751. Modificarile patologice ale traseului electroencefalografic in epilepsie constau in:
Inregistrarea in regiunile frontale simetrice a undelor cu o frecventa mai rapida de 12 Hz si cu o amplitudine de la 10 la 20 μV.
Diminuarea frecventei ritmului.
Inregistrarea descarcarilor de unde-virfuri.
Inregistrarea de unde lente.
Asimetria electroencefalografica emisferiala sau loba
752. In cazul unei crize epileptice, suportate de un pacient pentru prima data, este necesar a efectua urmatoarele investigatii suplimentare:
Examenul neuroimagistic.
Examenul electroencefalografic (EEG).
Screening-ul biochimic (mai ales la copii, deoarece tulburarile metabolismului de asemenea pot declansa crize epiletice).
Examenul serului sanguin la benzi oligoclonale.
Analiza singelui la continut de anticorpi anticolinesterazici.
753. Selectati afirmatiile corecte referitoare la starea de rau epileptic
Este o forma particulara de epilepsie unde crizele comitiale se prelungesc sau se succed fara recuperare intre crize.
Constiinta pacientului se restabileste intre crize completamente.
Dupa Wasterlain (1997) statusul epileptic se considera a fi prezent atunci, cind convulsiile continue dureaza mai mult de 5 minute, convulsiile intermitente – nu mai putin de 15 minute, manifestarile EEG ale convulsiilor – nu mai putin de 15 minute
Incidenta starii de rau epileptic constituie 41 pacienti la 100 000 / an. Letalitatea este de circa 22%.
Statusul de rau epileptic survine in cazul stoparii tratamentului de catre pacient, exacerbarii maladiilor somatice cronice, stresului psihogen, efortului excesiv fizic, infectiei intercurente etc.
754. Indicati masurile necesare in cazul asistarii unui acces epileptic:
Pacientul trebuie culcat pe un asternut moale.
Se iau masuri de evitare a traumatizarii bolnavului in timpul crizei.
Pentru prevenirea blocajului cailor respiratorii se recomanda intoarcerea pacientului cu fata in jos sau cu capul lateral.
Este necesara deschiderea fortata a cavitatii bucale si inteparea cu un obiect ascutit a degetului mare de la mina dreapta.
Se administreaza diazepam 10 mg i/v, I/m sau intrarectal pentru prevenirea crizelor epileptice ulterioare.
755. Daca se instaleaza starea de rau epileptic se recomanda:
Diazepam: 10-20 mg i/v, se repeta peste 5 min pina la stoparea crizelor, dar doza administrata nu va depasi 5 mg/min
Clonazepam: 2 mg i/v, se repeta maximum de 4 ori, < 1 mg/min.
Glucoza 40% sau 50% 50 ml i/v, prin alta vena 250 mg tiamina (vit. B1) i/v.
Phenytoina (poate fi utilizata initial): 15-20 mg/kg, doza obisnuita fiind de 1000 mg (4 fiole cate 250 mg).
Daca crizele continua se recurge la anestezie epidurala.
756. Alegeti recomandarile corecte pentru alimentatia si modul de viata al bolnavului epileptic:
Bolnavul trebuie sa duca un mod de viata normal, ordonat, fara excese, fara schimbari bruste
Nici un aliment nu este contraindicat, cafeaua si ceaiul fiind autorizate, dar abuzul lor este interzis.
Tutunul nu este daunator pentru epileptici. Consumul bauturilor alcoolice nu este interzis.
Aflarea timp indelungat in fata televizorului, calculatorului este benefica pentru bolnavul epileptic.
Epilepsia induce restrictii la conducerea auto, totodata constituie o contraindicatie absoluta pentru efectuarea serviciului militar.
757. Cele mai raspindite agenezii ale encefalului sunt:
Scleroza cerebrala atrofica.
Agiria
Microgiria
Pahigiria
Porencefalia
758. Diversitatea factorilor nocivi care produc encefalopatiile si mielopatiile perinatale, in cele din urma se manifesta prin asa-numitele:
Hipoxie a fatului.
Asfixie a nou-nascutului.
Traumatism natal.
Paralizie cerebrala infantila.
Anomalie cranio-vertebrala.
759. Dintre bolile extragenitale si intragenitale ale mamei care pot conduce la hipoxia fatului si asfixia nou-nascutului cele mai frecvente sunt:
Radiculopatia discogena lombara
Bolile acute si cronice ale aparatelor respirator, cardiovascular, endocrin (diabetul zaharat).
Toxicozele gravidice si alte intoxicatii ale mamei, inclusiv cele generate de medicamente.
Incompatibilitatea singelui mamei si fatului dupa Rh si ABO.
Diferite inflamatii sau anomalii de dezvoltare ale organelor genitale.
760. Scorul Apgar folosit pe plan mondial pentru determinarea gradului de asfixie a nou născutului contine următoarele compartimente clinice de apreciere
Bătăile inimii
Respiratia
Tonusul muscular
Pulsatia fontanelei mari
Coloratia tegumentelor
761. Diagnosticul traumatismului natal al creierului se bazeaza pe:
Colectarea minutioasa a anamnezei despre sanatatea mamei in decursul graviditatii si a actului de nastere.
Cercetarea profunda a tulburarilor din partea sistemului nervos central la nou-nascuti.
Aprecierea statutului sistemului nervos periferic la nou-nascuti.
Analiza si determinarea starii sistemului nervos vegetativ (autonom) la nou-nascuti.
Folosirea metodelor neuropsihologice de diagnostic.
762. Prin fontanelele deschise a nou-nascutului e posibila examinarea ultrasonora a encefalului, care ii furnizeaza medicului o informatie exacta asupra sistemului nervos central:
Sunt depistate hematoame.
Sunt depistate chisturi.
Sunt depistate anomalii de dezvoltare cerebrala.
Este apreciata starea sistemului ventricular.
Stabileste nivelul de afectare a maduvei spinarii.
763. In patogenia manifestarilor medulare traumatice natale pot fi mentionate urmatoarele:
Are loc afectarea coloanei vertebrale, a vaselor sanguine medulare.
Morfopatologic se depisteaza hemoragii in meninge, care uneori nu se absorb complet, generind inflamatie aseptica cu evolutie in tesut conjunctiv.
Cicatricele apasa asupra vaselor sanguine si a radacinilor nervilor spinali, provocind o tulburare cronica a functionarii lor.
Sufera primordial portiunea toracica medie a maduvei spinarii.
Microscopic sunt depistate hemoragii punctiforme, mai des situate in coarnele medulare anterioare.
764. Indicati manifestarile clinice ale paraliziei brahiale obstetricale de tip superior:
Bratul atirna inert de-a lungul trunchiului corpului.
E prezent semnul „miinii de papusa”.
Mina este in pronatie cu fata dorsala inainte.
Reflexele tendinoase de partea afectata sunt exagerate.
Miscarile lipsesc in articulatia umarului si a cotului si se pastreaza in articulatiile carpometacarpale.
765. Diagnosticul de paralizie brahiala obstetricala nu prezinta dificultati si se face pe baza de:
Dureri mari pe care le exprima copilul la miscarea pasiva si activa a miinii.
Lipsa a miscarilor active in membrul superior.
Anamneza obstetricala.
Examen roentghenologic.
Cercetare electromiografica.
766. Lezarea intumescentei lombare in timpul nasterii provoaca:
Tetrapareze sau tetraplegii.
Paralizii sau pareze ale membrelor inferioare cu semne caracteristice afectarii neuronului motor periferic (atonie, areflexie, atrofie).
Sindromul tulburarilor respiratorii.
Moartea subita a copilului (uneori).
Luxatii sau subluxatii coxo-femurale (datorita atoniei muschilor si capsulei articulare).
767. Punctia lombara sau a fontanelei mari in traumatismul natal al creierului urmareste urmatoarele scopuri:
Scaderii tensiunii intracraniene.
Inlaturarii unei parti de singe scurs in spatiul subarahnoidian.
De diagnosticare.
Exercitarii efectului anticonvulsiv.
Preintimpinarii hemoragiilor intramedulare.
768. Metoda fizica de combatere a hipertermiei la nou-nascutul cu traumatism natal include:
Administrare de analgina sau amidopirina, uneori glucocorticoizi, amestecuri litice, paracetamol.
Dezgolirea completa a copilului.
Plasarea pungii cu gheata la o distanta de 2 cm de la cap.Invelirea capului copilului cu o basma umeda.
In regiunea inghinala si la subsuori se pun bucati de tifon imbibate cu apa rece.
Frictiunea spatelui, cutiei toracice, a membrelor cu o solutie semialcoolica.
769. Indicati substantele care urmeaza sa fie introduse cu precautie si foarte lent deoarece inhiba centrul de respiratie si pot duce la oprirea ei:
Droperidolul
Aminazina
Piracetamul
Oxibutiratul de sodiu.
Pipolfenul
770. Cel mai frecvent paralizia cerebrala infantila este cauzata de:
Encefalopatii perinatale.
Malnutritia mamei.
Traumatisme natale.
Boala hemolitica a nou-nascutului.
Infectii dobindite.
771. Microsechelaritatea encefalopatica sau debilitatea motorie (minimal brain dysfunction) se manifesta prin:
Agnozie vizuala corticala.
Tulburari minore de coordonare.
Paratonii, sinkinezii.
Performante motorii intirziate.
Instabilitate psihomotorie.
772. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la diplegia spastica:
Este o forma foarte rara de paralizie cerebrala infantila.
Se caracterizeaza prin tulburari motorii bilaterale, cu accent in picioare care ajunge pina la paraplegie.
Se intilneste mai frecvent la nou-nascutul prematur in cadrul encefalopatiilor hipoxico-ischemice.
Hemoragia intraventriculara este asociata cu dilatarea ventriculara si este o cauza frecventa a diplegiei.
La nou-nascutul in termen fiziologic diplegia este explicata prin leziuni cerebrale parasagitale de origine vasculara, care vor produce scleroza centrolobara.
773. In conformitate cu predominanta uneia din tulburari in functie de structurile morfofunctionale afectate, in afara de diplegia spastica se mai descriu urmatoarele tipuri de paralizii cerebrale infantile:
Hemiplegia spastica.
Hemiplegia dubla.
Forma hipertonica-hipocinetica (sindromul parkinsonian).
Forma distonica-diskinetica.
Forma cerebeloasa sau ataxica.
774. Din grupul aminoacidopatiilor mai frecvent se intilnesc si sunt mai bine studiate:
Fenilcetonuria
Histidinemia
Tirozinozele
Alcaptonuria
Albinismul
775. Indicati verigele principale ale patogeniei fenilcetonuriei:
Lipsa de activitate a enzimei fenilalanin-4-hidroxilazei.
Defect de histidindezaminaza cu dereglarea transformarii histidinei in acid urocanic.
Cresterea fenilalaninei in serul sanguin.
Metabolitii fenilalaninei sunt produsi excesiv si eliminati in cantitate mare.
Se remarca excretia excesiva de acid hidroxifenilpiruvic si acid hidroxifenilacetic.
776. In lipidozele cele mai bine cunoscute (Gaucher, Nimann-Pick, Tey-Sachs) predomina urmatoarele manifestari clinice:
Obezitatea
Hepato-splenomegalia.
Insuficienta renala cronica.
Retardul mintal.
Sindromul neurologic.
777. Manifestarile neurologice in degenerscenta hepatocerebrala (maladia Wilson-Konovalov) includ:
Deteriorarea intelectuala si retardul mintal.
Semne extrapiramidale: rigiditate, miscari atetozice, tremuraturi in repaus sau in miscare.
Disartrie
Mononevrite multiple.
Polineuropatie, predominant motorie
778. Tulburarile metabolismului porfirinei se manifesta prin:
Hiperbilirubinemie indirecta, dar nehemolitic.
Icter
Simptome abdominale.
Simptome cutanate.
Dereglari ale sistemului nervos.
779. Alegeti manifestarile patognomonice ale dereglarilor metabolismului porfirinei:
Polineuropatie axonala.
Comportament psihotic si convulsii.
Dermatita hiperpigmentara cu excavatii epidermice.
Urina are o culoare rosietica, care se intensifica dupa expunere la soare.
Deformarea cutiei toracice „piept de gaina”.
780. Care din figurile de stil, enumerate mai jos, sunt folosite la descrierea manifestarilor clinice in distrofiile musculare progresive?
Mers leganat „de rata”.
Omoplati „aripi” (scapulae alatae).
Buza de „tapir”.
Fata „de pasare”.
Piept „de gaina”.
781. In miotonia congenitala Thomsen sunt posibile urmatoarele manifestari clinice:
Decontractii lente a muschilor contractati voluntar.
Pacientii au aspect atletic, herculean.
Forta musculara crescuta.
Reflexele osteotendinoase diminuate, apoi abolite.
Boala este mai accentuata la caldura si ameliorata de frig.
782. Simptomele de debut in distrofia miotonica (boala Steinert) sunt urmatoarele:
Dereglarile oculomotorii.
Sindromul miotonic.
Scaderea fortei in miini.
Dificultatile de mers.
Fasciculatiile
783. Simptomele de debut cele mai frecvente in miastenia gravis sunt:
Imposibilitatea de a urca scarile.
Dereglarile de respiratie.
Pareza mimica
Diplopia
Ptoza
784. In bateria de diagnostic a miasteniei gravis vor fi incluse urmatoarele compartimente:
Examenul titrului seric de anticorpi anti-receptori colinesterazici (anti-AchR).
Proba cu prozerina.
Tomografia computerizata a mediastinului (pentru decelarea eventualului timom).
Examenul electromiografic (jitter-ul, decrementul).
Examenul singelui la continut de kreatininfosfokinaza (KFK).
785. Indicati masurile terapeutice utilizate in tratamentul miasteniei gravis:
Administrare de anticolinesterazice (prozerina, calimina).
Timomectomie
Preparate biostimulatoare (aloe, FIBS, gumizol).
Tratament imunosupresor (corticosteroizi, azotioprina).
Plasmafereza
786. In amiotrofia neurala Charcot-Marie-Tooth pot fi observate urmatoarele manifestari clinice:
Debuteaza cu crampe, fasciculatii in muschii gambei.
Deficitul motor apare mai ales la musculatura distala a picioarelor, determinind mersul stepat.
Atrofia muschilor piciorului determina aspectul de „picior de barza”.
Reflexele osteotendinoase diminueaza sau dispar.
Maladia este determinata predominant de suferinta coarnelor medulare anterioare.
787. Fenomenele ataxice in eredoataxia spino-cerebeloasa Friedreich se evidentiaza prin:
Probe cerebeloase indice-nas si calcii-genunchi.
Oscilatii ale capului si trunchiului.
Verticalitate compromisa.
Hiperkineze de tipul „numaratului monedelor”, „rostogolirii pilulelor”.
Pareza mimica tip periferic, bilaterala
488. Alegeti enunturile corecte referitoare la eredoataxia cerebeloasa spastica Pierre-Marie:
Face parte din grupul asa-numitelor ataxii non-Friedreich.
Virsta de debut a bolii este de peste 20 de ani.
Clinic se manifesta prin ataxie, spasticitate, atrofie optica.
Evolutia este lent progresiva.
Frecvent are loc o regresie spontana cu vindecare completa
789. Clinic in eredoataxia amiotrofica Roussy-Levy se evidentiaza:
O ataxie a statiunii verticale si a mersului.
Atrofii musculare cu caracter distal la muschii miinilor si ai gambleor.
Fasciculatiile sunt un semn extrem de relevant.
Piciorul deseori ia aspectul de „picior de barza”
Reflexele osteotendinoase sunt abolite la membrele inferioare.
790. In perioada de stare a bolii Parkinson sunt prezente urmatoarele simptome principale:
Akinezia
Rigiditatea
Tremorul
Risul si plinsul sardonic (fortat).
Comportamentul de lob frontal.
791. Alegeti caracteristicile corecte ale hipertoniei musculare la bolnavii cu parkinsonism:
Predomina la muschii extensori.
Este plastica, ceroasa.
Este insotita de fenomenul rotii dintate.
Diminua in repaus si in timpul somnului.
Se exagereaza la emotii si efort.
792. Simptomatologia completa a bolii Huntington cuprinde urmatoarele sindroame cardinale:
Tremor psihogen.
Miscarile involuntare de tip coreic.
Tulburarile de tonus muscular (hipotonie).
Akinezie paradoxala.
Tulburarile paradoxale.
793. Indicati afirmatiile corecte referitoare la tremorul esential:
Are o frecventa de 4-11 cicluri pe secunda.
Apare cu predominanta in portiunile distale ale membrelor superioare, afectind frecvent si capul si vocea (tremor vocal).
Are frecvent caracter familial.
Se accentueaza odata cu virsta.
In fiziopatologia maladiei este incriminata iesirea de sub control a palidului ventral si a substantei negre posterioare de sub actiunea putamenului
794. Distonia de torsiune se caracterizeaza prin urmatoarele:
Se instaleaza insidios intre 3-15 ani cu senzatie de contractura musculara a trunchiului, interesind precoce mersul bolnavului.
Postura distonica a trunchiului.
Dizartrie, grimase, torticolis.
In stadii avansate se constata o deterioare mentala.
La virsta de 40-70 ani poate interveni o vindecare completa
795. Torticolisul spasmodic se caracterizeaza printr-o deviere a capului de partea opusa contractiei involuntare a muschilor:
Sternocleidomastoidian
Platisma
Trapez
Deltoid
Splenius
796. Criza vegetativa (atacul de panica) se manifesta prin tulburari vegetative cu componente:
Emotional-afective.
Licvoro-dinamice.
Epileptice
Comportamentale (frica, panica, alarma).
Cognitive
797. Medicamentele cele mai eficiente in tratamentul crizei vegetative (atacului de panica) s-au dovedit a fi:
Antidepresivele (amitriptilina, melipramina, anafranil (clomipramin), lerivon (mianserin)).
Anticovulsivantele (valproatul de sodiu, carbamazepina, fenobarbitalul, clonazepamul, fenitoina).
Benzodiazepinele (clonazepam, alprozolam, relanium).
Beta-adrenoblocantele (atenolol, propranolol, metaprolol).
Blocatorii canalelor de calciu (nimodipina, nifedipina).
798. Varianta clasica a sindromului de hiperventilatie, intilnita mai ales in starile acute, include:
Respiratie intensa, fortata.
Parestezii
Greturi, vome.
Tetanie
Sughit
800. Tratamentul sincopei neurogene in timpul accesului include:
Asigurarea pozitiei orizontale.
Aeratia locului unde se afla bolnavul, inlaturarea factorilor de disconfort.
Stimulenti ai centrului respirator (amoniac, stropire a fetei cu apa, etc.);
Terapie simptomatica cu simpaticotonice (mezaton, efedrina, masaj cardiac extern).
801. Boala Raynaud reprezinta o patologie vegeto-vasculara a extremitatilor distale ale membrelor, cu caracter paroxismal, constituita din urmatoarele faze:
Faza de hiperventilatie.
Crampe dureroase in muschii miinilor si picioarelor (predominant grupurile distale).
Paloarea si racirea degetelor, insotita de durere.
Aparitia acrocianozei, intensificarea durerii.
Hiperemia membrelor si disparitia durerilor.
802. Analizindu-se caile corelativ-integrative ale hipotalamusului, au fost urmatoarele grupe de sindroame:
Hipotalamo-hipofizar.
Hipotalamic
Adenohipofizar
Hipotalamo-comportamental.
Dishormonal
803. Pacientii cu afectiuni vegetative asociate cu tetania neurogena acuza:
Parestezii distale, de regula simetrice (impulsatii, amorteli, senzatie de „curent electric”, dureri etc.).
Senzatia „batailor de inima”.
Transpiratie
Frison
Spasme musculare.
804. Hiperbradikininemia familiala se manifesta prin:
Hipotensiune posturala sistolica cu tahicardie.
Anizocorie
Hiperemia fetei.
Hiperemia extremitatilor.
Hiperglicemie
805. Manifestari clinice de baza ale maladiei Charcot Marie-Tooth sunt:
Amiotrofii simetrice la inceput in grupul de muschi extensori si abductori ai treimii inferioare a piciorului.
Stepaj
Atrofia muschilor capului, gitului, corpului.
Lipsa sau diminuarea reflexelor osteotendinoase; uneori, insa reflexele tendinoase pot fi marite.
Tulburari de sensibilitate (algice si termice) si trofice (edeme, cianoza)
