Care semn clinic nu este caracteristic în moartea subită cardiacă?
a. moartea naturală
b. moartea de cauză cardiacă
c. pierderea bruscă a stării de conștiență
d. survine în maximum o oră de la debutul simptomelor acute
e. survine timp de două ore de la debutul simptomelor acute
Identificați în definiția morții subite cardiace elementul care nu se succede:
a. prodroamele
b. debutul evenimentului final
c. insuficiența respiratorie
d. stopul cardiac
e. moartea biologică
Selectați pentru moartea biologică afirmația incorectă
a. este o consecință imediată a stopului cardiac
b. reprezintă eșecul resuscitării
c. reprezintă lipsa activității mecanice/electrice a cordului/a sistemului nervos central după resuscitare
d. reprezintă numai lipsa activității mecanice/electrice a cordului după resuscitare
e. apare, de obicei, în câteva minute după stopul cardiac
Alegeți ce este caracteristic pentru simptomele premonitorii în moartea subită cardiacă:
a. adesea lipsesc sau sunt nespecifice
b. adesea sunt bine exprimate și specifice
c. au un debut insidios
d. nu conduc la stop cardiac iminent
e. survin la un interval mai lung de o oră
Selectați afirmația corectă pentru moartea subită cardiacă:
a. constituie aproximativ 60% din totalul deceselor de cauză cardiacă
b. constituie aproximativ 75% din totalul deceselor de cauză cardiacă
c. constituie aproximativ 65% din totalul deceselor de cauză cardiacă
d. constituie aproximativ 50% din totalul deceselor de cauză cardiacă
e. constituie aproximativ 80% din totalul deceselor de cauză cardiacă
Numiți frecvența cazurilor de moarte subită cardiacă în funcție de sex:
a. este mai frecventă la sexul masculin
b. este mai frecventă la sexul feminin
c. are aceeași frecvență la ambele sexe
d. este mai frecventă la populația vârstnică
e. crește progresiv proporția populației tinere care decedează subit
Care afirmație este incorectă pentru moartea subită cardiacă?
a. prevalența pe grupe de vârstă are două vârfuri
b. prevalează în perioada de nou-născut
c. prevalează la populația vârstnică (75-85 de ani)
d. în ultimii ani crește progresiv proporția femeilor care decedează subit
Care factor nu este de risc pentru moartea subită cardiacă ?
a. cardiopatia ischemică
b. hipertensiunea arterială
c. fumatul
d. obezitatea
e. prolapsul de valvă mitrală
Menționați cea mai importantă cauză a morții subite cardiace:
a. cardiomiopatiile
b. bolile cardiace mecanice
c. boala coronariană aterosclerotică
d. anomaliile electrice cardiace
e. bolile cardiace congenitale
Selectați cel mai important predictor al riscului de moarte subită cardiacă:
a. diabetul zaharat
b. alungirea repolarizării ventriculare
c. disfuncția sistolică ventriculară stângă severă (FE<35%)
d. statusul socioeconomic scăzut
e. factorii genetici
Numiți ce relevanță anatomopatologică determină anomaliile electrice (sindromul QT prelungit, sindromul Brugada) la pacienții cu moarte subită cardiacă:
a. zone cicatrizate
b. hipertrofie ventriculară stângă
c. plăci de aterom fisurate
d. cord structural normal
e. trombusuri ocluzive
Selectați afirmația incorectă în cazul asocierii diabetului zaharat cu moartea subită cardiacă:
a. prezența unor forme accelerate de ateroscleroză
b. creșterea trombogenicității
c. cardiomiopatia diabetică
d. intervalul QT prelungit la pacienții diabetici
Notați care antiaritmice pot fi utilizate pentru prevenirea pe termen lung a morții subite cardiace:
a. chinidina
b. disopiramida
c. propafenona
d. amiodarona
e. flecainida
Selectați la care categorie de bolnavi sunt eficace ß-blocantele în prevenirea morții subite:
a. tineri
b. vârstnici
c. după infarctul miocardic
d. cu endocardită infecțioasă
e. cu sindromul WPW
Notați care este cea mai superioară metodă pentru evaluarea eficienței terapiei antiaritmice:
a. ECG în 12 derivații
b. ECG Holter
c. EcoCG
d. coronaroangiografia
e. rezonanța magnetică cu pozitroni
Evidențiați cauza nonaritmică a apariției morții subite cardiace:
a. tahicardia ventriculară
b. disociația electro-mecanică
c. asistolia
d. bradiaritmiile
e. fibrilația ventriculară
Selectați ce nu este caracteristic pentru testele de efort în moartea subită cardiacă:
a. sunt teste invazive
b. sunt utile pentru stratificarea prognosticului bolnavilor
c. evaluează capacitatea funcțională
d. identifică aritmia ventriculară
e. sunt utile pentru ghidarea atitudinii terapeutice
Care din cele enumerate nu sunt elemente-cheie în stabilirea diagnosticului de moarte subită cardiacă?
a. caracterul traumatic
b. caracterul natural (netraumatic)
c. rapid (maximum 1 oră)
d. insidios
e. neașteptat (subit)
Selectați care tahiaritmii ventriculare maligne pot produce moarte subită cardiacă:
a. disociație electro-mecanică
b. fibrilație ventriculară
c. ritm idioventricular
d. bradicardie
e. tahicardie ventriculară susținută
Numiți patologiile ce pot cauza moartea subită cardiacă:
a. cardiomiopatia hipertrofică
b. cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept
c. sindromul Brugada
d. punțile miocardice
e. stenoza aortică
Menționați mecanismele prin care leziunile aterosclerotice coronariene determină instabilitate electrică, tahiaritmii ventriculare maligne și moarte subită cardiacă:
a. transformarea unei plăci aterosclerotice stabile în placă activă instabilă, care conduce la ischemie acută sau subacută cu producerea anomaliilor electrice la nivelul miocardului
b. creșterea consumului de oxigen în prezența unor stenoze coronariene semnificative
c. prezența cicatricelor postinfarct miocardic la apariția unor circuite de reintrare
d. remodelarea ventriculară din boala cardiacă ischemică cu disfuncție ventriculară stângă progresivă, cu activarea căilor neurohormonale din insuficiența cardiacă
e. afectarea difuză a miocardului, modulată de anomalii metabolice (anoxie, acidoză, șoc, insuficiență renală)
Enumerați cele trei clase de moarte subită cardiacă după Hinkle:
a. moartea subită aritmogenă
b. apariția ectopiilor ventriculare
c. moartea subita cu insuficiență circulatorie
d. moartea subită fără precizarea cauzei
e. instalarea stopului cardiac
Enumerați ce modificări anatomopatologice determinate de boala cardiacă ischemică pot fi identificate la pacienții cu moarte subită cardiacă:
Indicați simptomele prodromale prezente în moartea subită cardiacă:
a. durere toracică
b. dispnee
c. fatigabilitate
d. palpitații
e. sincopă
Selectați afirmațiile corecte referitor la debutul evenimentului final în moartea subită cardiacă:
a. instalarea unui episod ischemic acut
b. modificări lente în statusul clinic al pacientului
c. modificări dinamice în activitatea electrică a cordului (creșterea frecvenței cardiace, apariția ectopiilor ventriculare)
d. apariția aritmiilor ventriculare maligne
Notați semnele ce caracterizează stopul cardiac:
a. oprirea bruscă a funcției de pompă, care conduce rapid la moarte
b. pierderea stării de conștiență ca urmare a reducerii debitului cerebral
c. pierderea circulației efective
d. hipertensiune
e. presincopă
Selectați în care intervale de timp apar leziunile cerebrale ireversibile:
a. după 4-6 minute de la oprirea circulației cerebrale în lipsa oricărei intervenții
b. după aproximativ 8 min., dacă sunt aplicate măsuri bazale de susținere a vieții
c. după aproximativ 16 min., dacă sunt aplicate măsuri avansate conform protocolului de resuscitare
d. după 20 minute de la oprirea circulației cerebrale în lipsa oricărei intervenții
e. după aproximativ 20 min., dacă sunt aplicate măsuri bazale de susținere a vieții
Enumerați semnele clinice caracteristice morții cardiace subite:
a. oprirea gradată a respirației – „semnul oglinzii”
b. lipsa pulsului la vasele mari (carotide)
c. midriază (2-3 minute)
d. pierderea cunoștinței
e. dispnee
Selectați cauzele cardiace ale morții subite la copii:
a. fibrilație ventriculară idiopatică
b. sindromul intervalului QT congenital
c. hemoragiile
d. miocardita
e. accesul de astm bronșic
Enumerați cauzele noncardiace ale morții subite la copii:
d. intoxicațiile
Notați metodele neinvazive de evaluare a pacienților cu risc de moarte subită cardiacă:
a. teste elecrofiziologice
b. EcoCG Doppler
c. ECG
d. CT cordului
e. cateterizare cardiacă
Notați metodele invazive de evaluare a pacienților cu risc de moarte subită cardiacă:
c. coronarografie
d. stimulare programată
Selectați ce modificări poate înregistra electrocardiograma de suprafață la pacienții cu risc crescut de moarte subită cardiacă:
a. modificări ischemice
b. hipertrofie ventriculară dreaptă
c. sindromul intervalului QT lung
d. sindromul Brugada
e. modificări asociate cu anomalii ale electroliților serici
Enumerați datele relevante depistate prin EcoCG Doppler la pacienții cu risc sporit de moarte cardiacă subită:
a. fracția de ejecție < de 30-35%
b. sechele postinfarct
c. alternanța undei T
d. valvulopatii
e. boli congenitale
Enumerați în care cazuri este utilă monitorizarea ECG Holter pentru pacienții cu risc dovedit de moarte subită cardiacă:
a. în evaluarea tahiaritmiilor ventriculare
b. în alterarea funcției ventriculare stângi
c. un răspuns anormal al tensiunii arteriale la efort poate identifica pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică
d. în evaluarea bradiaritmiilor ventriculare
e. în sincope
Enumerați în care cazuri este util testul ECG de efort pentru pacienții cu risc crescut de moarte subită cardiacă:
e. în identificarea tahicardiei ventriculare polimorfe catecolaminergice
Selectați ce investigații vor efectua supraviețuitorii morții cardiace subite:
a. Holter-Monitoring
c. coronarografia
d. testul ECG de efort
e. teste biologice (hipokaliemie, acidoză metabolică, creșterea nivelului enzimelor de necroză miocardică).
Selectați cazurile în care se efectuează stimularea electrofiziologică:
a. cardiopatie ischemică
b. cardiomiopatii
c. bradiaritmii
d. supraviețuire după moarte subită
e. sincope
Selectați afirmațiile corecte referitor la resuscitarea cardiacă:
a. asigură suportul bazal al vieții (BLS – basic life support)
b. asigură suportul avansat al vieții (ALS – advanced life support)
c. include folosirea unui defibrilator extern automat
d. începutul manevrelor de resuscitare cardiopulmonară
e. resuscitarea trebuie inițiată de specialiști
Suportul bazal al vieții (BLS) include:
a. verificarea stării de conștiență a victimei
b. telefon la serviciul de urgență
c. deschiderea căilor respiratorii, verificarea respirației
d. verificarea pulsului (doar personalul medical)
e. stop cardiac >5 minute, cu martori, defibrilator extern automat disponibil
Selectați afirmațiile corecte referitor la masajul cardiac extern:
a. compresiile eficiente, susținute (fără pauză)
b. decompresiile complete
c. compresiile se efectuează cu o frecvență de 50/min
d. compresiile se efectuează cu o frecvență de 100/min
e. compresii în jumătatea inferioară a sternului, ca să-l deprime cu 4-5 cm
Notați ce include suportul avansat al vieții (ALS):
a. resuscitarea cardiopulmonară (cicluri de 30 compresii:2 ventilații sau 100 compresii/min și 8-10 ventilații/min)
b. atașare defibrilator
c. administrare de vasopresoare (adrenalină, vasopresină, înainte/ după șoc)
d. administrare de antiaritmice: amiodaronă, lidocaină, sulfat de Mg (în torsada vârfurilor)
e. este posibilă administrarea endotraheală
În care situații este util defibrilatorul implantabil?
a. stop cardiac resuscitat
b. tahicardie ventriculară susținută (TVS) documentată
c. boală cardiacă structurală și TVS spontană
d. disfuncție de ventricul stâng semnificativă și sincopă neexplicată
e. sindrom WPW
Ce prevede prevenirea primară nonfarmacologică a morții subite cardiace?
a. schimbarea modului de viață
b. controlul riguros al factorilor de risc ai aterosclerozei
c. reducerea efortului fizic
d. administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
e. administrarea statinelor și betablocantelor
Ce prevede prevenirea primară farmacologică a morții subite cardiace?
a. administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
b. administrarea statinelor
c. administrarea antiaritmicelor
d. administrarea betablocantelor
e. administrarea blocantelor receptorilor de aldosteron
Enumerați cauzele cardiace ale morții subite la copii:
b. sindrom QT congenital
c. hemoragii
d. intoxicații
e. acces de astm bronșic
Enumerați date relevante depistate prin EcoCG Doppler la pacienții cu risc sporit de moarte cardiacă subită:
a. fracția de ejecție > 30-35%
Selectați cazurile în care nu este utilă monitorizarea ECG Holter pentru pacienții cu risc dovedit de moarte subită cardiac:
b. în alterarea funcției ventriculului stâng
Selectați cazurile în care nu este util testul ECG de efort pentru pacienții cu risc înalt de moarte subită cardiacă:
e. identifică tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminergică
Ce nu prevede prevenirea primară nonfarmacologică a morții subite cardiace?
