Operaţia Winckelmann este indicată:
. În hernia Gheselbah
În hernia femorală strangulată
În hernia congenitală inghinală oblică
În herniile voluminoase ombilicale
În hernia congenitală inghinală directă
Indicaţi procedeele de plastie a peretelui posterior al canalului inghinal:
Bassini
Girard-Spasokukotsky
Postempsky
Martynov
Lichtenstein
Indicaţi procedeele în tratamentul herniilor femurale prin abord inghinal:
Rudji
Parlavecchio
Kukudjanov
Kimbarovsky
ndicaţi procedeele de plastie utilizate în tratamentul herniilor ombilicale:
Roux-Oppel
Lexer
Mayo
Sapejko
Care procedeu prevede plastia transversală a porţii herniare în hernia ombilicală:
Ce include etapa a doua în cura herniei reponibile:
Rezecţia sacului herniar
Mobilizarea sacului herniar
Deschiderea sacului herniar
Rezecţia parţială de epiploon
Refacerea peretelui abdomina
Plastia porţii herniale după Parlavecchio prevede:
Suturarea muşchilor oblic abdominal intern şi transvers la ligamentul Cooper şi Poupart
Suturarea ligamentului Poupart la ligamentul Cooper prin abord femural
Suturarea ligamentului Poupart la ligamentul Cooper prin abord inghinal
Suturarea marginii laterale a tecii muşchiului rect abdominal la ligamentul Cooper şi Poupart
Suturarea muşchiului transvers abdominal la ligamentul Cooper şi Poupart
Peretele anterior al canalului inghinal este format de:
Fascia transversală
Ligamentul Poupart
Aponevroza muşchiului oblic extern
Muşchiul oblic intern
Teaca muşchiului rect abdominal
Care hernii nu pot fi congenitale:
Hernia inghinală oblică la bărbaţi
Hernia femurală la femei
Hernia inghinală oblică la nou-născut
Hernia diafragmală posttraumatică
Hernia inghinală directă
Ce afirmaţii referitoare la hernia femurală nu sunt corecte:
Poate fi găsită mai des după strangulare
Se întâlneşte mai des la femeile obeze
Sacul herniar se află lateral de vena femurală
Este localizată mai jos de linia Malgaigne
Herniază prin foseta laterală
Care dintre afirmaţiile enumerate nu sunt caracteristice pentru hernia inghinală directă:
Mai des se strangulează
Niciodată nu coboară în scrot
Poate fi congenitală
Este o hernie de slăbiciune
Mai des este bilaterală
ndicaţi cu ce maladii cere diferenţiere hernia inghinală:
Hidrocelul
Varicocelul
Chistul şi lipomul cordonului spermatic
Testicolul ectopic
Dilatarea varicoasă a crosei v.safene magna
Conform principiului etiopatogenetic deosebim hernii:
Congenitale şi dobândite
Ombilicale şi epigastrale
Postoperatorii şi posttraumatice
Recidivante şi patologice
Reductubile şi ireductibile
Dintre formele prezentate cel mai frecvent strangulează hernia:
Femurală
Ombilicală
Inghinală directă
Inghinală oblică la bărbaţi
Liniei albe la copii
Viscerele cele mai frecvent strangulate în hernii sunt:
Vezica urinară
Epiploonul
Colonul ascendent
Intestinul subţire
Apendicele
Selectaţi afirmaţiile corecte caracteristice herniei strangulate la debut:
În toate cazurile sunt asociate cu stoparea tranzitului intestinal
Durere bruscă, violentă în regiunea herniei
Ireductibilitate rapidă a herniei
Creşterea rapidă a volumului herniei şi tensionarea tegumentelor
În strangularea Maydl suferă numai ansele centrale
Herniile, din punct de vedere anatomo-topografic, pot fi:
. Inghinale
Congenitale
Ombilicale
Femurale
A liniilor Douglas, Spiegel
Selectaţi complicaţiile rar întâlnite a herniilor:
Tuberculoza herniară
Strangularea
Traumatismul herniei
Corpi străini ai herniei
Malignizarea
Care hernii sunt rar întâlnite:
A liniei Douglas
Epigastrale
Perineale
A triunghiului Petit
A spaţiului Grynfelt
Alegeţi factorii care provoacă apariţia herniilor postoperatorii:
Supuraţia plăgii
Abuzul alimentar
Efortul fizic major
Reacţia scăzută de regenerare a ţesuturilor
Hemoragia în plagă în timpul operaţiei primare
Modificările patologice maxime pe ansa intestinală strangulată este localizată:
Pe ansa aferentă
Pe ansa centrală
Pe ansa eferentă
La nivelul şanţului de strangulare
Pe ansa aferentă şi centrală
O hernie strangulată se operează:
Ca urgenţă imediată
Ca urgenţă amânată
Nu are nici o importanţă momentul operaţiei
Nu se operează
Când starea pacientului se ameliorează
În strangularea Richter diagnosticată târziu, evoluţia este:
Favorabilă
Spre ocluzie imtestinală
Spre gangrena şi perforaţia intestinului
Spre peritonită criptogenă
Spre retenţie de urină
După semnele clinice herniile pot fi:
Simple, reductubile (libere)
Ireductibile
Strangulate
Dobândite
Evisceraţia abdominală poate fi cauzată de:
Meteorism postoperator
Insuficienţă renală
Pneumonie postoperatorie
Insuficienţă cardoivasculară
Supuraţia plăgii postoperatorii
Leziunile vizibile în herniile strangulate sunt localizate:
Pe ansa aferentă şi eferentă
Care dintre următorii factori determină apariţia herniei:
Constipaţia
Ascita
Bronşitele şi pneumoniile cronice
Incontenenţa urinară
Sarcinile repetate
Ce afirmaţii sunt comune pentru herniile Maydl şi Brock:
Dureri la nivelul herniei
Tumora herniară este indoloră
Aceste complicaţii sunt prezente la purtătorii de hernie
Oprirea tranzitului intestinal pentru materii şi gaze
Sunt prezente durerile colicative
Procedeul Lichtenstein este utilizat pentru consolidarea peretelui canalului inghinal:
Anterior
Posterior
Lateral
Medial
Nu este utilizat în cura herniei inghinale
În care hernie strangulată sunt prezente semnele ocluziei intestinale:
Richter
Littre
Brock
Maydl
Amyand