Nervul olfactiv realizeaza functia:
Mirosului
Vazului
Auzului
Echilibrului
Sensibilitatii somatice a fetei si cavitatii nazale
Corpul celular al primului neuron al nervului olfactiv e aranjat in
Bulbul olfactiv.
Trigonum olfactorius.
Substanta perforata anterioara.
Septum pellucidum
Mucoasa cavitatii si a septului nazal
Zonele corticale de proiectie ale analizatorului olfactiv in ambele emisfere sunt
Circumvolutiunea parahipocampala (uncus)
Corpora mamillaria
Thalamus opticus
Nucleus amygdalae.
Lobus temporalis.
Principalul simptom de afectare a nervului olfactiv este:
Anosmia.
Hiposmia.
Hiperosmia
Dizosmia
Halucinatiile olfactive.
Nervul optic isi ia inceputul de la:
Celulele bipolare.
Celulele ganglionare
Celulele retinei oculare.
Corpul geniculat lateral
Tuberculii cvadrigemeni
Examinarea cimpului vizual se efectueaza cu ajutorul:
Unor tabele speciale, alcatuite din litere aranjate in rinduri
Perimetrului
Unor tabele speciale ale lui Rabkin.
Oftalmoscopului.
Fotooftalmoscopului.
Lipsa capacitatii de diferentiere a culorilor poarta denumirea de:
Daltonism
Acromatopsie
Amauroza.
Hemianopsie
Ambliopie.
Nucleii nervilor oculomotori sunt situati in:
Pedunculii cerebrali la nivelul tuberculilor cvadrigemeni ai mezencefalului
Partea posterioara a circumvolutiunii frontale mijlocii.
Ganglionul semilunar.
Partea inferioara a circumvolutiunii precentrale
Protuberanta.
Se numeste anizocorie:
Afectarea nervului III, tip periferic pe partea respectiva si o hemiplegie centrala pe partea opusa
Leziunea nervului oculomotor tip periferic si coreoatetoza cu tremor intentionat din partea opusa.
Dilatarea pupilei.
Dimensiunile diferite ale pupilelor
Ingustarea pupilei
Muschiul oblic superior are functia de:
Ridicare a pleoapei superioare.
Miscare a globului ocular spre nas.
Intoarcere a globului ocular in jos si in afara.
Intoarcere a globului ocular in sus si in interior
Miscare a globului ocular in jos
Nervul abducens (perechea a VI-a) inerveaza:
Muschiul drept extern
Muschiul drept intern
Muschiul rect superior.
Muschiul oblic superior.
Muschiul oblic inferior
In cazul leziunii nervului abducens apare:
Strabismul divergent
Strabismul convergent.
Anizocoria
Midriaza
Mioza
Sindromul altern Foville este compus din:
Strabism convergent si o hemipareza centrala din partea opusa lui.
Pareza faciala tip periferic si o hemiplegie din partea opusa lui.
Pareza faciala tip central si hemipareza tip central din partea opusa focarului
Strabism convergent cu paralizie faciala periferica si o hemiplegie centrala din partea opusa focarului
Dereglari concomitente de motilitate ale globilori oculari.
In cazul leziunii complete ale a fasciculului medial longitudinal apar:
Oftalmoplegia internucleara.
Imposibilitatea deplasarii globului ocular in partea opusa.
Abolirea fotoreactiei directe
Deplasari involuntare a globilor oculari in sus.
Paralizia convergentei si a fotoreactiei pupilare.
Alegeti descrierea corecta a sindromului Gertvig-Majandi:
Simptome de afectare a nervului abducens cu paralizie faciala periferica omolaterala si o hemiplegie centrala din partea opusa focarului
Devine imposibila miscarea concomitenta a globilor oculari.
Globii oculari sunt involuntar deplasati in directia emisferei lezate („bolnavul se uita spre focar”).
E prezenta paralizia vazului in sus (in jos – mai rar)
Globul ocular pe partea focarului este deplasat in jos si inauntru, iar celalalt – in sus si in afara.
Miscarile de convergenta ale globilor oculari se examineaza in felul urmator:
Apropiind treptat spre nasul pacientului ciocanasul neurologic si rugindu-l in prealabil pe bolnav sa-l urmareasca cu privirea
Propunindu-i pacientului sa urmareasca cu privirea miscarile laterale, de ridicare si coborire ale ciocanasului neurologic.
Examinatorul acopera ochii bolnavului cu palmele sale, rugindu-l, totodata, sa tina ochii deschisi. Dupa 10-15 secunde descopera pe rind fiecare ochi si in caz daca pupila se ingusteaza, reactia este normala
Prin intermediul unei lanterne, ce emana un fascicul ingust de lumina se inspecteaza raspunsul fiecarei pupile la excitatia luminoasa.
Se acopera numai un ochi. Pupila celuilalt ochi se dilata si se contracta imediat ce ochiul-pereche este descoperit.
Indicati nervul cranian principal responsabil pentru partea senzitiva somatica a fetei.
Nervul vag (perechea a X-a)
Nervul glosofaringian (perechea a IX-a)
Nervul facial (perechea a VII-a).
Nervul trigemen (perechea a V-a).
Nervul optic (perechea a II-a).
Unde se afla corpurile celulare ale neuronilor III ai nervului trigemen?
In nucleul tractului spinal al nervului trigemen.
In protuberanta.
In nucleii terminali
In tegumentul puntii Varolio.
In talamusul optic.
Aparitia eruptiilor de herpes zoster in zonele de localizare a durerilor pe fata este caracteristica numai pentru afectarea:
Nucleului tractusului spinal al nervului trigemen.
Uneia din ramurile nervului trigemen
Ganglionului semilunar.
Radacinii nervului trigemen
Nucleului motor al nervului trigemen
Nervul facial paraseste craniul prin:
Gaura mare occipitala
Gaura rotunda
Fanta sfenoidala
Gaura stilomastoidiana.
Gaura rotunda.
In caz de lezare a nervului pietros superficial major apare:
Hiperlacrimatia.
Xeroftalmia
Hiperacuzia
Paralizia muschilor mimici
Ageuzia pe 2/3 anterioare ale limbii
Alegeti descrierea corecta a hiperacuziei
Receptia neplacuta, violenta sunetelor „obisnuite”.
Proprietate fiziologica de receptionare deosebit de fina a sunetelor de intensitate mica.
Auz muzical apropiat de cel absolut
Receptia „obisnuita” a sunetelor puternice si „ridicata” a celor slabe
Sporirea receptiei sunetelor in conditii de stres psiho-emotional
Se numeste prozoplegie:
Dereglarea receptiei gustative pe suprafata celor 2/3 ale limbii
O asimetrie a fetei.
Paralizia muschilor mimici.
Paralizia vazului in directia focarului
Lacrimatia abundenta
Ganglionul spiral Corti este situat in:
Urechea externa.
Urechea interna, la marginea lamei spirale a melcului
Unghiul ponto-cerebelos.
Calota ponto-bulbara.
Oliva superioara si corpul trapezoid
Analizatorul auditiv se proiecteaza pe cortex:
In partea anterioara a circumvolutiunii temporale superioare
In partea medie a circumvolutiunii temporale superioare.
In partea posterioara a circumvolutiunii temporale superioare
Circumvolutiunea precentrala din lobul frontal
Circumvolutiunea postcentrala din lobul parietal.
. Perechea a XI-a – nervul accesor contine in componenta sa fibre:
Senzoriale.
Senzitive.
Motorii
Vegetative parasimpatice
Vegetative simpatice.
Se numeste disfagie:
Dereglarea gustului pe 1/3 posterioara a limbii
Pierderea sensibilitatii pe partea superioara a faringelui
Tulburarea deglutitiei pentru solide si lichide
Paralizia coardelor vocale.
Dereglarea sensibilitatii in mucoasa faringelui.
Alegeti descrierea corecta a sindromului altern Jackson:
Leziune omolaterala a nervului III cu hemipareza sau hemiplegie centrala contralaterala
Leziunea omolaterala periferica a nervului trohlear si printr-o hemipareza sau hemiplegie contralaterala.
Simptome de alterare omonima periferica a nervului hipoglos si hemiplegie sau hemipareza contralaterala
Pareza omolaterala a vazului, asociata cu ataxie si coreoatetoza din aceeasi parte si printr-o hemipareza centrala si hemianestezie contralaterala
Prezinta o lezare periferica omonima a nervilor glosofaringian, vag, accesor si hipoglos si o hemipareza sau hemiplegie centrala contralaterala corpului
Sistemul simpatic are originea in maduva spinarii intre segmentele:
C2 – Th12
C6 – L4.
C8 – L2
C4 – S2
C5 – S4
In coarnele laterale ale maduvei spinarii la nivelul C8 – Th3 se afla centrul spinal simpatic:
Vaso - pilomotor si sudoral
Pupilodilatator
Cardioaccelerator
Intestinoinhibitor
Vezicoinhibitor.
Ganglionul stelat este:
Formatiunea care ia nastere la unirea ganglionului simpatic cervical inferior cu primul ganglion toracic (alteori chiar si cu cel de-al doilea).
Ganglionul simpatic cervical superior
Ganglionul simpatic cervical mijlociu.
Ganglionul simpatic cervical inferior
Formatiunea care are loc la unirea primului si al doilea ganglion simpatic toracic.
Specific pentru sistemul parasimpatic este
Organizarea neuronala cu totul diferita de cea a sistemului simpatic.
Implicarea ganglionilor in organizarea efectorie vegetativa.
Inervatia dubla a unui teritoriu.
Distributia complexa la periferie
Lipsa dispozitivului extranevraxial separat.
Segmentul vegetativ de perceptie se gaseste:
In ganglionii spinali si ganglionii de pe fibrele senzitive ale nervilor cranieni.
In cornul posterior al maduvei spinarii
In nucleii senzitivi ai nervilor cranieni.
In nucleul ventral posterior al talamusului.
Pe cortexul senzitiv parietal
Integrarea vegetativa propriu-zisa se realizeaza prin:
Sistemul limbic
Hipotalamus
Antagonismul simpatico-parasimpatic interstimulant
Interdigitatia sistemului somato-vegetativ.
Prezenta centrilor vegetativi in vecinatatea ariilor somatice si asociative corticale.
Cea mai reusita definitie a structurilor telencefalice antice filogenetcie antice, distribuite in jurul trunchiului cerebral, descrise de catre savantul P. Broca (1870) este de:
Lob limbic major
Creier olfactiv.
Creier visceral.
Sistem limbic
Structuri vegetative suprasegmentare
Unitatea centrala a reglajului vegetativ suprasegmentar este:
Cortexul nou
Cortexul superior.
Complexul limbic reticulat.
Hipotalamusul
Sistemul nervos central.
Centrul superior de integrare vegetativa este:
Glanda pituitara.
Cortexul cerebral.
Hipotalamusul.
Sistemul limbic.
Formatiunea reticulara
Centrii dipsogeni ai ingestiei de apa sunt situati in:
Hipotalamusul anterior
Hipotalamusul posterior.
Hipotalamusul lateral
Hipotalamusul median
La nivelul structurilor neuro-vasculare hipotalamice in peretii ventriculului III
In singe adrenalina si noradrenalina sunt extrem de active:
1-3 secunde.
5-9 secunde.
10-30 secunde.
1-3 minute
5-10 minute
Indicati modul de actiune a adrenalinei asupra cordului:
Puternic creste activitatea cardiaca.
Provoaca o vasoconstrictie a vaselor coronariene.
Provoaca o vasodilatare a vaselor coronariene.
Creste activitatea cardiaca.
Creste forta de contractie fara tahicardie
Alegeti definitia corecta a fenomenului de iradiere, proprie simpatalgiilor:
Din sediul sau initial durerea iradiaza intr-o zona Head: teritoriul cutanat corespunzator radacinilor rahidiene posterioare de care depinde inervatia senzitiva a viscerului afectat.
Consta din senzatii subiective anormale, pe care bolnavul le descrie drept furnicaturi, amorteli, intepaturi, senzatii de circel, de constrictie, de caldura sau raceala etc
Se determina in zona receptorilor excitati. Uneori se identifica in zona de proiectie, situata dorsal de sediul durerii, se resimte la o departare considerabila de punctul iritat, iradiind din zona teritoriului nervului afectat in zonele altor ramificatii sau in zona altor nervi periferici.
Durere cu un caracter special, spontana, insotita de hiperpatie; ea se mareste la orice excitatie in jumatatea corpului opusa leziunii
Dureri difuze vegetative, fara a le cunoaste cauza.
Examenul electromiografic in cadrul testarii excitabilitatii neuromusculare (explorarea sistemului nervos vegetativ) denota urmatoarele:
Potentiale de fasciculatii si fibrilatii.
Unde pozitive ascutite.
Descarcari miotonice.
Silentium
Dublete, triplete, multiplete.
Cercetarile neurofiziologice din ultimii ani au dovedit cu lux de amanunte, ca activitatea cortexului cerebral depinde integral de:
Sistemul hormonal al organismului uman
Functionarea structurilor subcorticale.
Sistemul nervos autonom.
Formatiunea reticulata.
Trunchiul cerebral.
Cea mai mare parte a cortexului emisferelor (95,6%) o alcatuieste:
Cortexul vechi (allocortex).
Cortexul nou (neocortex).
Celulele giganto-piramidale (celulele Betz)
Stratul molecular
Stratul granular extern.
Indicati motivul care a dat nastere conceptului de „emisfera dominanta” sau „majora”
. In cadrul leziunilor complexului limbico-reticular la bolnav apar o multime de simptome si sindroame clinice: dereglari sexuale, tulburari de memorie, care se manifesta prin sindromul Korsakov, dereglari vegetative-endocrine, tulburari de somn, etc.
Cercetarile neurofiziologice din ultimii ani au dovedit cu lux de amanunte, ca activitatea cortexului cerebral depinde integral de functionarea structurilor subcorticale
In anul 1874 savantul ucrainean V.A. Betz a descris celulele giganto-piramidale din care ia nastere fasciculul piramidal.
Descoperirea perturbarii functiei limbajului determinata exclusiv de o leziune a emisferei stingi
Doua arii simetrice ale creierului pot fi echivalente din punct de vedere functional, dar controleaza parti opuse ale corpului sau spatiului.
Neuropsihologul stabileste diagnosticul leziunii cerebrale utilizind:
Examenul neurologic obiectiv.
Teste standartizate, care permit evaluarea performantelor psihologice ale unui pacient in interiorul scalei cantitative a testului.
Rezonanta magnetica cerebrala
Tomografia prin emisie de pozitroni.
Computer tomografia cerebrala.
Tomografia prin emisie de pozitroni inca in stadiul initial al dementei de tip Alzheimer remarca:
O crestere a fluxului sanguin cerebral in cortexul occipital.
Activarea cortexului in aria somatosenzoriala secundara.
Activarea cortexului frontal
Inhibarea regiunilor parietale posterioare.
Un hipermetabolism adesea asimetric si predominant parietal superior.
La mai multi ani dupa un traumatism cranio-cerebral sau o intoxicatie singurele fenomene reziduale susceptibile de a indica prezenta unei leziuni cerebrale pot fi:
Deficientele neuropsihologice.
Neurastenia si cefalea musculotonica
Atacurile de panica.
Dereglarile de somn.
Tulburarile de comportament.
Afazia Broca se defineste prin:
Productie verbala abundenta si incoerenta. Limbajul exprimat este normal articulat, dar logoreic, cu prezenta multiplelor parafazii, neologisme asemantice.
Dezintegrarea fonetica asociata cu reducerea spontaneitatii verbale
Pierderea intelegerii limbajului oral si imposibilitatea repetarii, contrastind cu o intelegere normala a limbajului scris
Limbaj spontan bogat in parafazii fonemice sau verbale, dezorganizare severa a repetarii cuvintelor sau frazelor cu pastrarea remarcabila a intelegerii cuvintelor auzite sau vazute.
Pierderea capacitatii bolnavului de a citi si de a denumi culorile.