Selectaţi zona unde sunt localizate celulele Brunner ce secretă mucus:
Cardia gastrică
Bulbul duodenal cu partea descendentă
Partea fundică a stomacului
Partea orizontală şi ascendentă a duodenului
Partea antrală a stomacului
Selectaţi testul diagnostic util în monitorizarea terapiei anti-Helicobacter pylori:
Determinarea ureazei
Biopsia
Histologia
Bacteriologia
Serologia
Alegeţi factorul patogenetic, dezechilibrul căruia determină apariţia ulcerului gastric:
secretor
alimentar
neuro-psihic
protector
ereditar
Indicaţi volumul sângelui pierdut în hemoragia digestivă de gradul III:
2000-3000 ml
1500-2000 ml
500-1000 ml
sub 500 ml
1000-1500 ml
Indicaţi metoda diagnostică utilizată pentru depistarea sursei hemoragiei digestive superioare:
Scanarea cu radioizotopi
Ultrasonografia
Tranzitul baritat esogastroduodenal
Fibroesofagogastroduodenoscopia
Angiografia selectivă
Selectaţi perioada perforaţiei ulceroase caracterizată prin următoarele semne clinice: vome, puls accelerat, respiraţie superficială, hipotensiune, abdomen destins şi lipsa tranzitului intestinal:
Pseudoameliorare
Şoc
Peritonită difuză
Perioada preperforaţie
Perioada de debut a perforaţiei
Alegeţi situaţia clinică care nu necesită intervenţie chirurgicală în caz de hemoragie digestivă superioară:
Sângerare care nu se opreşte după hemostaza endoscopică
Sângerare continuă cu mai mult de 400 ml în 8 ore
Sângerare cu hemodinamică instabilă după reechilibrare volemică
Sângerare din fistula vasculară activă
Pierdere sangvină sub 1000 ml cu FCC 100 b/min şi TAs ≥ 100 mmHg
Definiţi hematochezia:
Scaun negru
Vărsătură cu sânge digerat
Expectoraţie cu sânge proaspăt
Exteriorizare de sânge proaspăt şi cheaguri pe cale rectală
Vărsătură cu sânge proaspăt
Selectaţi procedeul chirurgical indicat în perforaţia ulcerului gastric cronic la un bolnav de 40-60 ani, cu până la 6 ore de la perforaţie:
Sutura simplă a ulcerului
Rezecţia gastrică
Biopsia şi suturarea ulcerului procedeu Oppel
Excizia cuneiformă a ulcerului cu vagotomie
Vagotomie tronculară bilaterală cu sutură simplă
Perforaţia ulcerului duodenal în peritoneul liber se produce atunci când:
Leziunea penetrează toate straturile peretelui anterior
Leziunea penetrează toate straturile peretelui posterior
Apare o fistulă internă
Apare ocluzia intestinală
Apare stenoza pilorică
Selectaţi semnul clinic dominant al ulcerului cronic duodenal:
Hematemeza
Greturile
Vărsăturile
Durerea
Tenesmele
Selectaţi volumul minim de hemoragie în tubul digestiv ce se va manifesta prin melenă:
50 ml
1000 ml
200-250 ml
500 ml
750 ml
Selectaţi semnificaţia reacţiei Gregersen-Adler:
Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei
Hemoragia digestivă ocultă
Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas
Hemoragie rectală
Hemoragie din varicele esofagiene
Definiţi semnul Bergman, întâlnit în hemoragia ulceroasă:
Atenuarea durerilor în epigastru la debutul hemoragiei
Hemoragie microscopică superioară
Hemoragie din rect
Prezenţa plenitudinii postprandiale,vomelor cu caracter episodic şi tendinţă de creştere a volumului acestora, corespunde următoarei complicaţii a maladiei ulceroase:
Stenozei subcompensate
Stenozei compensate
Stenozei decompensate
Penetraţiei ulcerului gastric în pancreas
Penetraţiei ulcerului duodenal în pancreas
Malignizarea ulcerului gastro-duodenal mai des se întâlneşte când acesta este localizat:
Pe curbura mare a stomacului
În bulbul duodenal
În cardia gastrică
În fundul gastric
Pe curbura mică a stomacului
Selectaţi indicaţia pentru tratament chirurgical programat al ulcerului gastric:
Imediat după ce a fost depistat
După prima hemoragie
În caz de recidivă a ulcerului
După eşecul terapiei medicamentoase de 6 săptămâni
În caz de perforaţie
Selectaţi semnele clinice întâlnite în ulcerul gastric necomplicat:
Greturi
Pirozis
Hemoragie
Durere
Defans muscular
Selectaţi faza secreţiei gastrice apreciată prin testul Hollender:
nocturna
bazala
intestinala
cefalica
hormonala
Prezenţa la un pacient caşectic a vomelor rare cu miros fetid, a paresteziilor, a tetaniei şi alcalozei metabolice cu azotemie extrarenală caracterizează următoarea complicaţie a maladiei ulceroase:
Ocluzia intestinală tardivă
Sindromul Zollinger-Ellison
Şocul hemoragic
Insuficienţa renală cronică
Stenoza pilorică decompensată
Selectaţi semnificaţia semnului Kullencampf-Grassman caracteristic perforaţiei ulceroase:
Durere acută pe toată aria abdomenului
Matitate deplasabilă în fosa iliacă dreaptă
Abdomen „de lemn”
Bombarea dureroasă a fundului de sac Douglas
Durere percepută ca „lovitură de pumnal”
Selectaţi gradul hemoragiei digestive superioare la pierderea a 1000-1500 ml sânge (30% din volumul circulant):
Gradul I
Gradul II
Gradul III
Gradul IV
Gradul V
Selectaţi metoda diagnostică cea mai informativă în depistarea ulcerului perforat menajat:
Gastrografia cu contrast în ortostatism
Pneumogastrografia
Radiografia de ansamblu a abdomenului
Laparoscopia
Gastrografia cu contrast în decubit lateral
Ulcerul micii curburi conform clasificării Johnson este de:
Tipul I
Tipul II
Tipul III
Tipul IV
Tipul V
Definiţi semnul Kussmaul întâlnit în maladia ulceroasă:
Flebita membrului inferior stâng în cancerul gastric
Tulburările metabolice din stenoza pilorică decompensată
Contractura muşchilor în ulcerul duodenal perforat
Prezenţa undelor peristaltice ale stomacului în stenoza piloroduodenală
Adenopatia supraclaviculară pe stânga în cancerul gastric
Care procedeu prevede utilizarea omentului pe picioruş la suturarea ulcerului perforat?
Oppel
Judd
Braun
Heineke-Miculicz
Holle
Adenomul ulcerogen produce cantităţi mari de:
Histamină
Tripsină
Kalicreină
Gastrină
Chinine
Indicaţi cea mai frecventă operaţie de drenaj gastric asociată vagotomiei tronculare în chirurgia bolii ulceroase:
Piloroplastia Judd
Piloroplastia Finney
Gastroduodenostomia Jaboulay
Gastrojejunostomia
Piloroplastia Heineke-Miculicz
Selectaţi complicaţia cazuistică, ce se întâlneşte în ulcerul duodenal:
Malignizarea
Stenoza
Hemoragia
Penetraţia
Perforaţia
Selectaţi cel mai caracteristic indice de laborator caracteristic ulcerului perforat:
Leucopenie cu deviere în stânga
Hipocloremie
Anemie moderată
Leucocitoză cu devierea spre stânga
Creşterea hematocritului