pentru sincopa aritmică
boala Parkinson sau neuropatii vegetative
mobilizarea în ortostatism după efort fizic
boală cardiacă structurală
istoric familial de moarte subită sau canalopatii
Selectați semnele clinice ale sincopei mediate neuronal
survine după efort fizic
lipsa unei boli cardiace
Selectați semnele clinice ale sincopei cauzate de hipotensiunea ortostatică:
survine în timpul mesei sau postprandial
modificări electrocardiografice
în timpul efortului fizic sau în clinostatism
Selectați indicațiile testului de efort în cazul sincopelor:
testul de efort este indicat pacienților care prezintă sincopă în timpul efortului sau la scurt timp după efort
testul de efort este diagnostic atunci când sincopa este reprodusă în timpul efortului sau imediat după efort, în prezența modificărilor ECG sau a hipotensiunii severe
testul de efort este diagnostic atunci când apare bloc AV de gradul II tip Mobitz II sau bloc AV de gradul III în timpul efortului, chiar și în lipsa sincopei
testul de efort este indicat tuturor pacienților cu sincope
testul de efort este contraindicat pacienților cu sincope
Alegeți datele din anamneză care pot sugera o cauză cardiacă a sincopelor și necesită evaluare cardiacă promptă
istoricul familial
o afecțiune cardiacă cunoscută sau suspectată
stimuli: zgomote puternice, teamă, stres emoțional extrem
sincopa în timpul efortului, inclusiv în timpul înotului
sincopa fără prodrom, în clinostatism, în somn sau precedată de durere toracică sau palpitații
Selectați cauza sincopei vasodepresoare (leșinul simplu):
dilatarea bruscă a arteriolelor în mușchi, prăbușirea TA
constricția bruscă a arteriolelor în mușchi
dilatarea bruscă a arteriolelor cerebrale
stopul cardiac
prăbușirea TA
Notaţi semnele ECG suspecte pentru o sincopă cardiacă.
bloc de ramură
bloc AV gr. II Mobitz I
tahicardie sinusală <110 b/minut
WPW
intervalul QT prelungit
Care este cea mai informativă investigație paraclinică pentru stabilirea diagnosticului de valvulopatie reumatismală
electrocardiografia
ecocardiografia
fonocardiografia
CT cordului
RMN a cordului
Ce complicație NU este caracteristică pentru insuficiența mitrală
fibrilația atrială
endocardita infecțioasă
emboliile sistemice
hemoragia gastrică
astmul cardiac
Determinați ce grup de medicamente NU este inclus în tratamentul insuficienței mitrale manifeste
inhibitorii enzimei de conversie
β-blocantele
diureticele
glicozidele cardiace
α-mimeticele
Alegeți cea mai frecventă cauză în dezvoltarea stenozei mitrale la populația din R. Moldova:CS
pneumonia
scarlatina
febra reumatismală acută
lupusul eritematos sistemic
Selectați care este cea mai frecventă dereglare de ritm în stenoza mitrală:
. bradicardia sinusală
extrasistolia ventriculară
fibrilația ventriculară
blocul atrioventricular de gr.II
Notați care este cauza apariției crizelor anginoase tipice în stenoza mitrală:
afluxul sanguin mărit către cord
mărirea bruscă a tensiunii în capilare
stază în circuitul mic
comprimarea arterei coronare stângi de către AS mări
comprimarea arterei coronare drepte de către AD mări
Precizați ce reprezintă sindromul Lutembacher:CS
stenoză mitrală reumatismală plus defect septal ventricular
stenoză mitrală nereumatismală plus defect septal ventricula
stenoză aortică plus defect de sept atrial
stenoză mitrală reumatismală plus defect de sept atrial
stenoză tricuspidiană plus defect de sept ventricula
Stenoza mitrală extrinsecă poate fi întâlnită în
pericardita constrictivă calcară
tromboembolia pulmonară
endocardita la pacienții dializați
cardiomiopatia dilatativă
cardiopatia ischemică
Apreciați cauza insuficienței mitrale
calcificarea și fibrozarea valvei mitrale
ruptura de cuspă mitrală
ruptura de cordaje valvulare
ruptura de mușchi papilari
micșorarea suprafeței orificiului mitral
Numiți modificările aparatului valvular în insuficiența mitrală:
închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea deformării și ratatinării
fuziune comisurală
. îngroșarea și scurtarea chordae tendinae
fuziunea cuspelor
modificări inflamatorii și sclerotice ale inelului mitra
Alegeți modificările auscultative ale cordului în insuficiența mitra
. zgomotul I la apex – clacant
. zgomotul I la apex – diminuat
suflu sistolic la apex
suflu diastolic la apex
suflu diastolic la aortă
Alegeți semnele ECG caracteristice insuficienței mitrale manifest
hipertrofia AS
axa electrică a cordului – orizontală sau deviată spre stânga
hipertrofia VS
fibrilație atrială
hipertrofia AD
Selectați manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență mitrală
. dispnee inspiratorie la efort fizic
palpitații cardiace
accese de astm cardiac
stări sincopale
dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort fizic
Evidențiați modificările patogenetice în stenoza mitrală
îngroșarea și scurtarea chordae tendinae
modificări inflamatorii și sclerotice ale inelului mitral
Alegeți modificările auscultative ale cordului în stenoza mitrală:
zgomotul I la apex – clacant
zgomotul I la apex – diminuat
zgomotul de deschidere a valvei mitrale
Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza mitrală:
. hipertrofia AS
hipertrofia VD
. fibrilație atrială
Alegeți manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză mitrală:
dispnee inspiratorie la efort fizic
dispnee expiratorie în repaus
dureri retrosternale constrictive de lungă durată
Alegeți afirmațiile corecte pentru stenoza mitrală severă:
aria orificiului mitral > de 1,5 cm
aria orificiului mitral < de 1 cm2
aria orificiului mitral este de 1,4 cm2
presiunea medie în AS > 30 mm Hg
presiunea medie în AS este de 20 mm Hg
