Măsurile de prevenire a maladiilor cardiovasculare includ:
elaborarea noilor preparate pentru tratament
constatarea factorilor de risc ce determină morbiditatea înaltă prin maladii cardiovasculare
elaborarea şi efectuarea programelor profilactice
direcţiile de supraveghere sunt orientate preponderent asupra persoanelor tinere
elaborarea politicii şi strategiei de profilaxie la nivel naţional şi global
Factorii de risc în dezvoltarea bolii ischemice a inimiisunt:
condiţiile de trai
fumatul
folosirea drogurilor
alimentaţia incorectă
hipodinamia
Factorii de risc ce contribuie la dezvoltarea maladiilor alergice:
predispoziţia genetică
factorii mediului ambiant
condiţiile sociale
infecţiile cronice
vârsta
Factori de risc tradiționali (convenționali) în BCVsunt:
HTA
hipercolesterolemie
diabet zaharat
obezitate abdomonală
Factori "predictivi" ai cardiopatiei ischemice sunt:
obezitatea
hiperuricemia
hipertrigliceridemia
radiații ultraviolete
radiații ionizante
Factori de risc modificabili în bolile cardiovasculare sunt:
diabetul zaharat
istoria familială de BCV
Factori de protecție în BCV sunt:
creșterea HDLc
activitatea fizică
consumul moderat de alcool
utilizarea contraceptivelor orale
estrogenii
„Paradoxul francez" de consum moderat de alcool constă:
folosirea zilnică a unui păhar de vin
folosirea zilnică a 25 ml de tărie
folosirea zilnică a 500 ml de bere dozate și folosite în două rate
folosirea zilnică a 200 ml de bere
folosirea zilnică a 50 ml de tărie
Efectul justificat al „Paradoxului francez" în profilaxia bolilor cardiovasculare constă în:
efectul alcoolului de vasodilatație moderată
prezența moleculelor de antioxidanți în vinuri
scăderea nivelului de colesterol în sânge
normalizarea repartizării proporționale a lipidelor în organism
normalizarea respirației profunde
Principiile de organizare și realizare a unui screeningcardiovascular sunt:
depistarea ocazională a unui factor de risc impune cercetarea și a altora
acțiunea de screening trebuie să fie permanentă
folosirea metodelor variate de tratament cardiovascular
puterea predictivă a unui factor de risc investigat va depinde de numărul de măsurători care se realizează
depistarea factorilor de risc trebuie să fie globală
Surse generatoare de agenți de agresiune în BNT sunt
chimizarea și aglomerațiile urbane
structurile demografice și reziduuriletoxice
sistemele informaționale și stilul de viață nesanogen
consumul de droguri și brasajul populațional
microbi, paraziți, fungi
Depistarea precoce a obezității la copii și adulți include:
efectuarea screeningului genetic
calcularea incidenței obezității la copii și adulți
calcularea prevalenței obezității la copii și adulți
măsurarea IMC
înregistrarea cazurilor noi de boală în diverse grupe de risc
Scăderera în greutate este posibilă prin:
dietă bogată în fructe și legume
dietă bogată în cartofi, orez, paste
cantități suficiente de alimente și băuturi bogate îngrăsimi
exerciții fizice
practicarea fumatului
Factori de risc în diabetul zaharat sunt considerați:
exces de masă corporală > 10% din masa ideală
exces de masă corporală > 20% din masa ideală
DZ tip 2 la rudele de gradul I
exces de masă corporală > 5% din masa ideală
HTA < 140/90 mmHg
Prevenirea apariției DZ se axează pe:
controlul greutății corporale
promovarea activităților fizice
renunțarea la fumat
diete bogate în fibre și sărace îngrăsimi
consumul regulat de aspirină
Factorii importanți care modulează epidemiologia ulcerului gastric și ulcerului duadenalsunt:
infecția cu Helicobacter Pylori
consumul de cafea și ciocolată
consumul de antiinflamatoare nesteroidiene
consumul de aspirină
consumul de zahăr
Scopulfinal al Strategiei naţionale de prevenire şi control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020 este:
evitarea morţii premature
reducerea semnificativă a poverii bolilor netransmisibile înrîndul populaţiei
creșterea vârstei de pensianare
îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor
sporirea speranţei de viaţă
Principalele ținte ale planului European deAcțiune pentruAlimenație și Nutriție 2015-2020 sunt:
reducerea inegalităților referitoare la accesul la alimentațiasănătoasă
asigurarea dreptului fiecărui individ de a avea acces la alimentație
promovarea unui stil de viață sănătos
îmbunatatirea managementului durabil al ecosistemelor din zona transfrontaliera
a permite oamenilor și comunităților să trăiască într-un mediu care să le îmbunătățească starea de sănătate
Observaţia este:
un sistem de măsuri antiepidemice cu regim şi restricţie îndreptate la izolarea totală a focarului epidemic şi lichidarea morbidităţii infecţioase
supraveghereamedicală continuă asuprapersoanelor civile, precum şi din efectivul militar, care au fost în zona de aplicare a armei biologice
un sistem de măsuri de izolare, restricţie şicurativ-profilactice îndreptate la prevenirea răspândirii bolilor infecţioase, atât în interiorul focarului, cât şi în afara lui
monitorizarea riscului de aplicare a armei bacteriologice
supravegherea medicală a persoanelor eventual contaminate cu germeni infecţioşi, în condiţii de o eventuală aplicare a armei bacteriologice
Carantina este:
un sistem de măsuri antiepidemice cu regim special care ţine de izolarea totală a focarului epidemic
un sistem de măsuri antiepidemice în focar, care prevede în special supravegherea medicală pe perioada minimă de incubaţie din momentul izolării ultimului bolnav şi efectuarea dezinfecţiei terminale
izolarea focarului epidemic cu efectuarea măsurilor antiepidemice
monitorizarea riscului de apariţie a bolilor contagioase în caz de aplicare a armei biologice
izolarea persoanelor eventual contaminate cu germeni infecţioşi, în condiţii de o eventuală aplicare a armei biologice
Prin indicaţie bacteriologică sesubînţelege:
determinarea teritoriului în care a fost aplicată arma biologică şi precizarea măsurilor de protecţie a populaţiei
un complex de măsuri destinate depistării faptului aplicării armei biologice şi identificarea apartenenţei speciei agentului patogen
aprecierea situaţiei epidemiogene în zona focarului contaminat şi estimarea pierderilor sanitare ale efectivului
determinarea riscului de aplicare a armei biologice de către un eventual inamic
intenţia aplicării armei biologice de către un eventual inamic
Recunoaşterea bacteriologică este:
un complexde măsuri speciale pentru determinarea precoce a pregătirii inamicului pentru aplicarea armei biologice, depistarea agenţilor patogeni şi toxinelor bolilor infecţioase în diferite substraturi ale mediului extern
efectuată de un grup special de profesionişti militari care activează în vederea depistării laboratoarelor bacteriologice, unde se produce arma biologică
un complex de măsuri efectuate de specialişti medico-militari în corespunderecuConvenţia delaGeneva „Despreinterzicerea utilizării armei biologice"
un complex de activităţi de laborator direcţionate pentru aprecierea apartenenţei de gen a agenţilor patogeni
un complex de activităţi de laborator, direcţionate pentru aprecierea sensibilităţii la antibiotice şi preparate utilizate în prelucrarea sanitară a efectivuluimilitar, încazdeaplicarea armeibiologice
Principalele condiţii ce favorizează răspândirea în masă a maladiilor infecţioase în situaţii excepţionale sunt:
dereglările în asigurarea cu apă potabilă şi produse alimentare, precumşi existenţa de dezintegrare a cadavrelor de oamenişi animale
introducerea în teritoriu a agenţilor patogeni noi
modificări în rezistenţa diferitor agenţi patogeni
panica în populaţie
prezenţa cadavrelor de animale şi oameni
Calamităţile specifice includ:
războaie, foamete, bioterorism
intenţia de aplicare a armei biologice
dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ
explozii şi incendii la obiectele economiei naţionale
pandemiile, epidemiile, izbucnirile epidemice de proporţii, epizootii, intoxicaţii în masă a populaţiei, narcomania, alcoolismul
Calamităţile sociale includ:
războaie, foamete, acte de terorism, bioterorism
alcoolism şi narcomanie, inundaţii, alunecări de teren, furtuni
epidemii şi izbucniri epidemice prin boli contagioase cu focalitate naturală
epidemii prin boli contagioase, rezultat al aplicării armei biologice
Intensitatea apariţiei focarelor epidemice în situaţii excepţionale depinde de mai mulţi factori, principalul fiind:
anotimpul în care s-a produs calamitatea
tipul de alimentaţie cu apă a populaţiei din zona de calamitate
tipul calamităţii
nivelul socio-economic al populaţiei de până la calamitate
căile de acces în zona de calamitate
Riscul principal de contaminare în masă a populaţiei în situaţii ex- cep- ţionale depinde de:
contactul cu surse de infecţie nedepistate
oportunitatea sosirii echipelor de intervenţie
managementul activităţilor de lichidare a consecinţelor
calificarea personalului medical din instituţiile medicale
În situaţii excepţionale răspândirea în masă a infecţiilor aerogene în primul rând poate fi determinatăde:
asigurarea populaţieisinistratecu apăpotabilă şi alimentedecalitate
aglomerarea masivă în diferite localuri semicondiţionate
durata lucrărilor de lichidare a consecinţelor
calificarea echipelor de salvare
asigurarea echipelor de salvare cu tehnică modernă
Pericolul apariţiei focarelor epidemice cu antrax în caz de calamităţi este determinat de:
particularităţile patogenice ale virusului - agent patogen
posibilitatea contractării agentului patogen prin mai multe mecanisme de transmitere
stabilitatea înaltă a agenţilor patogeni în forma sporulată în mediul extern
stabilitatea redusă a agenţilor patogeni în forma sporulată înmediul extern
realizarea vaccinării planificate a animalelor şi oamenilor
În situaţii excepţionale sub noţiunea de pierderi sanitare primare se include
persoanele cu leziuni şi traume obţinute drept consecinţă a calamităţii
pătrunderea în organismul uman a germenilor infecţioşi
persoanele emigrate din zona de calamitate
pierderile economice aduse de calamitate
distrugeri de locuinţe şi instituţii
