Tractul talamo-cortical ajunge la:
Circumvolutiunea precentrala a lobului cerebral frontal
Complexul limbico-reticular
Circumvolutiunea postcentrala a lobului parietal
Fata orbito-bazala a lobului frontal
Lobul lingual al lobului cerebral occipital.
Paresteziile sunt:
O senzatie, ce se defineste prin ea insasi si apare spontan, atunci cind exista un factor iritativ pe zonele de receptie sau pe teritoriul caii sensibile la durere.
O senzatie descrisa de pacienti ca arsura, intepatura, junghi, senzatie de presiune, torsiune etc
Senzatii subiective anormale, pe care bolnavul le descrie drept furnicaturi, amorteli, intepaturi, senzatii de circel, de constrictie, de caldura sau raceala etc
Dureri penibile spontane, siciitoare, aparitia lor fiind provocata de initierea miscarilor propriu-zise ori de palparile executate de medic in timpul examenului clinic
O senzatie subiectiva care are caractere foarte diferite ca durata, intensitate, topografie, iradiere, timp de aparitie etc.
Alegeti definitia corecta a hiperesteziei
Bolnavul simte iritarea mult mai intens decit ea este intr-adevar
Bolnavul prezinta lipsa sensibilitatii.
Are loc denaturarea perceptiei, modificarea pragului de receptie.
Are loc perceperea senzatiilor de caldura de catre bolnav printr-o senzatie de rece si invers
La bolnav are loc micsorarea pragului de receptie, diminuarea sensibilitatii.
Selectati descrierea corecta a poliesteziei:
O singura excitatie algica inglobeaza mai multe senzatii-excitatii.
Senzatii anormale percepute de bolnav sub forma de amorteli, intepaturi, furnicaturi etc
Durere cu un caracter special, spontan, insotita de hiperpatie; ea se mareste la orice excitatie in jumatatea corpului opusa leziunii.
Dureri in mina sau in piciorul amputat, ce apar in legatura cu excitatia talamusului optic.
Dureri difuze vegetative fara a le cunoaste cauza.
Cind apare cel mai des cauzalgia?
In polinevrita
In consecinta unui proces patologic cunoscut
In leziunea nervului periferic cauzata de factori necunoscuti
In leziunile traumatice ale nervilor periferici.
In leziunile scoartei parietale.
Indicati procesul patologic care cel mai frecvent produce sindromul senzitiv de hemisectiune medulara (sindromul Brown-Sequard):
Scleroza in placi
Mielite.
Traumatisme vertebro-medulare.
Tumori intramedulare
Tumori extramedulare.
Indicati fenomenul considerat cel mai precoce simptom natural al unei maladii:
Durerea.
Parestezia.
Hiperpatia.
Cefaleea
Astenia.
Indicati fenomenul care este cel mai comun simptom in medicina:
Hipertermia.
. Frisoanele
Vertijul
Slabiciunea generala
Indicati fenomenul clinic care serveste ca un semnal de „alarma”, informindu-l pe subiect de existenta sau pericolul unei eventuale leziuni tisulare deteriorante:
Durerea
Senzatia.
Excitatia
Simtul.
Sensibilitatea.
Primul neuron de transmitere a durerii se afla in:
Terminatiunile senzitive ale nervilor periferici.
Discul intervertebral.
Ganglionul spinal
Coarnele medulare posterioare.
Coarnele medulare anterioare
Indicati procesul patologic care eventual poate conditiona aparitia sindromului talamic DejerineRoussy:
Ictusul ischemic in sistemul arterei cerebrale medii.
Contuzia de trunchi cerebral
Tumora de fosa craniana posterioara
Infarct in regiunea talamica.
Proces demielinizant cerebro-spinal
Neuronul III nociceptiv se proiecteaza pe:
Talamusul optic
Nucleul caudat.
Bratul posterior al capsulei interne.
Corona radiata
Cortexul cerebral.
. Indicati structura din cadrul sistemului limbic, considerata responsabila de componenta emotionala a durerii:
Complexul limbic reticulat.
Structurile rinencefalice.
Girus cinguli.
Septul pellucid.
Hipotalamusul.
Indicati structura cerebrala, responsabila de aparitia componentei vegetative (autonome) a raspunsului la durere:
Girus cinguli
Talamusul
Cortexul insular
Eminenta cvadrigemena.
Cortexul parietal.
Ipoteza „portii de control” a durerii apartine savantilor:
Jenett si Teasdali
Charcot si Marburg
Sarapov si Bogolepov
Mollaret si Gonlon.
Melzack si Wall
Receptorii pentru opiacee si liganzii acestora sunt:
Endorfinele.
Encefalinele.
Opiaceele.
Receptorii specifici opiacei.
Dinorfinele.
Indicati structura din cadrul sistemului nervos, unde beta-endorfinele, encefalinele si dinorfinele au fost gasite in concentratie marita:
Cortex frontal.
Hipotalamus.
Mezencefal.
Bulb.
Maduva spinarii.
Alegeti definitia corecta a alodiniei:
Cresterea sensibilitatii cutanate
Cresterea sensibilitatii cutanate si micsorarea pragului durerii la iritarea locala a regiunii afectate
Reactie excesiva dureroasa la stimuli nedurerosi la contact direct (tactili sau termici) sau indirect (lumina, sunet).
Reactii dureroase puternice ce apar la stimulari repetate si persistenta durerii chiar si dupa incetarea stimularii.
Prezenta durerii in zonele lipsei sensibilitatii superficiale.
Durerea centrala apare in leziunile:
Nervilor periferici.
Tisulare.
Receptorilor de durere
Locurilor de intrare a fibrelor de durere in maduva spinarii
Spino-talamo-corticale.
Indicati aria Brodmann, unde sunt situate celulele giganto-piramidale Betz:
1
2
3
4
5
Indicati fasciculul care ocupa 2/3 anterioare ale bratului posterior al capsulei interne:
Piramidal.
Cortico-nuclear.
. Gratiolet
Fronto-ponto-cerebelos
Sensibilitatii comune.
Optzeci la suta din fibrele fasciculului piramidal se incruciseaza la nivelul:
Coroanei radiate.
Genunchiului capsulei interne.
Pedunculului cerebral.
Dintre bulbul rahidian si maduva spinarii
Cordonului lateral al maduvei spinarii.
Indicati fasciculul care trece prin cordonul medular anterior
Spino-talamic.
Goll si Burdach.
Piramidal direct
Piramidal incrucisat.
Miscarile voluntare de forta normala se apreciaza in cadrul sistemului de cinci puncte cu:
0 puncte
5 puncte
1 punct
4 puncte
3 puncte
Alegeti descrierea corecta a probei Mingazzini:
La lovirea tendonului unui muschi apare contractia muschiului respectiv
Examinatorul exercita rind pe rind toate miscarile survenite din toate segmentele articulare ale corpuluibolnavului, care este rugat sa nu le opuna rezistenta.
Bolnavul in decubit dorsal ridica membrele inferioare deasupra planului patului, tinind genunchii in flexie sub un unghi drept.
. Bolnavul face miscari, la care se opune examinatorul
Bolnavului i se propune sa execute rind pe rind toate miscarile posibile
In care segment medular se inchide arcul reflexului bicipital?
Th10-Th12.
Th8-Th9.
C6-C7.
C5-C6.
C4-C5.
Alegeti descrierea corecta a reflexului Babinski:
Extensia halucelui prin aplicarea unei presiuni pe creasta tibiei de sus in jos
Extensia halucelui la presiunea exercitata pe muschiul sural.
Flexie plantara rapida a degetelor la percutia plantara a lor
O excitatie dureroasa in portiunea distala a unui membru inferior ce duce la o miscare de tripla flexie
Excitarea cu acul a marginii externe a plantei produce extensia halucelui, celelalte degete flexindu-se si rasfirindu-se (semnul evantaiului).
Paraliziile alterne se instaleaza prin leziuni de:
Cortex motor
Capsula interna
Trunchi cerebral
. Maduva spinala
Sindromul Claud Bernard-Horner este conditionat de afectarea:
Maduvei spinarii la nivel cervical C2-C4.
Nervului spinal si accesorius.
Nervului frenic.
Fibrelor cortico-lombo-sacrate din componenta tractului piramidal.
Coarnelor laterale vegetative C8-D1.
Indicati nucleul din cadrul sistemului extrapiramidal care contine o cantitate mare de acid gamaaminobutiric:
Aria 21 din lobul temporal
Ariile 18 si 19 din lobul occipital
Palidul
Substanta neagra
Oliva bulbara.
Indicati principalul furnizor de dopamina pentru corpul striat:
Nucleul rosu.
Partea dorsala a substantei negre.
Partea reticulata a substantei negre
Nucleii vestibulari.
Oliva bulbara
S-a constatat ca o mare importanta pentru functia extrapiramidala are:
Neurochimia (neuromediatorii)
Circuitul cortico-strio-cortical.
Circuitul nigro-strio-nigral.
Circuitul nigro-caudato-palido-talamo-cortico-tegmento-spinal
Circuitul rubro-tegmento-spinal.
S-a dovedit ca din intregul sistem nervos central nucleii bazali contin cea mai mare concentratie de:
Natriu.
Dopamina.
Acetilcolina.
Acid gama-aminobutiric
Dopamina, acetilcolina si acid gama-aminobutiric.
Dopamina:
Trece bariera hematoencefalica.
Nu trece bariera hematoencefalica.
Produce o hiposensibilitate a receptorului dopaimaminergic
Poate fi utilizata in tratamentul sclerozei multiple.
Reduce starea de tensiune musculara permanenta.
Hemibalismul se datoreaza:
Leziunilor corpului Lewys.
Ischemiei nucleului rosu.
Inflamatiei cerebrale cu implicarea substantei negre
Contuziei de trunchi cerebral cu lezarea puntii lui Varolio
Tulburarii integritatii talamusului optic
Alegeti descrierea corecta a miocloniilor:
Sunt niste contractii musculare bruste, involuntare, ce se localizeaza la unul si acelasi grup de muschi
Miscari involuntare lente, continui, vermiculare, ondulante ce predomina in segmentele distale ale membrelor
Miscari bruste, involuntare, dezordonate, bizare, necorespunzatoare unui scop
Rotatie cu caracter tonic sau clonic a gitului.
Boala familiala, in care aparitia hiperkinezelor este precedata de crize epileptice. Boala evolueaza spre o rigiditate generalizata si o dementa progresiva.
Cerebelul este situat in:
Fosa craniana posterioara
Fosa craniana medie
Fosa craniana anterioara
Gaura mare occipitala.
Fosa Meckele.
Macroscopic cerebelul are un aspect de:
Vierme
Brat anterior si brat posterior unite prin genunchi.
Fluture.
Cort.
Embol.
Substanta alba a cerebelului ocupa portiunea centrala a lui si prezinta o dispunere in folii, ce se aseamana pe sectiune cu aspectul:
Pes anserinus major
Pes anserinus minor.
Arbor vitae cerebris
Corona radiata.
Cohlea.
Din punct de vedere fiziologic cea mai importanta celula in cerebel este:
Celula in cosulet.
Celula mare granulara.
Celula mica granulara
Celula Purkinje.
Celula mare in cosulet
Fibrele eferente din nucleii dintat, emboliform, globosus si fastigii ai cerebelului pornesc pe calea pedunculului cerebelos superior spre:
Tuberculul optic.
Lobul frontal al scoartei cerebrale.
Mezencefal
Puntea lui Varolio.
Bulbul rahidian.
Legatura cerebelului cu maduva spinarii se realizeaza prin:
Reincrucisarea fasciculului rubro-spinal (incrucisarea lui Forell).
Circuitul rubro-talamo-cortical
Fibrele cerebelo-vestibulare
Tractul spino-cerebelos dorsal.
Tractul occipito-temporo-ponto-cerebelos
Cercetarile experimentale au aratat ca extirparea portiunii anterioare a vermisului cerebelului provoaca
Caderea corpului inainte
Caderea corpului inapoi.
Miscarea inapoi a capului
Extinderea anterioara a membrelor
Flexiunea membrelor.
Musculatura sinergista este reprezentata de muschii:
Care executa miscarea
Care opresc la timp actul motor.
Care participa secundar la miscarile voluntare.
Netezi ai tractului gastro-intestinal
Care sincronizeaza actul motor voluntar.
Rolul fiziologic al cerebelului consta in:
Sustinerea functiei corticale.
Generarea miscarilor de sinergie
Modificare a tonusului muscular in statica si mers
Coordonarea diferitelor grupe musculare in vederea realizarii unui act motor.
Executarea actului de memorizare
Leziunile de emisfera cerebeloasa stimuleaza:
Caderea spre partea bolnava.
Caderea spre partea opusa leziunii
Caderea inainte.
Caderea inapoi
Oscilatia trunchiului corpului (titubatia)
Alegeti descrierea corecta a probei lui Holmes-Stewart:
Bolnavul sta in picioare cu calciiele si virfurile strins lipite
Rugam bolnavul sa flexeze antebratul pe brat, opunem rezistenta la aceasta flexie si brusc dam drumul.
La bolnavul asezat pe un plan inalt cu gambele atirnate, lasate in jos, se examineaza reflexul rotulian.
Pacientului culcat pe spate i se propunea sa se ridice in picioare fara ajutorul miinilor.
Pacientul in picioare se apleaca maximal pe spate
Indicati maladia in patogenia careia are loc blocajul la nivelul membranei postsinaptice a jonctiunii neuro-musculare:
Polineuropatia diabetica
Miastenia
Distrofia musculara progresiva.
Encefalita.
Mersul spastic „in foarfeca” de cele mai frecvente ori se observa in:
Tumori cerebeloase.
Atrofie olivo-ponto-cerebeloasa
Boala Friedreich.
Labirintita
Paralizia cerebrala infantila (boala Little)
Cite tipuri de dereglari de mers sunt descrise de B. Ianachevici in manualul „Neurologie si Neurochirugie” (Chisinau, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2003)?
10
15
20
25
