CS Selectați perioada când pacientul cu scarlatină este cel mai contagios:
în primele 7-10 zile de la debut
timp de 22 de zile din ziua îmbolnăvirii
doar în perioada de incubaţie
toată perioada de manifestări clinice și convalescenţă
doar în perioada de convalescenţă
CS Care este termenul de supraveghere medicală a persoanelor contacte dintr-un focar cu scarlatină?
7 zile
12 zile
17 zile
21 zile
35 zile
CS În focarele de tuberculoză dezinfecţia trebuie efectuată cu soluţie de cloramină de:
1 %
3 %
5 %
10%
20%
CS Măsura antiepidemică de bază în tuberculoză este:
dezinfecţia în focar
imunoprevenţia
tratamentul bolnavului
deratizarea
dezinsecția
CS Este contagios pacientul diagnosticat concomitent cu tuberculoză și infecția HIV/SIDA?
nu neapărat
da, chiar înainte de formarea unei caverne şi la identificarea unui aspect radiologic aparent normal
în funcție de statutul imun al persoanei HIV-pozitive
în funcție de perioada infecției cu HIV
nu există astfel de date
CS Ceamai eficientă metodă deprevenirea infecţiei tuberculoase este:
depistarea şi tratarea cazurilor de tuberculoză pulmonară
vaccinarea selectivă a nou-născuţilor
vaccinarea tuturor nou-născuţilor
testarea tuberculinică a nou-născuţilor
testarea tuberculinică a populației indiferent de vârstă
CM Care din persoanele contacte din focarul de difterie urmează a fi vaccinate?
persoanele, care nu au fost vaccinati împotriva difteriei
persoanele, care conform calendarului de vaccinări urmează a fi vaccinate sau revaccinate
persoanele adulte de la vaccinarea cărora n-a trecut mai mult de10 ani
persoanele cu nivelul anticorpilor antidifterici sub 0,03/ml UA
persoanele cu nivelul anticorpilor antidifterici de peste 1,0/ml UA
CM Afirmațiile corecte pentru difterie sunt:
purtătorii de C.diphteriae necesită spitalizare
serul se administrează doar în scop de tratament
în profilaxia de urgenţă este folosit vaccinul
infecţie caracteristică doar copiilor
perioada de contagiozitate poate dura până la câteva luni
CM Bolnavul cu difterie în calitate de sursă de infecție prezintă pericol:
din ultima zi a perioadei de incubaţie
din momentul apariţiei primelor semne clinice
toată perioada de manifestări clinice
perioada de convalescenţă
începând cu săptămâna a doua de manifestări clinice
CM Conform indicaţiilor epidemiologice sunt supuse investigaţiilor bacteriologice la difterie:
persoanele care locuiesc în teritorii cu o morbiditate înaltă prin difterie
persoane contacte din focar
contacții cu purtătorul de tulpini lizogene
contacții cu un purtător de tulpini atoxigene
pacienți cu amigdalită
CM În scopul depistării precoce a pacienţilor cu difterie, medicul de familie este obligat să efectuieze:
examenul clinic al tuturor pacienţilor suspectaţi la difterie
examenul bacteriologic a bolnavilor cu angină și depuneri pe faringe
supravegherea activă a pacienţilor cu tonsilite
examenul serologic prin RHAD la suspectarea difterie
examenul virusologic la suspectarea difteriei
CM Indicatori ai agravării situaţiei epidemiogene în infecţia meningococică sunt:
sporirea morbidităţii prin forme generalizate a infecției meningococice printre adulți şi adolescenţi
apariția focarelor cu cazuri multiple de infecție și portaj
sporirea morbidității prin infecție meningococică în comparație cu anii precedenți
sporirea în structura de vârstă a ponderii cazurilor la copiisub 3 ani
sporirea ponderii cazurilor de infecție meningococică cauzate de o anumită tulpină de meningococi
CM Un pericol mai mare în calitate de surse de agenţi patogeni în infecţia meningococică îl prezintă:
bolnavii cu nazofaringită meningococică
purtătorul sănătos de meningococi
bolnavii cu meningită meningococică
bolnavii cu meningococcemie
pacientul în perioada de reconvalescenţă după infecţia meningicocică
CM În caz de infecţie meningicocică, care pacienți sunt supuși spitalizării obligatorii:
meningită
nazofaringită
meningococcemie
meningoencefalită
purtătorul de meningococi
CM În infecţia meningococică pentru examenul de laborator se recoltează:
urină
LCR
secrețiile rinofaringiene
sputa
sânge
CM Pentru examenul bacteriologic în tusea convulsivă se recoltează:
mucus din nas
mucus din orofaringe
exudat faringean
picături de mucus eliminat în timpul tusei
sânge venos
CM Selectaţi sursele probabile înscarlatină:
bolnav în perioada de reconvalescenţă cu descuamarea palmelor și tălpilor
pacient cu rinită acută
bolnav cu otită acută-complicaţie a unei tonzilite lacunare
bolnav în perioada de reconvalescenţă după o tonzilită
pacient cu conjunctivită purulentă
CM Cemăsurisunt necesare a fi efectaute într-un focar de scarlatină?
supravegherea medicală pe termen de 7 zile a copiilor cu vîrsta de 7-8 ani care au fost în contact cu bolnavul izolat în staționar
supravegherea medicală pe termen de 21 zile a copiilor cu vîrsta de 7-8 ani, care au fost în contact cu bolnavul tratat ambulatoriu
dezinfecţie curentă în focar
profilaxie cu imunoglobulină
profilaxia cu bicilină
CM Contagiozitatea bolnavului de tuberculoză este determinată de:
intensitatea eliminării agentului patogen
durata eliminării micobacteriilor
virulenţa micobacteriilor
vârsta bolnavului
condiiţiile de trai
CM Principiile de bază pentru reducerea transmiterii nosocomiale a infecţiei tuberculoase sunt:
plasarea pacienților în saloane însorite şi cu ventilaţie eficientă
plasarea pacienților cu tuberculoză împreună cu pacienţii cu infecțiaHIV
separarea cazurilor cu tuberculoză de cazurile cu alte afecţiuni respiratorii
ventilaţia corespunzătoare a încăperilor unde se recoltează sputa, se efectuează bronhoscopii pacienților cu tuberculoză și a laboratoarelor
testarea cu tuberculină a tuturor pacienţilor la internare, indiferent de diagnosticul stabilit
CM Agentul patogen al rujeolei se transmite prin:
aerosoli lichizi
aerosoli solizi
contact habitual
contact direct
vertical
CM Bolnavul cu rujeolă este contagios în:
primele zile a perioadei de incubaţie
ultimele zile a perioadei de incubaţie
perioada prodromală
4-5 zile a perioadei de erupţii
CM Bolnavul cu parotidită epidemică este contagios:
în perioada de incubaţie
în ultimele 2-3 zile a perioadei de incubaţie
pînă la a 9-a zi de manifestări clinice
în perioada de convalescenţă
în perioada prodromală
CM Profilaxia specifică a parotiditei epidemice asigură:
reducerea morbidităţii prin oreion în populaţia copiilor
reducerea numărului de complicaţii postinfecțioase
lichidarea morbidităţii prin oreion în populaţia copiilor
lichidarea moridității prin oreion printre adulţi
menţinerea morbidităţii prin oreion exclusiv în populaţia copiilor
CM Profilaxia post-expunere la oreion poate fi efectuată prin administrarea:
imunoglobulinei umane
imunoglobulinei specifice antiparotidic
vaccinului viu
interferonului
antibioticelor
CM Selectați măsurile antiepidemice aplicate copiilor din colectivități, care au avut contact cu bolnavii de oreion şi nu au fost vaccinaţi anterior:
supraveghere medicală timp de 21 zile
termometria și examen obiectiv zilnic
neadmiterea în colectivitate de copii între a 11-a și a 21-a zi zi după contact
vaccinarea de urgență în primele 72 ore după contact
administrarea imunoglobulinei umane sau specifică
CM Dintr-un focar cu parotidită epidemică izolării va fi supus:
copil de 6 ani, vaccinat impotriva oreionului la 2 ani
copil de 5 ani, care nu a fost vaccinat şi nu a făcut anterior parotidită epidemică
copil de 7 ani, care în urmă cu doi ani a făcut parotidită epidemică și nu a fost vaccinat
copil de 11 ani, care nu a făcut parotidită epidemică anterior şi nu este vaccinat
adolescent de 17 ani, care nu a făcut parotidită epidemică anterior, este vaccinat şi revaccinat conform vârstei
CM Surse de infecţie în mononucleoza infecţioasă pot fi:
bolnavii cu forme manifeste de infecţie
bolnavii cu forme fruste de boală
purtătorii reconvalescenţi
purtătorii sănătoşi
persoanele infectate cu orice virus, din familia Herpesviridae
CM Selectați calea posibilă de transmitere a agentului cauzal al mononucleozei infecţioase:
alimentară
CM Măsurileantiepidemice întreprinseîntr-unfocar cu mononucleoză infecţioasă sunt:
spitalizarea bolnavului conform indicaţiilor clinice
efectuarea dezinfecţiei curente şi terminale
supravegherea medicală a contacţilor pe perioadă de 20 zile
instalarea carantinei
profilaxiapost-expunere selectivă cu utilizarea imunoglobulinei umane
CM Selectați categoriile de risc care necesită vaccinarea împotriva gripei:
persoanele cu vărsta de peste 50 ani
persoanele cu afecţiuni cronice a sistemului cardio-vascular, respirator, endocrin
copiii nou-născuţi
persoane cu grupul sanguin II şi IV
membrii familiei a pacientului cu gripă
CM Particularităţile virusului gripal A sunt:
este cel mai virulent tip de virus gripal
rezervorul virusului poate fi şi populaţia animalelor
capacitate de răspîndire pandemică rapidă
modificări ale structurii virale tipshift
lipsă de sensibilitate la preparate antivirale uzuale
CM Particularităţile virusului gripal B sunt:
rezervorul virusului este doar populaţia oamenilor
capacitate de răspîndire epidemică
modificări ale structurii virale tip drift
CM Particularităţile virusului gripal C sunt:
stabilitatea structurii antigenice