Dereglările laturilor triunghiului Hunter – Nelaton are loc în luxațiile de:
Antebraț
Braț
Femur
Gambă
Claviculă
În reducerea luxației de humerus se utilizează metodele:
Hipocrat
Mothes
Hughston
«crenguță verde»
Iumașev
Numiți tipurile luxațiilor de femur:
Anterioare
Posterioare
Centrale
Periferice
Intermediare
În luxațiile de gambă pot surveni următoarele complicații:
Leziunea m. cvadriceps
Leziunea a. poplitea
Leziunea n. femuralis
Leziunea tendonului ahile
Leziunea nervului peroneu comun
Durata imobilizării după reducerea de humerus este de:
Până la1 zi
Până la3 zile
Până la1 săptămână
Până la 2 săptămâni
Până la 3 săptămâni
Luxații pot fi:
Contagioase
Congenitale
Traumatice
Oncologice
Metabolice
Pentru luxația extremității acromiale de claviculă e caracteristic:
Proemenmarea cu fenomenul «scăriței»
«clapei de pian»
«mâinii de jurist»
«sertărașului anterior»
«sertărașului posterior»
Membrul luxat poate fi:
Mai scurt
Hipermobil
Cu rezistență elastică la mișcări pasive
Hipomobil
Funcțional
Numiț semnele caracteristice pentru luxația de humerus:
Deformitatea în «epolet»
«Sertărașul anterior»
«Sertărașul posterior»
Semnul pozitiv Ortolani ne comunică prezența la nounăscut a patologiei ?
Displazia coxofemurală
Luxația congeniutală de femur
Instabilitatea în articulația coxofemurală
Coxa valga
Coxa vara
Care scheme de citire a R-gramelor în displazia coxofemurală sunt mai frecvent utilizate?
Ombredan
Putti
Hilgenruner
Reinberg
Rădulescu
Ce semne R-logice sunt caracteristice pentru displazia de șold ?
Deformitatea capului femural
Lateralizarea femuruluiu
Mărirea unghiului acetabular
Micșorarea unghiului acetabular
Întârzierea apariției nucleelor de osificare
Indicați semnele caracteristice pentru luxația congenitală de femur...
Abducție totală în articulația coxofemurală
Limitarea abducției în articulația coxofemurală
Plicilor cutanate partea medială a coapse asimetrice
Plicile cutanate partea medială a coapsei simetrice
Rotația externă exagerată
La ce vrstă se începe tratamentu luxației congenitale de femur?
Imediat la diagnosticare
După dispariția hipertonusului muscular fiziologic
De la vârsta de 1 lună
De la vârsta de 3 luni
De la vârsta de 6 luni
La cine mai frecvent apare torticolisul muscular congenital
La copii născuți prematur
La copii născuți în termen fiziologic
La copii născuți în prezentare pelvină
La copii născuți în prezentare cefalică
La copii cu traumatuzarea mușchiului sterno-cleido-mastoid
La ce vârsă se începe tratamentul torticolisului muscular congenital?
Imediat la diagnosticarea patologiei
După dispariția tonusului fiziologic
De la ce vârsta apar semnele vizibile a torticolisului muscular congenital ?
Primele 7 - 10 zile după naștere
La a 2 – 3 săptămână
De la 1 lună
De la 3 luni
Imediat la naștere
Indicații metodele cele mai frecvent utilizate în tratamentul luxația congenitală de femur .
Masaj a mușchilor fesieri și ai coapse
Kinetoterape
Abducția membrului pelvin cu diferite dispozitive
Adducția membrului pelvin cu diferite dispozitive
Rotația internă cu diferite dispozitive
Indicați metoda cea mai folosită în tratamentul luxației congenitale de femur la copiii cu vârsta de 1 – 2 ani
Reducerea unimomentală a luxației de femur și aplicarea aparatului ghipsat
Tracție continuă cu scop de reducere traptată a luxației de femur
Reducere deschisă a luxației de femur
Reducerea treptată a luxație de femur și aplicarea aparatului ghipsat după Zelenin
Reducerea treptată a luxației de femur și aplicarea dispozitivului de abducere a femurului
Până la ce vârstă este indicat tratament ortopedic al luxației congenitale de femur ?
Până la 6 ani
Până la 1 an
Până la 2 ani
Până la 3 ani
Până la 4 ani
Indicații cauzele de bază în etiologia piciorului strâmb congenital .
Traumatismul în timpul gravidității
Traumatismul în timpul nașterii
Displazia aparatului capsulo-ligamentar
Infecția virală în timpul gravidității
Infecția bacteriană ăn timpul gravidității
În termenul fracturilor închise este inclus:
Dereglarea vascularizării sectorale a osului
Întreruperea integrității totale a osului
Întreruperea parțială a osului
Dreglări metabolice a osului
Dereglarea lungimei osului (scurtarea)
Fractură patologică poate fi
A osului sănătos
În tomorile osoase
De la suprasolicitare
Pe fon de osteomielită
A osului care a mai fost fracturat anterior
Indicații mecanismele de producere a fracturilor:
Consecutivi
Direct
Treptat
Indirect
La distanță
În dependență de planul fracturii și numărul de fragmente fracturile pot fi :
Simple cu două fragmente
Oblice cu 3 – 4 fragmente
Cominutive cu multe fragmente
Transversale cu un fragment
Spiraloide cu 4-5 fragmente
Indicați caracteristicele fracturi cu două fragmente după planul fracturii :
Transversale
Oblice
Tasate
Spiraloide
cu deplasarea fragmentelor
Fracturile cu mai multe fragmente poate fi :
Mai multor oase
În tip de "aripa de fluture"
Tip cu două sau trei focare
Cominutivă
Cu amputarea segmentului
Osul tubular lung este alcătuit din :
o epifiză, o diafiză, o metafiză
o epifiză, două diafize, e metafiză
două epifize, două diafize, două metafize
două epifize, două metafize, o diafiză
două epifize, o metafiză, o diafiză
După clasificarea AО fiecare os tubular condiționat este împărțit în:
două metafize și o diafiză
o diafiză, о metafiză, o epifiză
în treimea proximală, treimea medie, treimea distală
două metafize, două epifize, o diafiză
în un segment integru
După clasificarea AO fracturile se împart în:
grupe
tipuri
forme
subgrupe
clase
După clasificarea AO osul tubular lung condiționat se divizează în:
2 segmente
3 segmente
4 segmente
5 segmente
nu se divizează
După AO fiecare segment al osului tubular lung poate include fracturi în număr de:
9 fracturi
18 fracturi
24 fracturi
27 fracturi
34 fracturi
Numiți semnele probabile în clinica fracturelor:
dureri
crepitația osoasă
edem a țesuturilor moi
eximoză
dereglarea funcției
Semnele de certitudine în clinica fracturilor:
mișcări patologice
crepitație osoasă
deformitatea segmentului
date R-logice
Procesul de consolidare morfologic decurge după :
2 faze
3 faze
4 faze
5 faze
6 faze
Primul ajutor medical în fracturi include :
Evacuarea bolnavului
Administrarea analgeticilor
Imobilizarea de transport
După indicații urgente repoziția fragmentelor la locul accidentului
Primul ajutor medical nu este obligatoriu
Osteosinteza internă poate fi:
Fixatorul Ilizarov
Centromedulară
Periostală
Corticală
Aparat ghipsat
Indicaț sinonimele Crush - syndrom:
syndrom necrotic
syndrom Bywaters
contuzia traumatică a țesuturilor moi
Toxicoză traumatică
syndromul de compresie îndelungată
Indicați factorii care influențează la evoluția Crush - syndromului:
durata de compresie
anatomia regiunii comprimate a membrului
temperatura mediului ambiant
poziția membrului comprimat
nic un factor din cei enumerați
Numiți factorii de bază în patogeneza Crush - syndrom:
factorul neuro-reflector
disproteinemia
toxicoza traumatică
plasmoreia
voma
Indicați factorii de intoxicare care influențează în prima perioadă a Crush-syndromului:
uremia
metaboliți biologic activi din țesuturile strivite
hipercalciemia, hiperfosfatemia
produsele de necroză din țesuturile strivite
hipervolemia
Numiți prima perioadă a Crush-syndromului :
perioada dereglărilor hemodinamice acute
Perioada precoce a Crush - syndromului
Perioada acută
Perioada de compresie a țesuturilor
toate denumirile sunt corecte