În cazul când în zona decalamitate sunt produse distrugeri masive cu pierderi de vieţi omeneşti, dereglări esenţiale în sistemele de asigurare cu minimul necesar de existenţă al populaţiei, se înregistrează focare de boli infecţioase, inclusiv boli convenţionale cu caracter de răspândire epidemică, situaţia epidemiologică poate fi apreciată ca:
stabilă
instabilă
satisfăcătoare
nesatisfăcătoare
extraordinară
Efectuarea vaccinărilor în zona de calamitate se realizează în:
condiţii obişnuite
condiţii strict aseptice
condiţiile vor depinde de infecţie
condiţiile vor depinde de preparatul injectat
pentru realizarea vaccinărilor în zona de calamitate nu sunt anumite cerinţe speciale
Selectaţi măsurile necesare în cazul aplicării armeibiologice:
desfăşurarea spitalelor militare de campanie
stoparea realizării recunoaşterii bacteriologice
efectuarea sistematică a complexului de măsuri sanitaro-igienice şi antiepidemice
vaccinarea efectivului medical şi populaţiei afectate
utilizarea mijloacelor individuale şi colective de protecţie
În cazul când în zona de calamitate au loc mari distrugeri ale sistemului de asigurare materială şi socială, au avut loc contaminări şi poluări cu remedii microbiene, toxine, etc., sunt focare de boli infecţioase, erupţii epidemice şi condiţii ce favorizează manifestarea lor, probleme de sănătate, situaţia epidemiologică este apreciată ca:
parţial dificilă
În situaţii excepţionalesub noţiunea de pierderi sanitare primare se include:
leziuni şi traume obţinute drept consecinţă a calamităţii
bolile contagioase ca rezultat al pătrunderii în organism a germe nilor infecţioşi după producerea calamităţii
agravarea bolilor cronice
doar decesele produse în timpul derulării fenomenului
agravarea bolilor cronice şi decesele produse în timpul derulării fenomenului
Pentru arma biologică sunt caracteristice:
afectările în masă a populaţiei
retroactivitatea
capacitatea de a pătrunde în mijloace tehnice neermetizate
o singură metodă de aplicare
rapiditatea în indicaţie
Regimul de observare prevede
interzicerea intrărilor şi ieşirilor din zonă
limitarea contactului militari-civili
limitarea intrărilor şi ieşirilor din zonă
paza armată a frontierelor din zonă
continuarea activităţilor militare
Regimul de carantină prevede:
paza în armată a frontierelor zonei
contactul cu lumea externă doar prin puncte speciale
Pentru procesul epidemic artificial (în urma aplicării armei biologice) sunt caracteristice:
apariţia cazurilor de boală la persoane imune
lipsa sursei de agenţi patogeni
ciclitatea
sezonalitatea
căile de transmitere neadecvate
În momentul aplicării armei biologice este necesar a fi efectuate următoarele măsuri:
depistarea faptului aplicării armei biologice
vaccinarea populaţiei
informarea populaţiei
utilizarea mijloacelor individuale de protecţie
utilizarea mijloacelor colective de protecţie
Măsurile de lichidare a consecinţelor armei biologice includ:
profilaxia de urgenţă şivaccinoprofilaxia
prelucrarea sanitară a efectuvului
prelucrarea sanitară a echipamentului
organizarea asigurării evacuării şi tratamentul efectivului
efectuarea recunoaşterii bacteriologice
Riscul răspândirii maladiilor infecţioase în situaţii excepţionale este determinat de:
situaţia epidemiogenă prealabilă în teren
nivelul pregătirii cadrelor medicalei
calitatea sistemului de alarmă
nivelul educaţiei igienice a populaţiei
asigurarea cu apă potabilă şi alimente calitative
Riscul apariţiei focarelor epidemice însituaţii excepţionale depindede:
anotimpul în care s-a produs calamitatea
migraţia neorganizată a contingentelor de oamenii
nivelul socio-economic al populaţiei de până la calamitate
acumularea de deşeuri şi imposibilitatea evacuării lor
deteriorarea condiţiilor igienice ale mediului
Calamităţile se clasifică în următoarele tipuri:
calamităţi naturale
calamităţi tehnogenei
calamităţi sociale
calamităţi economice
calamităţispecifice
Calamităţile sociale includ:
dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ
războaie, foametei
acte de terorism, bioterorism
nivel sporit de alcoolism şi narcomanie în populaţie
alunecări de teren, uragane, furtuni
Contaminarea în masă a populaţiei în situaţii excepţionale este în funcție directăde:
acţiunea contagioasă de durată a surselor de infecţie nedepistatei
contactul permanent cu sursele de infecţii nedeterminate
deficienţe în izolarea bolnavilor contagioşi
multitudinea căilor de transmitere a agenţilor patogeni în zona de calamitate
În planificarea măsurilor antiepidemice în situaţii excepţionale important este de a
stabili termenele de activitate epidemică a focarului
diagnostica formele nosologice posibilei
monitoriza evoluţia procesului epidemic
determina contingentele de populaţie cu risc sporit la infectare
stabili cu precizie timpul declanşării calamităţii
Situaţia epidemiologică în zona de calamitate poate fi apreciată ca:
parţial dificilăi
Măsurile organizate până la declanșarea situaţiei excepţionale includ
elaborarea planurilor de acţiune
instalarea sistemelor de alarmă bine conceputei
evacuarea populaţiei
educaţia pentru sănătate în populaţie
asigurarea serviciilor interesate cu mijloace de intervenţie
Însituaţii excepţionale înlocurile deaglomerare în masă apopulaţiei se
organizează puncte de evacuare a populaţiei
amenajează puncte medicale pentru acordarea asistenţei medicalei
amenajează izolatoare pentru bolnavi contagioşi
desfăşoară spitale de campanie
instalează regimul de carantină în mod obligatoriu
M În situaţii excepţionale este necesar a fi luate sub un control riguros:
ministerele şi departamentele de forţă
sistemele de aprovizionare cu apă şi canalizare
obiectivele industriei alimentare, alimentaţie publică şi comerţ
spaţiul locativ, inclusiv afectat şi neafectat de calamitate
instituţiile de sănătate publică
Măsurile antiepidemice în zona afectată de calamitate necesită a fi direcţionatespre:
respectarea cerinţelor regimului antiepidemic la etapele de evacuare a sinistraţilor
asigurarea antiepidemică a sinistraţilor evacuaţi din zona de calamitate
prevenirea importului şi exportului infecţiei în/din zona afectată
planificarea asigurării regimului antiepidemic
supravegherea medicală a sinistraţilor în scop de depistare abol- navilor contagioşi cu izolarea lor ulterioară
Eficacitatea măsurilor antiepidemice realizate în zona de calamitate depinde de:
tipul calamităţii
corectitudinea şi oportunitatea efectuării recunoaşterii sanitaro-epidemiologice
aprecierea corectă a tacticii de activitate a instituţiilor şi populaţiei din teritoriul afectat
estimarea situaţiei epidemiologice la etapele posibile de evacuare şi argumentarea necesităţii instalării regimului de observaţie sau carantină
asigurarea depistării active, spitalizării şi tratamentului bolnavilor contagioşi
Măsurile sanitaro-igienice şi antiepidemice de bază întreprinse în cadrul evacuării populaţiei din zona de calamitate includ:
depistarea bolnavilor infecţioşi şi suspecţilor la punctele pentru evacuare special amenajate
organizarea izolatoarelor cu inventarulşi încăperile respective pentru efectuarea prelucrării sanitare a sinistraţilor şi echipamentului
controlul organizării alimentaţiei sinistraţilor şi personalului implicat în lucrările de salvare
controlul asigurăriistaţiilor de epurarea apeipotabileareimportanţă nesemnificativă
controlul calităţii apei potabile pentru asigurarea instituţiilor medicale
În perioada de evacuare, asigurarea sanitaro-igienică şi antiepidemică a populaţieiinclude:
rganizareacontroluluirespectăriinivelului necesardemenţinerea stăriisanitare înlocurile şi localurilededislocare temporară apopulaţiei
controlul respectării regulilor sanitaro-igienice şi antiepidemice pe perioada transportării sinistraţilor
asigurareapopulaţiei curemediipentrudecontaminareaindividuală a apei în caz de necesitate
organizarea supravegherii medicale a sinistraţilor cu eventualade pistare a bolnavilor contagioşi şi izolarea lor oportuna
doar măsuristipulate în decretulComandantului SupremalForţelor Armate
Cerinţele pentru efectuarea vaccinărilor înz ona de calamitate sunt:
amenajarea unor încăperi sau automobile speciale
formarea grupurilor de specialişti, instruiţi în imunoprofilaxie
utilizarea instrumentaruluişi mijloacelor respective pentru obţinerea efectului scontat în vaccinoprevenţie
efectuarea manipulaţiilor de vaccinare se va face în condiţii strict aseptice
efectuarea manipulaţiilor de vaccinare în situaţii excepţionale nu necesită condiţii strict aseptice
M Cauzele principalele ale apariţiei epidemiilor cu boli infecţioase în timp de război sunt
înrăutăţirea bruscă a condiţiilor de viaţă şi activitate, precum şi a efectivului militar şi a populaţiei din teritoriul în limitele căruia au loc acţiun(campanii) militare
migrarea în masă a populaţiei
înrăutăţirea condiţiilor sanitaro-igienice
locaţia în zone nefavorabile privitor la boli infecţioase
aplicarea armei biologice
