405. Coreea se caracterizeaza prin:
A. Aparitia miscarilor involuntare, ce pot cuprinde toti muschii netezi ai organismului.
B. Miscari bruste, involuntare, dezordonate, neprevazute, bizare, necorespunzatoare unui scop.
C. Miscari ample, aritmice, variabile de la un moment la altul, fara o regula in succesiunea lor.
D. Executarea muschilor fetei a unor grimase bizare, grotesti (fruntea se increteste, ochii se inchid, buzele se contracta).
E. Afonie complexa.
406. Miscarile coreice se intilnesc in:
A. Encefalita reumatica.
B. Coreea gravidelor.
C. Coreea Huntington.
D. Degenerescenta hepatolenticulara.
E. La bolnavii cu hepatita cronica.
407. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la atetoza:
A. Predomina in segmentele distale ale membrelor superioare si inferioare.
B. Miscarile sunt rapide.
C. Miscarile sunt continui.
D. Miscarile sunt vermiculare.
E. Degetele efectueaza miscari alternative de flexiune si extensiune, de abductie si aductie.
408. Sindromul parkinsonian se caracterizeaza prin:
A. Rigiditate musculara ce poarta caracterul hipertoniei extrapiramidale.
B. Tremuratura de caracter static.
C. Incetinirea miscarilor voluntare.
D. Miscari involuntare, bruste stereotipice, localizate totdeauna la unul si acelasi grup de muschi.
E. Prezenta dominanta a unor miscari involuntare de tip coreic, atetozic, coreo-atetozic, hemibalic sau a unor ticuri si mioclonii.
409. Marcati metaforele care se refera la tremuratura caracteristica sindromului parkinsonian:
A. „A fuma pipa”.
B. „A face pilule”.
C. „A numara banii”.
D. „Roata zimtata”.
E. „Bate tactul”.
410. Citoarhitectonica cortexului cerebelului este reprezentata prin urmatoarele straturi:
A. Stratul molecular.
B. Stratul celulelor Purkinje.
C. Stratul granular.
D. Centrul medular.
E. Stratul celulelor gigantice.
411. Prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelul asigura legatura cu structurile:
A. Sensibilitatii comune.
B. Trunchiului cerebral.
C. Sistemului extrapiramidal.
D. Cortexului cerebral.
E. Maduvei spinarii.
412. Lezarea partilor laterale ale cerebelului conduce la aparitia:
A. Afaziei.
B. Dismetriei.
C. Asinergiei.
D. Adiadocokineziei.
E. Agnoziei vizuale.
413. Rolul fiziologic al cerebelului se reduce la:
A. Inhibitia miscarilor involuntare.
B. Coordonarea miscarilor necesare pentru statiune si mers.
C. Executarea fina superioara a miscarilor, initiate de cortexul cerebral.
D. Miscarea asociata a capului si globilor oculari.
E. Deglutitie pentru lichide si solide.
414. Sindromul cerebelos se prezinta sub forma de:
A. Tulburari de statiune si mers.
B. Pierdere de echilibru.
C. Lipsa de coordonare a miscarilor de tonus in directia unei hipotonii.
D. Hiperkineze.
E. Hipertonus muscular „lama de briceag”.
415. Selectati afirmatiile corecte referitoare la mersul cerebelos:
A. Mers ebrios, nesigur, in zigzag.
B. Membrele inferioare sunt departate unul de altul.
C. Oscilatii ale trunchiului.
D. Balansari ale membrelor superioare.
E. Pasi foarte mici, marunti.
416. Selectati manifestarile clinice care pot fi prezente in cazul tulburarii functiei cerebeloase:
A. Adiadohokinezia.
B. Hipermetria.
C. Hemeralopia.
D. Nistagmusul.
E. Hipotonia musculara.
417. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la mersul tabetic:
A. Este un mers talonat, hipermetric.
B. Bolnavul „calca prin tacimuri”.
C. Semnul Romberg este negativ.
D. Este prezent nistagmusul.
E. Bolnavul „merge cu ochii”.
418. Indicati maladiile in care poate fi observat mersul hiperkinetic:
A. Boala Parkinson.
B. Coreea Sydenham.
D. Boala Wilson.
E. Boala Friedreich.
419. Dintre cele 12 perechi de nervi cranieni sunt pur senzitive perechile:
A. I (nervul olfactiv).
B. II (nervul optic).
C. III (nervul oculomotor).
D. V (nervul trigemen).
E. VIII (nervul acustico-vestibular).
420. Dintre cele 12 perechi de nervi cranieni sunt motorii perechile:
A. II (nervul optic).
B. IV (nervul trohlear).
C. VI (nervul abducens).
D. XI (nervul accesor).
E. XII (nervul hipoglos).
421. Indicati perechile de nervi cranieni in componenta carora sunt foarte multe fibre vegetative:
A. III (nervul oculomotor).
B. V (nervul trigemen).
C. VII (nervul facial).
D. IX (nervul glosofaringian).
E. XI (nervul accesor).
422. Examinarea mirosului se efectueaza cu ajutorul urmatoarelor substante:
A. Ulei camforat.
B. Tinctura de menta rece.
C. Valeriana.
D. Amoniac.
E. Acid acetic.
423. Reactia pupilara la lumina (constrictia pupilei) se realizeaza prin arcul reflex la care participa urmatoarele structuri:
A. Fibrele nervului optic.
B. Tuberculii cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului.
C. Nucleul Iacubovici.
D. Fibrele nervului oculomotor.
E. Muschiul ciliar.
424. Principalele metode de examinare a nervului optic sunt:
A. Controlul acuitatii vizuale.
B. Controlul cimpului vizual.
C. Verificarea capacitatii de diferentiere a culorilor.
D. Controlul dimensiunilor si formei pupilei.
E. Examenul fundului de ochi.
425. Hemianopsiile omonime apar in cazul lezarii:
A. Nervului optic.
B. Tractului optic.
C. Corpului geniculat lateral.
D. Chiasmei optice.
E. Capsulei interne.
426. Nervul oculomotor (perechea a III-a) inerveaza muschii externi ai globilor oculari, cu exceptia:
A. Externului drept.
B. Oblicului superior.
C. Superiorului drept.
D. Internului drept.
E. Oblicului inferior.
427. Indicati manifestarile posibile in cazul leziunii izolate a nervului trohlear:
A. Dilatarea pupilei.
B. Pareza muschiului ridicator al pleoapei superioare.
C. Anizocoria.
D. Limitarea miscarilor globului ocular in jos si in afara.
E. Bolnavul acuza diplopie la privire pe verticala in jos si ceva intr-o parte.
428. Examinarea nervilor oculomotori se face in felul urmator:
A. Se precizeaza, daca bolnavii nu au dereglari de acuitate vizuala.
B. Se apreciaza dimensiunile fantelor palpebrale si ale pupilelor.
C. Se examineaza reflexul fotomotor direct si consensual.
D. Se efectueaza examenul motilitatii oculare, propunindu-se pacientului sa urmareasca miscarile ciocanasului neurologic.
E. Se examineaza miscarile de convergenta ale globilor oculari.
429. Indicati afirmatiile care se refera la metoda de examinare clinica a functiei nervului facial:
A. Inspectarea muschilor maseteri in stare de repaus.
B. Se atrage atentia cit de pronuntate sunt plicele nazo-labiale si conturul bucal.
C. Examinarea gustului pe 2/3 anterioare ale limbii.
D. Se precizeaza daca nu sunt manifestari de xeroftalmie.
E. Pacientului i se propune a increti fruntea, a inchide strins ochii, a arata dintii.
