Care dintre gesturi prezintă riscuri şi erori în hernia strangulată?
Palparea tumorii herniare
Intervenţia chirurgicală programată
Reducerea prin taxis
Tuşeul rectal sau vaginal
Eliberarea la domiciliu din secţia de internare a bolnavului după reducerea spontană a herniei
Care dintre gesturi pot prezenta riscuri în hernia ireponibilă?
Intervenţia chirurgicală de urgenţă
Bandajul compresiv al porţii herniare
Radiografia abdominală de ansamblu
Procedeele chirurgicale de refacere a peretelui abdominal în herniile ombilicale la adult includ:
Rezecţia organelor din sacul herniar
Rezecţia sacului herniar
Sutura colului sacului herniar
Hernioplastia Mayo
Aloplastia
Care sunt etapele tratamentului chirurgical în herniile reponibile?
Mobilizarea sacului herniar
Repunerea conţinutului sacului herniar
Rezecţia parţială a epiploonului
Rezecţia segmentară de intestin
Plastia porţii herniare
În clasificarea herniilor inghinale hernia directă este o:
Hernie inghinală congenitală
Hernie externă
Hernie internă
Hernie veritabilă (adevărată)
Hernie care nu coboară în scrot
Aforizmul renumit “În fiece caz de ocluzie intestinală să fie examinate porţile herniare în căutarea herniilor strangulate” îi aparţine lui:
Iudin
Spasokukotsky
Kukudjanov
Mondor
Bassini
Aloplastia Lichtenstein în tratamentul chirurgical al herniei inghinale prevede consolidarea peretelui canalului inghinal:
Anterior
Posterior
Superior
Inferior
Lateral
Aloplastia Lichtenstein este utilizată în tratamentul chirurgical al herniilor:
Ombilicale
Femurale
Inghinale
Liniei albe
Diafragmale posttraumatice
Sacul herniar lipseşte în:
Hernia inghinală congenitală
Exomfal
Hernia inghinală prin clivaj
Hernia perineală
Hernia diafragmală posttraumatică
Tratamentul conservativ al herniilor este indicat în caz de:
Hernie ombilicală la nou născut
Hernie inghinală directă
Bubonocel
Hernie inghinală oblică intracanaliculară
Dintre cele enumerate indicaţi procedeul de plastie cel mai frecvent utilizat în tratamentul herniilor inghinale oblice:
Girard-Spasokukotsky
Postempsky
Martynov
Metoda ortopedică de lichidare a herniei este indicată în:
Hernii ireductibile
Hernii reductibile
Hernii ombilicale la nou-născuţi
Hernii mici femurale
Hernii ombilicale la adulţi
Diferenţierea clinică a herniei inghinale de cea femurală se face în raport cu situarea defectului parietal faţă de:
Ligamentul Gimbernati
Linia Malgaigne
Ligamentul Cooper
Funiculul spermatic
Vasele epigastrice
Orificiul intern al canalului femural este delimitat de:
Vena femurală
Ligamentul Poupart
Ligamentul ombilical median
Apariţia herniilor dobândite se datorează:
Numai creşterii presiunii intraabdominale
Numai scăderii rezistenţei peretelui abdominal
Creşterii presiunii intraabdominale şi scăderii rezistenţei peretelui abdominal
Factorului ereditar
Creşterii rezistenţei peretelui abdominal
În oricare hernie deosebim:
Poarta herniară, corpul herniei, conţinutul herniei
Sacul herniar, conţinutul herniei, colul herniar
Poarta herniară, conţinutul herniei, sacul herniar
Gură, col, corp şi fund
Col, corp, fund şi conţinutul herniei
Indicaţi organul care nu poate hernia:
Intestinul subţire
Intestinul gros
Stomacul
Pancreasul
Vezica urinară
Care hernii se numesc false?
În care lipseşte sacul herniar
În care lipseşte conţinutul sacului herniar
În care lipseşte poarta herniară
În care lipseşte poarta şi sacul herniar
În care lipseşte sacul şi conţinutul sacului herniar
Purtătorii de hernii acuză dureri:
În locul ieşirii herniei, pe traiectul sacului herniar, în adâncul abdomenului
În locul ieşirii herniei, în adâncul abdomenului, în regiunea lombară
În adâncul abdomenului, în locul ieşirii herniei, în regiunea fundului sacului herniar
În locul ieşirii herniei, în abdomen, în organele genitale
În locul ieşirii herniei şi în regiunea lombară
Indicaţi metodele paraclinice utilizate în diagnosticul herniilor ventrale voluminoase:
Examinarea tranzitului intestinal prin pasaj baritat
Cistografia
Irigoscopia şi irigografia
Laparoscopia
Fibroesofagogastroscopia
Stadiul de congestie a intestinului strangulat se caracterizează prin
Oprirea circulaţiei venoase
Distensie paralitică a ansei intestinale aferente
Edemul pereţilor intestinului
Tromboza sistemului venos
Hipersecreţie în lumenul intestinului şi transudaţie în sacul herniar
Herniile inghinale sunt situate în triunghiul:
Petit
Venglovski
Iacobovici
Mayo-Robson
Unul din pereţii sacului herniei inghinale prin clivaj îl constituie:
Cecul
Omentul mare
Uterul cu anexele sale
Orificiul intern al canalului femural este format din:
Anterior - lig. Poupart, posterior - creasta pectiniană a ramurii orizontale a pubisului acoperită de lig. Cooper, medial - lig.lacunar Gimbernati şi lateral - vena femurală
Anterior - lig. Poupart, posterior - lig. Gimbernati, medial - lig.Cooper, lateral - vena femurală
Anterior - lig. Poupart, posterior - lig.Cooper, medial - vena femurală, lateral - lig. Gimbernati
Anterior - lig. Poupart, posterior - lig. Gimbernati, lateral - lig.Cooper, medial - vena femurală
Posterior - lig. Poupart, anterior - lig. Gimbernati, lateral - lig.Cooper, medial - vena femurală
Indicaţi cea mai frecventă complicaţie a herniilor:
Ireductibilitatea
Inflamaţia
Coprostaza
Strangularea
Tuberculoza sacului herniar
Când în sacul herniar depistăm 2 anse intestinale strangulate, iar a treia se află în cavitatea abdominală, este vorba de hernia:
Richter
Littre
Brock
Maydl
Gheselbah
Strangularea intrasaculară are loc mai frecvent în:
Herniile mari ombilicale
Herniile inghinale oblice
Herniile femurale
Herniile mici ombilicale şi a liniei albe
Herniile liniei Spiegel
La cine mai frecvent se întâlneşte strangularea stercorală?
La adolescenţi
La femei
La bătrâni
La maturi
La copii
Unde sunt localizate mai frecvent herniile liniei albe:
Mai sus de ombIlic
Mai jos de ombIlic
Mai sus de linia Malgaigne
Pe linia Spiegel
Pe linia Douglas
Strangularea stercorală are loc în herniile cu porţile:
Largi
Înguste
Formate din ţesut muscular
Congenitale
Formate din ţesut conjunctiv
