Selectaţi afirmația adevărată referitoare la tratamentul peritonitelor acute secundare este:
În peritonitele primare rolul cel mai important îi revine metodelor chirurgicale
În peritonitele acute secundare tratamentul chirurgical este metoda de elecție
În peritonitele acute difuze secundare antibioticoterapia este de regulă suficientă
În peritonitele acute rolul chirurgiei nu este esențial în tratamentul focarului infecțios, mai important fiind reechilibrarea hidroelectrolitică a bolnavului
Tratamentul chirurgical se efectuează programat după corecția dezechilibrelor fiziopatologice ale bolnavului
Indicați afirmația adevărată referitoare peritonitelor secundare:
Constituie mai puțin de 5% din totalul peritonitelor
Nu se asociază cu MODS
Reprezintă localizarea de către peritoneu a infecției
Sunt frecvent monomicrobiene
Sunt datorate mai ales afectării organelor tractului digestiv și constituie grupul cel mai numeros (peste 90%) din totalul peritonitelor
Selectaţi afirmaţia adevărată referitoare peritonitelor produse ca urmare a colangiopancreatografiei endoscopice retrograde:
Frecvente
Prin perforația peretelui duodenal
Prin perforație gastrică
Prin perforația jejunului
Prin perforație la nivelul ligamentului Treitz
Indicaţi caracteristica peritonitelor primare:
Constituie grupul cel mai numeros din totalitatea patologiilor abdominale
Se dezvoltă în incapacitatea organismului de a delimita și localiza colecția
Nu este păstrată integritatea tractului digestiv
Includ peritonita tuberculoasă
Constituie 50% din totalul peritonitelor
Indicaţi suprafața peritoneului uman la adult:
10 m2
20 m2
5 m2
Egală cu suprafața corpului 2 m2
1 m2
Indicaţi autorul tratamentului modern al peritonitei acute:
Billroth
Kocher
Mondor
Kirshner
Mandel
Indicaţi cel mai important element în tratamentul peritonitei acute:
Eradicarea sursei de infecție
Combaterea ileusului paralitic
Lavajul peritoneal
Drenajul peritoneal
Heparinoterapia
Indicaţi primul sistem de organe afectat în contextul sindromului MODS în peritonita acută este:
Cardio-vascular
Excretor renal
Hepatic
Nervos central
Respirator
Indicaţi sugestia legii lui Stoks în contextul peritonitei acute:
Ocluzie paralitică
Hepatită toxică
Leucocitoză
Hipovolemie
Deshidratare
Indicaţi intervalul de timp în care au loc reparațiile defectelor peritoneale:
1-3 zile
5-8 zile
1-2 săptămâni
3-4 săptămâni
Luni de zile
Indicaţi intervalul de timp necesar pentru formarea aderențelor ca rezultat al polimerizării fibrinei, care vine în contact cu bazala peritoneală:
5-7 zile
10 zile
4 săptămâni
2-3 luni de zile
În rezultatul perforației unui organ cavitar în cavitatea peritoneală pătrund multiple specii de microorganisme. Într-un final rămân doar:
1 specie
2-3 specii
5-7 specii
10 specii
Toate speciile
Indicaţi microflora prezentată în peritonitele terțiare:
Fungii
Bacteriile cu patogenitate scăzută
Enterococii
Clostridiile
Stafilococii
Indicaţi intervalul de timp necesar pentru colonizarea cavității peritoneale de către bacterii în peritonitele secundare prin perforație:
1 oră
3-6 ore
10-12 ore
24 ore
2-3 zile
Funcția de absorbție a peritoneului rezultă în pătrunderea în circulația sistemică prin spațiile dintre celulele mezoteliale de pe suprafața diafragmală a:
Apei și elecroliților
Sângelui
Ureii
Analgezicelor
Antibioticelor
Specificaţi factorii cauzali ai abceselor peritoneale:
Peritonitei primare
Peritonitei secundare
Peritonitei terțiare
Bacteriemiei
Septicemiei
Indicaţi în care dintre perforații germenii anaerobi au rol esențial:
Gastrice
Duodenale
Abcesului pancreatic
Colecistitei destructive
Colonice
Sindromul de disfuncție multiplă de organe (MODS) în peritonita acută este consecința invadării excesive în circulația sistemică a:
Endotoxinelor
Exotoxinelor
Bacteriilor
Mediatorilor inflamației
Virușilor
Enumeraţi procesele care crează răspunsul local al peritoneului la pătrunderea germenilor patogeni în cavitatea peritoneală:
Inițierea fagocitozei
Exudația cu lichid bogat în fibrină
Absorbția bacteriilor în circulația sistemică
Migrarea granulocitelor în cavitatea peritoneală
Hiperperistaltismul intestinal
Enumerați factorii cu rol major de adjuvanți în evoluția peritonitei acute:
Sucul gastric
Bila
Sucul pancreatic
Urina
Lichidul cefalo-rahidian
Enumerați entitățile nozologice ce se includ în peritonita primară:
Peritonita cu micobacterii
Ascit-peritonita în contextul cirozei hepatice
Peritonita pneumococică la fetițe
Peritonita gonococică
Peritonita prin iatrogenie
Enumerați posibilele combinații ale antibioterapiei raţionale în tratamentul peritonitelor acute:
Cefalosporine+aminoglicozide+metronidazol
Fluorchinolone+aminoglicozide+metranidazol
Cefalosporine+macrolide
Imipenem+metronidazol
Vancomicină+tetracycline
Indicaţi măsurile obligatorii ale pregătirii preoperatorii în peritonita acută:
Cateterizarea unui trunchi venos pentru resuscitarea volemică și elecrolitică
Aspitaţia nazo-gastrică continuă
Cateterizarea vezicii urinare
Alimentația parenterală
Detoxifierea extracorporală
Lavajul peritoneal ca etapă în tratamentul chirurgical al peritonitelor este obligatoriu și se efectuează cu:
Soluții normosaline,sterile (t-37°C)
Verde de briliant dizolvat
Sol.NaCl 10%
Sol.Glucoză 5%
Sol.Dextran 70%
Enumeraţi principiile chirurgicale în tratamentul peritonitei acute generalizate:
Laparotomie mediană largă
Toaleta cavității peritoniale
Drenajul abdominal
Aplicarea bursoomentostomei pentru lavaj programat
Specificaţi indicațiile pentru abdomenul deschis în peritonita acută generalizată:
Mortalitate prognozată până la 30%(scorulAPACHE)
Hemoragie intraabdominală stopată prin tamponament
Sursă de infecție nelichidată la prima intervenție
Viabilitate incertă intestinală
Sindrom MODS/MSOF
Indicaţi pericolele evolutive posibile ale abcesului intraabdominal, în caz de înrârziere a drenării acestuia:
Poate erupe în cavitatea abdominală
De regulă,erupe într-un organ cavitar
Poate erupe la tegumente
Poate genera sindromul de disfuncție multiplă de organe
Se rezolvă spontan
Indicaţi variantele de evoluţie ale peritonitei acute aseptice:
Spre infectare
Spre vindecare spontană
Generează sindromul de disfuncție multiplă de organe(MODS)
Spre șoc hipovolemic
Spre septicemie
Enumeraţi semnele fizice ale peritonitei:
Contractura abdominală
Diareea
Hiperestezia cutanată
Durerile la percuţia abdomenului
Sughițul
Enumeraţi relevanţa examenelor paraclinice, care certifică sindromul de peritonită acută:
R-grafia abdomenului pe gol–pneumoperitoneum
R-grafia abdomenului – anse intestinale dilatate, cu pereții îngroșați
Ecografia abdominală–lichid liber în cavitatea abdominală
RMN și CT nu sunt informative
Scintigrafia este definitivă în diagnosticul peritonitei acute
Diagnosticul diferențial al peritonitei acute se face cu un șir de entități ce mimează tabloul clinic (falsul abdomen acut chirurgical). Enumerați cele mai frecvent întâlnite:
Crizele saturnice
Infarctul miocardic,forma abdominală
Sindromul Reily
Pneumoniile bazale
Traumatismul cranio-cerebral
Enumeraţi elementele fiziopatologice de bază în peritonita acută:
Pierderile enorme de lichide și electroliți
Toxemia cauzată de excesul de mediatori
Endotoxinemia
Intoxicația cu produși azotați din intestine
Anemia
Specificaţi obiectivele tratamentului antibacterian după drenajul chirurgical în caz de peritonită acută:
Eradicarea infecției persistente sau reziduale
Prevenirea infecției din plagă
Stimularea motilității intestinale
Profilaxia insuficienței respiratorii acute
Durata antibioticoterapiei de 5-10zile
Specificaţi tehnicile chirurgicale pentru eliminarea sursei de contaminare în peritonitele secundare:
Drenajul simplu în abcesele intraabdominale
Sutura perforației cu drenaj de vecinătate
Exteriorizarea segmentului cu perforație
Rezecția segmentului cu perforație
Enterostomia pentru combaterea ileusului paralitic
Indicaţi semnele certe obținute la examenul CT sau/și RMN în diagnosticul peritonitei acute:
Colecții fluide intraperitoneale
Îngroșarea mezenterului și a foițelor peritoneale
Îngroșarea peretelui intestinal
Ștergerea conturului țesutului adipos mezenteric și retroperitoneal
Dilatarea cailor biliarei ntra-șiextrahepatice
Enumeraţi factorii ce determină magnitudinea fenomenelor fiziopatologice într-o peritonită generalizată:
Virulența germenilor contaminați
Extinderea și durata contaminării
Prezența sau absența unui adjuvant
Eficiența terapiei inițiale
Sexul pacientului
Indicaţi factorul cauzal al mecanismului principal în patogenia efectelor sistemice grave în peritonitele acute:
Absorbția rapidă a bacteriilor și endotoxinelor prin stomata diafragmală
Șocul hipovolemic
Demararea sindromului MSOF/MODS
Amplitudinea procesului infecțios
Localizarea perforației pe segmentele digestive
Clasificarea peritonitelor (Hamburg, 1987) NU include noțiunile:
Abcese retroperitoneale
Peritonite terţiare
Peritonite secundare
Abcese intraabdominale
Peritonite primare
Specificați fazele clinice în evoluţia peritonitei difuze:
Faza reactivă
Faza toxică
Faza intermediară
Faza terminală
Faza de rezorbție
Enumerați criteriile de clasificare a peritonitelor:
Tipul agentului cauzal
Modalitatea inoculării peritoneului
Extensia procesului inflamator
Caracterul exudatului peritoneal
Gravitatea dereglărilor hidroelectrolitice
