CM 24. Metoda de tratament a malformațiilor arterio-venoase în zone elocvente:
a) excizia microchirurgicală
b) radioterapia
c) doar cliparea venei emergente
d) tratament endovascular prin embolizare
e) conservator
CM 25. Criteriile care apreciază indicaţiile către diverse metode chirurgicale a malformațiilor arteriovenoase:
a) debutul clinic
b) starea pacientului
c) dimensiunile şi localizarea
d) vascularizarea şi drenarea
e) colateralele arteriale
CM 26. Asigurarea circulaţiei arteriale cerebrale:
a) arterele carotide
b) arterele jugulare
c) arterele femurale
d) arterele vertebrale
e) arterele subclave
CM 27. Factorii de risc a ictusului ischemic la adulți:
a) boala coronariană
b) hipertensiune arterială
c) diabetul zaharat
d) fibrilația atrială
e) traumatism în timpul nașterii
cm 28. Hematomul intracerebral spontan se manifestă de obicei prin:
a) tulburări de conștiență
b) semne meningiene
c) hemipareză controlaterală
d) polineuropatie periferică
e) migrenă
CM 29. Etiologia hematoamelor intracerebrale non-traumatice:
a) cavernomul intracerebral
b) anevrismele saculare
c) meningita aseptică
d) boala autoimună
e) hidrocefalia
CM 30. Tratamentul chirurgical al infarctului cerebral:
a) trombectomie mecanică
b) anastomoza Bonnet
c) anastomoze prin by-pass low-flow
d) radioterapia fracționată
e) hemicraniectomia decompresivă
CS 1. Abces - este o colecție purulentă în:
a) parenhim cerebral
b) spațiu epidural
c) spațiu subdural
d) țesut osos
e) a, c
CS 2. Empiem - este o colecție purulentă în:
e) b, c
CM 3. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi incluse în categoria supuraţiile chirurgicalE endocraniene (SCE):
abces
parotită
empiem
bursită
carbuncul
CS 4. Abcese primare sânt următoare:
adiacente
metastatice
posttraumatice
neindeficate
toate
CS 5. Abcese secundare sânt următoare:
A adiacente
B metastatice
C posttraumatice
D neindeficate
a, b, d
CM 6. Cel mai mare grup din abcese adiacente la copii este:
rinogene
otogene
oftalmogene
sinusogene
odontogene
CS 7. Cel mai mare grup din abcese adiacente la maturi este:
CM 8. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE:
a) pansinusita purulentă
b) ulcerul cronic gastroduodenal
c) otita medie purulentă
d) erizipeloidul
e) pleurita purulentă
CS 9. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea unei SCE:
a) prin continuitate
b) pe cale sanguină
c) infectarea directă a parenchimului cerebral
d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
e) toate corecte
CS 10. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului adiacent:
CS 11. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului metastatic:
CS 12. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului neidentificat:
b) pe cale sanguinâ
d) prin continuitate şi pe cale sanguină
CS 13. Morfopatologic sunt descrise IV stadii de evoluţie a abcesului cerebral, cu excepţia:
a) abces extradural
b) encefalită presupurativă
c) abces colectat (confluent)
d) encefalită supurativă (abces necolectat)
e) abces incapsulat
CS 14. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE posttraumatice:
b) infectarea directă a parenchimului cerebral
d) blefarită
CS 15. Durata formării capsulei abcesului este de:
a) 1.5-2.5 luni
b) 2 săptămâni
c) 7 zile
d) 3 zile
e) 3-4 săptămâni
CM 16. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE adiacente:
CM 17. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE metastatice:
a) vicii cardiace cu șunt dreapta-stânga
d) flegmon femoral
CM 18. Care din SCE pot fi numite adiacente:
a) abces intracerebral parietal parasagital
b) abces temporal bazal intracerebral
c) osteomielită craniană posttraumatică
d) abces de unghi pontocerebelos
e) abces intracerebral frontal bazal
CM 19. Care din abcesele indicate mai jos se includ în abcese cerebrale metastatice:
a) abces de emisferă cerebeloasă
b) abces de unghi pontocerebelos
c) abces parietal parasagital
d) abces temporal bazal
e) abces occipito-parietal parasagital
cm 20. Patognomic pentru clinica abcesului intracerebral este „triada Bergman „:
a) sindrom de hipotensiune intracraniană
b) sindrom de hipertensiune intracraniană
c) sindrom infecţios
d) sindrom alternant Weber
e) sindrom neurologic de focar
CM 21. Care metode de diagnostic au o valoare informativă majoră in evidenţierea abceselor cerebrale:
a) craniografia
b) examenul oftalmologic
c) echoencefalografia
d) CT-scan craniocerebrală
e) RMN cerebrală
cm 22. La CT cerebral abscesul prezintă o formațiune:
a) hipodensă
b) hiperdensă
c) bine delimitată hipodensă
d) în mijloc hipodensă, înconjurată cu zona hiperdensă
CS 23. Examinarea prin RMN permite a depista abcesul la:
a) baza craniului
b) nuclee subcorticale
c) truchiul cerebral
d) diferencia de neoplazme
e) toate
CM 24. Metodele chirurgicale de tratament al abcesului cerebral:
a) trepanarea osteoclastică decompresivă
b) puncţia abcesului urmată de aspirare
c) drenajul abcesului
d) ablaţia abcesului (cu exereza capsulei)
e) ventriculodrenare
CM 25. Complicaţiile postoperatorii ale SCE sunt:
a) meningoencefalita postoperatorie
b) edemul cerebral
c) hipoacuzia bilaterală
d) recidivă de SCE
e) tuberculoamele
CS 26. Care abcese se situează pe primul loc după distribuţia intre aceste grupe :
a) abcese cu germeni neidentificaţi
b) abcese provocate de Echerihia Coli
c) abcese monomicrobiene
d) abcese polimicrobiene
e) abcese cu culturi sterile
CM 27. Agenţii etiologici microbieni principali în provocarea abceselor cerebrale sunt:
stafilococul
streptococul
B.Koch
B.proteus
pneumococul
CM 2 Traumatisme fără afectarea funcţiei medulei spinale sunt următoarele, cu excepţia:
A contuzia coloanei vertebrale
B luxaţii vertebrale
C fracturi de apofize spinoase
D fracturi mielice de corp vertebral
E contuzia medulei spinale
CM 3 Complicaţii precoce ale lezunilor vertebro-medulare sunt:
A epidurita purulentă
B hematomielia
C meningomielita purulentă
D abces al medulei spinale
E toate corecte
cs 4 Sindromul dereglărilor de sensibilitate în cazul afectării caudei equina include:
A hipestezie conductorie
B hiperestezie radiculară în extremităţile inferioare
C hipestezie anogenitală "în şa"
D hipestezii segmentare tip disociat
CM 5 Pentru afectarea segmentelor lombare superioare (LI-LIII) este caracteristic:
A pareză periferică a m. ilio-psoas, quadriceps
B lipsa reflexului cremasterian
C pareză centrală a m. ilio-psoas, quadriceps
D pareză centrală a muşchilor gambei
E pareză periferică a muşchilor gambei
CM 6 Despre întreruperea anatomică a medulei spinale vorbesc:
A lipsa sensibilităţii profunde în articulaţiile proximale ale membrelor
B apariţia precoce a dereglărilor trofice
C erecţie, poluţie
D senzaţii neplăcute în timpul cateterizării vezicii urinare
CM 7 Caractere spondilografice ale unei leziuni vertebro-medulare stabile sunt:
A fracturi izolate a apofizelor spinoase
C fracturi-luxaţii
D fracturi izolate a arcurilor
E subluxaţii
CS 8 Traumatisme vertebro-medulare deschise sunt leziuni cu afectarea:
A integrităţii tegumentelor
B ligamentului galben
C durei mater
D conductibilităţii medulei spinale
E aponeurozei spinale
CS 9 În caz de hematomielie apar :
A dereglări de sensibilitate caracter disociat
B dereglări de sensibilitate tip segmentar
C dereglări de sensibilitate tip conductor
D pareze, paralizii
CM 10 Complicaţii infecţioase tardive ale lezunilor vertebro-medulare sunt:
B epidurita cronică
D arahnoidita
CS 11 Un pacient cu traumatism asociat cranio-cerebral şi vertebro-medular cervical se va transporta în poziţia:
A pe burtă
B pe o parte
C pe spate cu capul rotit lateral
D pe spate cu capul fixat cu saci de nisip
CS 12 În caz de afectare traumatică a intumiscenţei cervicale apar următoarele semne, cu excepţia:
A tetrapareză spastică
B parapareză flască superioară
C parapareză spastică inferioară
D sindrom Horner
E tetrapareză
CS 13 Afectarea traumatică a segmentelor cervicale superioare este sugerată de prezenţa la pacient a:
A tetraplegiei spastice
B tetraanesteziei
C dereglărilor de respiraţie
D hipestezie pe zonele Zelder
CS 14 În caz de comoţie medulară apar urmăroarele semne, cu excepţia:
A pareză tranzitorie
B hipestezie tranzitorie
C sînge în LCR
D dereglări tranzitorii de control sfincterian
E dureri în regiunea afectată
CS 15 Diagnosticul de contuzie medulară va fi stabilit dacă la pacient se determină:
E teste licvoro-dinamice pozitive
CS 17 Dereglările de respiraţie sunt mai pronunţate în caz de afectare la nivelul:
C4
C5
C8
D1
D3
CS 18 Dereglările cardiovasculare sunt mai pronunţate în caz de afectare la nivelul:
D4
D5
D12
CM 19 În caz de afectare unilaterală a măduvei spinării la nivelul D11 se denotă:
A dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul omolateral
B dereglarea sensibilităţii musculo-articulare pe partea afectată
C reguine de hipestezie în formă de panglică de partea afectată
D dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul contralateral
CS 20 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul cervical superior de denotă:
A tetraplegie spastică
B dereglări de respiraţie
C anetezie facială tip disociat
D tetrahipestezie
CS 21 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul toracic NU se de denotă:
A paraplegie inferioară spastică
B paraplegie inferioară flască
C diminuarea reflexelor abdominale
D apariţia reflexelor de apărare
E dereglări sfincteriene
CS 22 Hematomielia traumatică apare cel mai frecvent la nivelul:
cervcal
intumiscenţelor cervicală şi lombară
toracic
lombar
sacral
CS 23 Hemoragia subarahnoidiană la nivel spinal va fi sabilită în baza:
A parezei
B hipotoniei musculare
C singelui în LCR
D semnelor de dereglare a permeabilităţii spaţiuluiu subarahnoidian
E proteinelor în LCR
CS 24 TVM prin flexie NU subînţelege:
A fracturi compresive de corp vertebral
B lezarea LLP
C lezarea LLA
D dislocarea vertebrelor
E fracturi multiple de corpuri vertebrale
CS 25 TVM prin extensie NU subînţelege:
CS 26 Imobilizarea unui pacient cu TVM cervical NU subînţelege:
A utilizarea atelelor
B poziţie ventrală
C poziţie dorsală
D utilzarea pungilor cu nisip
C utilizarea cervicostatului
CS 1 Care radiculi formează plexul brahial:
A C3-C5
B C5-Th1
C C7-Th1
D C8-Th2
E nici un răspuns corect
CS 2 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar lateral:
radial
median
ulnar
musculo-cutaneu
toţi cei enumăraţi
CM 3 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar medial:
axilar
femoral
CM 4 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar posterior:
subscapular
intercostal
CS 5 Ce structuri nervoase suferă în caz de plexopatie brahială Duchene-Erb:
A radiculele C5-C6
B radiculele C8-Th2
C fasciculele primare
D fasciculele secundare
CS 6 Plexopatia de tip Dejerine-Klumpke se dezvoltă la lezarea:
A radiculelor C6-C8
B radiculelor C8-Th1
C fasciculelor primare
D fasciculelor secundare
CS 7 Sursele de irigare arterială a plexului brahial:
A a. subclaviculară
B a. vertebrală
C a. cervicală transversă
D trunchiul tireo-cervical
E a. femorală
CS 8 Simptomele majore de afectare prin mecanism de tracţie a plexului brahial:
A sindromul algic
B atrofia musculară considerabilă
C sindromul Claude-Bernar-Horner
D tulburările trofice ale membrului superior
CM 9 Metodele optime de investigare a pacienţilor cu lezarea traumatică a plexului brahial sunt:
A studiul electrofiziologic
B electromiografia
angiografia
mielografia
E examen cu izotopi
CS 10 Lezarea căror structuri osoase poate cauza plexopatie brahială:
omoplat
stern
C colona cervicală
clavicula
E vertebre C1, C2
CM 11 În chirurgia plexului brahial sunt posibile următoarele complicaţii postoperatorii:
A lezarea maduvei spinării
B hemoragie arterială
C limforee
D pneumotorace
CS 12 Care din funcţiile trunchiurilor nervoase lezate se restabileşte în primul rînd:
motorie
secretorie
C sensitiv-sensorială
trofică
CS 13 Paralizia Dejerine-Klumpke se manifestă prin:
A sindromul Claude-Bernard-Horner
B sindromul dolor
C deficit motor proximal
D deficit motor distal
E plegie totală brahială
CS 14 Leziuni deschise a nervilor periferici sunt:
A lezare tracţională a plexului brahial
B lezarea nervului radial prin fractură de os radial
C lezarea nervului median cu fragment de sticlă
D lezarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei
CS 15 Poziţa mîinii tip “labă de maimuţă” este specifică pentru afectarea:
A plexului brahial primar inferior
B nervului ulnar
C nervului median
D nervului radial
E corect A şi C
CS 16 Paralizia Duchene-Erb se manifestă prin:
A sindromul Claude Bernard-Horner
CM 17 Leziuni închise a nervilor periferici sunt:
A lezarea tracţională a plexului brahial în accident rutier
CS 18 Endoneuroliza subînţelege:
A delimitarea trunchiului nervos de cicatricii adiacente
B delimitarea fibrelor nervoase de cicatricii
C delimitarea fibrilelor de cicatricii
D înlăturarea epinervului cicatricial modificat
E corect C şi D
CS 19 Abordul infraclavicular permite accesarea:
A tuturor fascicolelor secundare a plexului brahial
B trunchiului primar inferior
C trunchiului primar mediu
D trunchiului primar superior
E muSchilor scaleni
CM 20 Abordul transaxilar permite acccesarea:
A fascicolelor secundare ale plexului brahial
B trunchiului primar inferior şi radicolilor C8, D1
CS 21 Nervul ulnar este format din radicolele:
C5-C6
C7-C8
C8-D1
CS 22 După secţionarea nervului procesele de degenerare debutează peste:
A cîteva ore
B cîteva zile
C 10 zile
D 1 lună
E 1 an
CM 23 În caz de lezare a unui nerv periferic se denotă:
A pareză cu hipertonus muscular
B pareză cu hipotonus muscular
C pareză cu reflexe exagerate
D pareză cu reflexe diminuate
CS 24 Abordul supraclavicular permite accesarea:
A fascicolelor secundare a plexului brahial
C trunchiului primar superior
D trunchiului primar mediu
CS 25 În neurochirurgie se efectuiază următoarele tipuri de operaţii:
A endo- şi exoneuroliza
B plastia nervului cu autogrefon
C sutură epineurală
D sutură endoneurală
CM 26 Endoneuroliza subînţelege:
A separarea nervului de cicatricii
B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii
C separarea fibrelor nervoase de cicatricii
D extirparea epinervului cicatricial modificat
E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial
CM 27 Neuroliza subînţelege:
D extirparea epinevrului cicatricial modificat
CS 28 Pentru sutura interfasciculară se utilizează fire:
A 3/0, nylon
B 4/0, nylon
C 6/0, nylon
D 8/0, nylon
E 10/0, nylon
CS 29 Pentru sutura epineurală se utilizează fire:
CS 30 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune preganglionară este:
A primele zile
B pînă la 3 luni
C pînă la 1 an
D pînă la 2 ani
E pînă la 3 ani
CS 31 Tehnica microchirurgicală de secţionare a unui nerv subînţelege:
A secţionarea cu foarfeca microchirurgicală
B secţionarea cu bisturiul
C secţioanarea unimomentană perpendiculară a nervului cu lama
D secţionare separată a fiecărui fascicol nervos după o preparare prealabilă
E secţionare după coagulare prealabilă
CS 32 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune postganglionară este:
C de la 3 la 6 luni
D pînă la 1 an
CS 1 Sindromul lumbosciatic în hernia de disc e cauzat de:
A deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale intraspongios
B sublucsaţia în articulaţiile vertebrale
C deplasarea ţesutului discal lateral în afara cavităţii discale
D deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale, spre posterior
E spondilolisteză
CS 2 Discul intervertebral e format din:
A două platouri cartilaginoase, unul superior şi altul inferior, plasate pe feţele vertebrelor învecinate cu un nucleu pulpos între ele
B nucleul pulpos şi inelul fibros
C două platouri cartilaginoase, unul superior altul inferior, nucleul pulpos, inelul fibros
D nucleul pulpos, inelul fibros, porţiunile adiacente ale ligamentului longitudinal anterior
E nucleul pulpos, inelul fibros, porţiuni ale ligamentului longitudinal anterior şi posterior
CS 3 Care este ultimul stadiu în formarea unei hernii de disc:
A nucleul pulpos nu a penetrat complet anulus fibrosis
B nucleul pulpos e fragmentat, sechestrat şi se deplasează caudal sau cefalic sub sau în afara ligamentului longitudinal posterior (LLP)
nucleul pulpos a penetrat complet anulus fibrosis şi LLP fără a migra pe axa longitudinală
nucleul pulpos penetrează anulus fibrosis şi se deplasează (migrează) caudal sau cefalic sub ligament sau penetrează LLP
nucleul pulpos nu penetrează inelul fibros dar proemină evident sub LLP şi comprimă formaţiunile nervoase, imlicînd un sindrom neurologic
CS 4 Cel mai frecvent hernia de disc apare în regiunea:
A toracică
B lombară superioră
C lombară inferioră
D cervicală medie
E coccigiană
CS 5 Hernia de disc lombară posterioară poate comprima:
A o rădăcină rahidiană
B două rădăcini rahidiene
C o jumătate din rădăcinile cozii de cal
D rădăcinile cozii de cal în întregime
E toate variantele sus numite
CS 6 Radiculopatia nu include:
A durerea cu iradiere în picior
B dereglările sfincteriene
C slăbiciunea în picior
D dereglările de sensibilitate întrun dermatom anumit
E modificarea reflexelor
CS 7 Indicaţi semnul de elongaţie care se execută în poziţia de decubit ventral a pacientului:
Lassegue
Bechterev
Neri
Wasserman
Sharle
CS 8 Semnul Lassegue pozitiv este reprezentat de:
A durere în picior sau parestezii în zona de distribuţie a durerii
B dureri lombare isolate, dar violente
C dureri lombare cu iradiere de-a lungul coloanei vertebrale
D dureri în partea dorsală a gambei
E dureri lombare cu iradiere în regiunea inghinală ipsilaterală
CS 9 Semnul de elongaţie Neri se manifestă prin:
A durere în partea dorsală a gambei la o extensie a labei piciorului
B limitarea extensiei, bolnavul fiind în decubit dorsal
C durere în regiunea lombară şi în membrul inferior la anteflexia capului
D durere în regiunea lombară şi în membrul inferior în timpul tusei
E durere în partea dorsală a gambei la o extensie a halucelui
CS 10 Dorsiflexia căputei e dificilă de obicei în cazul herniei de disc:
A L3-L4
B L4-L5
C L5-S1
D L2-L3
E toate nivelurile
CS 11 Hernia de disc intraforaminală determină:
A sindrom uniradicular cu sindrom vertebral mai redus
B lumbosciatică clasică la cîteva nivele
C sindrom biradicular unilateral
D sindrom de coadă de cal
E sciatică unilaterală, hemisindrom de coadă de cal
CS 12 Hernia discului L2 produce:
tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv, se observă paralizia muşchilor lojei posterioare a gambei
B sindrom de con medular, fiind capabil de a determina şi un sindrom de măduvă terminală
lumbocruralgia: dureri pe faţa anterioară a coapsei pînă în dreptul rotulei, sau sindrom de coadă de cal
D formele descrise mai sus în care lumbosciatica clasică e preponderentă dar şi compresiunea cozii de cal cu paraplegie distală
E dureri în gamba piciorului, uneori prin claudicaţie intermitentă
CS 13 Sindromul de compresiune a rădăcinii S1 (disc L5-S1) se manifestă:
tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv; hipoestezia poate cuprinde faţa externă a plantei, alteori interesează partea dorsală a membrului întreg pînă la plica inghinală; se observă paralizia muşchilor lojei posterioaRA a gambei, flexia degetelor este limitată, reflexele ahilian, medioplantar - abolite
tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv; hipoestezia poate cuprinde faţa medie şi internă a plantei, precum şi partea laterală a piciorului; din cauza paraliziei muşchilor antero-externi ai gambei se constată limitarea sau absenţa flexiunii dorsale a gambei (nu poate ţine planta ridicată); reflexele rotulian şi ahilian nu întotdeauna sunt diminuate
C tulburări de sensibilitate pe partea anterioară a coapsei; reflexul rotulian abolit
D dureri în gamba şi laba piciorului, uneori cu claudicaţie intermitentă
E tulburări de sensibilitate în dermatomul respectiv, provocînd dureri şi reacţii reflexe
CS 14 Hernia de disc operată se vindecă în proporţie de circa:
A 90%.
B 100%.
C 30%.
D 50%.
E 20%.
CS Are avantaje cosmetice, perioadă de spitalizare mai scurtă, pierderi sanguine mai mici discectomia prin
A hemilaminectomie transversă
microdiscectomia
C hemilaminectomie cu fasetectomie
fenestrare
interapofizar
CS 16 Hemilaminectomia transversă presupune:
A rezecţia parţială a jumătăţii superioare şi inferioare a hemilaminelor adiacente spaţiului intervertebral
B rezecţia totală a hemilamei
rezecţia jumătăţii inferioare a hemilamei de la baza apofizei spinoase pînă la nivelul apofizei articulare adiacente
D incizia apofizei articulare
E rezecţia ligamentului interapofizar
CM 17 Indicaţi factorii predispozanţi ai herniei de disc:
A traumatismul coloanei vertebrale
B sarcina şi naşterea
C anomalii congenitale a coloanei vertebrale (sacralizări, lombalizări, spina-bifida, spate drept)
D anumite poziţii ocupaţionale ale individului (la frizeri, dactilografe, şoferi, etc.)
E constituţia individului şi obezitatea
CM 18 Care din investigaţiile paraclinice în cazlui HDL au importanţa decisivă pentru diagnostic:
A mielografia
B rezonanţa nucleo-magnetică
C potenţiale evocate
D computer mielografia
E epidurografia
CM 19 Indicaţiile absolute pentru intervenţia chirurgicală în caz de HDL:
examenul clinic evidenţiază un sindrom neurologic (sciatică paretică sau paralitică, sau una din formele sindromului de coadă de cal)
B lumbalgia cu contractură ce nu cedă terapiei
sindrom algic prin intensitatea sa şi permanenţa sa imobilizează pacientul în poziţii antalgice ce nu permit mobilizarea nici ameliorarea sub tratamentul cu analgetice
D lumbosciatica recidivantă
E pusee dureroase, ultimul de lungă durată, fără efect terapeutic
CM 20 Nu se operează herniile de disc cu:
A sindrom vascular spinal ischemic acut (Deproş-Gotteron)
B leziuni anatomice vechi, ireversibile, cu deficit motor şi atrofie musculară
C tulburări sfincteriene de mare durată
D comprimarea cozii de cal
E insuccesul tratamentului conservator soldat cu schimbări statice şi nevralgice pronunţate
CM 21 Ce presupune tehnica microchirurgicală:
A ablaţia totală a discului intervertebral
B iluminarea perfectă a cîmpului operator
C manopera “gingaşă” cu structurile nervoase şi vasele adiacente
D fenestrarea spaţiului intervertebral numai prin flavectomie
E micşorarea evidentă a timpului operaţiei
CM 22 Complicaţiile cele mai frecvente postoperatorii în chirurgia herniei de disc:
A infecţii
B durotomie
C afectarea directă a formaţiunilor nervoase
D lezarea structurilor anterioare corpurilor vertebrale
E fistulă lichidiană
CM 23 Pentru efectuarea discectomiei microchirurgicale pacientul este poziţionat:
A pe o parte
B pe burtă
C poziţie modificată cu suport în coate şi genunchi
D pe burtă cu pernuţe sub cristele iliace
CS 24 Extruzia discală se caracterizează prin:
A dehidratarea discului intervertebral
B apariţia fisurilor în sectoarele externe ale inelului fibros
C pierderea elasticităţii şi subţierea inelului fibros
D apariţia fisurilor în sectoarele interne, ulterior - externe ale inelului fibros
E corect B şi C
CM 25 Indicaţii pentru tratamentul chirurgical al herniilor discale acute sunt:
A sindrom algic radicular
B progresarea dereglărilor de motilitate
C dereglări de sensibilitate
D dereglări sfincteriene
CS 26 Tabloul clinic al mielopatiei cervicale include:
A dificultăţi de autodeplasare
B slăbiciuni în extremităţile toracice
C spasticitate, slăbiciuni în extremităţile pelviene
D atrofia muşchilor mîinilor, sindroame dolore şi sensitive
CM 27 Nucleoliza chimică este:
A metodă de tratament a tumorilor
B metodă de tratament a herniei de disc
C injectarea chimopainei în disc prin abord posterior
D injectarea chimpainei în spaţiul epidural
E metodă de tratament a abceselor parazitozelor cerebrale
CM 28 Diskectomia transcutană este:
A metoda de tratament chirurgical al herniei de disc ermetice
B extirparea discului prin ac, introdus prin abord lateroposterior
C metoda de tratament chirurgical al herniei de disc sechestrate
D prezenţa discului sechestrat este o contraindicaţie absolută
E prezenţa discului sechestrat nu este o contraindicaţie absolută
CS 29 Pentru discectomia cu vizualizare microscopică va fi utilizată distanţa focală:
200
250
400
300
350
CS 30 În cadrul discectomiei cel mai puţin traumatizant abord este:
interlaminar
B interlaminar-interapofizar
laminectomie
hemilaminectomie
E interlaminar bilateral
