Tipul III de fracturi deschise după Gustillo-Andersen include subtipuri:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] C
d) [ ] D
) [ ] E
Pentru fracturile deschise de tipul II după Gustillio-Andersen mărimea plăgii sete de :
a) [ ] până la 1 см
b) [ ] mai mult de 1 см
c) [ ] de până la 5 см
d) [ ] mai mult de 7 см
e) [ ] mărimea plăgii nu are nici un rol
0 În ce tip de fracturi deschise după clasificarea Gustillio-Andersen este inclusă leziunea vaselor sanguine magistrale:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III A
d) [ ] III B
e) [ ] III C
În clasificarea Muller a fracturilor deschise secundar sunt incluse în tipul :
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V
Indicați caracteristicele fracturii deschise de tipul III după Muller :
a) [ ] plagă contuzionată de până la 2 см
b) [ ] plaga până la 5 см cu mărginile contuzionate
c) [ ] plaga mai mare de 5 см cu mărginile parțial devitalizate
d) [ ] plaga mai mare de 10 см cu mărginile parțial devitalizate
e) [ ] plagă imensă cu defect tegumentar primar -------------------------------------------------------
Primul ajutor medical în fractura deschisă include :
a) [ ] anestezia locului fracturii
b) [ ] hemostaza provizorie
c) [ ] pansament aseptic
d) [ ] imobilizarea de transport
e) [ ] administrarea antibioticelor de spectru larg
Tuberculoza osteoarticulară este cauzată de :
a) [ ] bacteroizi
b) [ ] micobacterium tuberculosis (tip uman)
c) [ ] micobacterium africanum (tip intermediar)
d) [ ] micobacterium bovis (tip bovin)
e) [ ] entrococi
Indicați cele mai răspândite forme de tuberculoză :
a) [ ] renală
b) [ ] dermală
c) [ ] pulmonară
d) [ ] osteo-articulară
e) [ ] tendinoasă
Focare de distrucție în tuberculoză poate fi ca:
a) [ ] spondilita
b) [ ] artrita
c) [ ] trohantereita
d) [ ] miozita
e) [ ] nevrita
Patogeneza dezvoltării formei osteoarticulare a tuberculozei se caracterizeză prin :
a) [ ] cefalee
b) [ ] schimbări distrofice de mirocirculație sangvină
c) [ ] febră de până la 40
d) [ ] osteporoză
e) [ ] atrofie musculară
0 În tuberculoza osteoarticulară (după П.Корневу, 1961) deosebim următoarele faze de evoluție a procesului patologic :
a) [ ] podartritică
b) [ ] artritică
c)[ ] preartritică
d) [ ] supraartritică
e) [ ] postartritică
Indicați perioadele clinice de evoluție a tuberculozei osteoarticulare:
a) [ ] perioada de progres a maladiei
b) [ ] perioada de reparație sau involuție
c) [ ] perioada de debut
d) [ ] perioada acută
e) [ ] perioada de stare
0 Calea de răspândire a procesului specific în țesuturile moi duce la formarea:
a) [ ] abcesului rece
b) [ ] fistulei
c) [ ] cavității cavernoase
d) [ ] leziunii la distanță
e) [ ] osteomielite
10 În abcesul rece se depistează:
a) [ ] țesutul granular
b) [ ] puroi
c) [ ] mase necrotizate
d) [ ] mase cazeinice
e) [ ] țesutul muscular
10 Semnele de bază în diagnosticarea precoce a tuberculozei osteoarticulare sunt:
a) [ ] schimbări a pielei
b) [ ] deformități a scheletuluim osos
c) [ ] dereglarea ținutei
d) [ ] atrofia musculară
e) [ ] schimbări psihice
10 Ce probe sunt indicate pentru diagnosticarea tuberculozei osteoarticulare:
a) [ ] Kornev (1961)
b) [ ] Alexandrov (1964)
c) [ ] Pirche (1907)
d) [ ] Mantu (1910)
e) [ ] Belendir (1962)
10 Indicați semnele rentgenologice în diagnosticarea tuberculozei osteoarticulare:
a) [ ] osteoporoză
b) [ ] polichistoz
c) [ ] mărginile focarului sclerozate, conturile delimitate
d) [ ] sechestre
e) [ ] sectoare de calcificate
10 Diagnosticul diferenciat în tuberculoza osteoarticulară e necesar de efectuat cu:
a) [ ] formele atipice de osteomielită
b) [ ] tumori primare sau metastatice
c) [ ] artroza deformantă
d) [ ] diabetul zaharat
e) [ ] artrita reumatoidă
10 Indicați metodele de tratament a tuberculozei osteoarticulare:
a) [ ] medicamentoasă
b) [ ] ortopedică
c) [ ] chirurgicală
d) [ ] balneo-sanatorial
e) [ ] fizio-terapeutic
10 Tumorile osoase mai frecvent se întâlnesc la vârsta de:
a) [ ] 50-60 ani
b) [ ] 70-80 ani
c) [ ] 1-10 ani
d) [ ] 11-20 ani
e) [ ] 21-40 ani
10 Cele mai utilizate clasificări a tumorilor osoase sunt:
a) [ ] Vinogradovа
b) [ ] Lihtenshtein
c) [ ] Volcov
d) [ ] Lagunov
e) [ ] Shaiovici
10 Indicați cele mai informative și accesibile metode de diagnostic a tumorilor osoase:
a) [ ] tomografia computerizată
b) [ ] rezonanța magnito-nucleară
c) [ ] biopsia
d) [ ] rentgenografia de bază în două incidențe
e) [ ] examenul clinic
10 Tumorile maligne osoase mai frecvent dau metastaze în:
a) [ ] pulmoni
b) [ ] creer
c) [ ] ficat
d) [ ] rinichi
e) [ ] coloana vertebrală
Indicați semnele precoce în tumorile benigne osoase:
a) [ ] dureri permanente acute
b) [ ] discomfort local
c) [ ] edem local
d) [ ] fractură patologică
e) [ ] dureri nocturne
Semnele precoce ale tumorilor maligne sunt:
a) [ ] dureri acute locale, prioritar nocturne
b) [ ] fracturi patologice
c) [ ] anemia
d) [ ] inapetență
e) [ ] discomfort local
În ce termen după debut tumorii maligne, focarul poate fi depistat rentgenologic ?
a) [ ] imediat
b) [ ] peste 2 săptămâni
c) [ ] peste 2 luni
d) [ ] peste 5 săptămâni
e) [ ] peste 6 săptămâni
Metodele cele mai informative în tumorile maligne până la apariția semnele rentgenologice sunt:
a) [ ] analizele clinice a sângelui
b) [ ] biopsia
c) [ ] termografia
d) [ ] tomografia computerizată
e) [ ] investigații radionucleidice
Osteoma este produs din țesut:
a) [ ] osos
b) [ ] cartilaginos
c) [ ] vascular
d) [ ] nervos
e) [ ] adipos
Hondrom este produs din țesut:
Osteosarcoma este produsă din țesut:
Indicați tumorile osoase benigne:
a) [ ] osteoma, osteoid-osteoma
b) [ ] expostoza osteocartilaginoasă, chist solitar osos
c) [ ] osteosarcoma, hondrosarcoma
d) [ ] hondroma, mezenhimoma
e) [ ] histioțitoz
Indicați tumorile maligne osoase:
Hondrosarcoma este produs din țesut:
Indicați procesele patologice comune, caracteristice pentru șocul traumatic și șocului de altă etiologie:
a) [ ] dereglări de metabolizm și de microcirculație în țesuturi
b) [ ] decompensarea funcției organelor vitale
c) [ ] pierderea cunoștinței
d) [ ] agravarea progresivă a pacientului în dinamică
e) [ ] transpirație rece
Indicați factorii etiologici de bază a șocului traumatic:
a) [ ] hipotermia
b) [ ] hemoragia
c) [ ] insuficiența respiratorie acută
d) [ ] factorul neuroreflectoric
e) [ ] intoxicarea microbiană endogenă
Hipovolemie în șocul traumatic este cauzat de:
a) [ ] centralizarea circulației
b) [ ] hemoragii în focarele fracturii
c) [ ] deponerea generalizată a sângelui
d) [ ] extravazarea plasmei din patul vascular
e) [ ] poliurie
Indicați fazele șocului traumatic:
a) [ ] faza inițială
b) [ ] faza erectilă
c) [ ] faza intermediară
d) [ ] faza torpidă
e) [ ] faza tardivă
Indicați semnele caracteristice pentru faza erectilă a șocului traumatic:
a) [ ] conștiența păstrată și excitare motoră, verbală
b) [ ] apatia, indiferența, adinamia
c) [ ] TA în normă sau ridicată
d) [ ] hiperreflexia, hipertonus muscular
e) [ ] TA scăzută
Ce leziuni asociate pot fi la pacientul cu leziunea aparatului locomotor, în șoc în prima fază, inconștient cu bradicardie și hipotonie de durată:
a) [ ] cu leziunen organeelor cavității abdominale
b) [ ] cu leziuni cranio-cerebrale
c) [ ] cu leziunile organelor cutiei toracice
d) [ ] cu leziunea organelor mediastinale
e) [ ] cu maladia actinică
Indicați câte grade are primei faze a șocului traumatic:
a) [ ] una
b) [ ] două
c) [ ] trei
d) [ ] patru
e) [ ] nu are grade
Indicați câte grade are faza a doua a șocului traumatic:
0 Care sunt indicii hemodinamici în șocul traumatic de gradul I:
a) [ ] TA scăzută până la 110, tahicardie până la 100 bătăi pe1 min
b) [ ] TA scâzută până la 100, tahicardie până la 100 bătăi pe 1 min
c) [ ] hipotonie sistolică până la 70 мм Hg., tahicardie 100-120 bâtâi/min
d) [ ] hipotonie sistolică 50-70 мм Hg., tahicardie mai mult de 130 bătăi/min
e) [ ] TА și pulsul nu sunt modificate
